2.5.
a
In  cadrul orei de Limba engleză, putem “ataca” diferite abordări de predare-învăţare, utilizarea
unei metode sau a alteia depinzând de abordarea aleasă. Astfel, abordări şi metode moderne
sugerate sunt următoarele:
Abordarea centrată pe elev (Person-Centred Approach), Abordarea comunicativă(Communicative
Approach), Calea tăcerii (The Silent Way), Sugestopedia (Suggestopedia), Învăţarea limbii în
comunitate (Community Language Learning), Metoda răspunsului fizic total (The Total Physical
Response Method), Pentru a aplica diferitele strategii moderne trebuie să ne folosim de materiale,
mijloace de predare moderne, cum ar fi: fişe de lucru(worksheets), imagini (pictures or flashcards),
realia (‘from-life’ materials), poveşti în imagini (picture stories), postere (posters), broşuri
(brochures), pliante (leaflets), CDs (muzică), DVDs (filme, reclame, desen animat), jocuri (games),
poezie (poetry), dramă (plays, role-plays), proiecte (projects). Pentru un act de predare-învăţare
eficient este bine să alternăm tipurile de materiale de predare.
• O altă idee inovatoare care vine în întâmpinarea
dificultăţilor cu care ne confruntăm în contemporaneitate
este predarea diferenţiată(Louis Legrand, 1970) care
presupune adaptarea metodelor de predare la diferitele
tipuri de elevi cu scopul de a spori egalitatea şanselor şi
de a reduce eşecul şcolar, încă determinat în mare
măsură de inegalităţile sociale. Diversitatea elevilor, însă,
nu este doar socială, ci şi afectivă, fiind o posibilă sursă
de obstacol în calea învăţării. Ca urmare, reformatorii
educaţionali susţin cu tărie o abordare nouă şi centrată
pe elev a predării-învăţării şi o evaluare continuă şi
constructivă, capabilă de a sublinia progresul elevului şi
de a-l motiva pe acesta.
Tehnicile de predare moderne care îşi au
temelia pe Teoria inteligenţelor multiple
(Howard Gardner, 1983) utilizând exerciţii ce
apelează la inteligenţa muzicală/ ritmică,
inteligenţa vizual/ spaţială, inteligenţa
corporală/ kinestezică, care solicită toate
zonele creierului dau eficienţă actului de
instruire.
•Nu în cele din urmă, dacă punând în aplicare cele de
mai sus şi avem în minte şi cuvintele Barbarei Harrell
Carson (1996): „Elevii învaţă ceea ce îi interesează…”, a
spus Stanford Ericksen, dar Goethe ştia altceva: „În
toate lucrurile învăţăm doar de la cei pe care îi iubim.”
Adăugând la acestea declaraţia lui Emerson: „secretul
educaţiei constă în respectarea elevului”, obţinem
următoarea formulare: „Elevii învaţă ce îi interesează
de la oamenii pe care îi iubesc şi cărora, ştiu ei, le pasă
de ei…”, atunci, cu siguranţă, reuşim să ne atingem ţelul
ca profesori, acela de a educa complet, fizic, mental,
emoţional, moral şi social copiii pentru a-i pregăti
pentru roluri importante în activităţile statului şi ale
societăţii. (Howatt 1984)
•https://edict.ro/metode-si-tehnici-moderne-de-predare-a-limbii-engleze/
 Tipuri de evaluare • Inițială • Formativă • Sumativă

•Evaluarea formativă • Se desfășoară pe parcursul procesului

•Evaluarea inițială • se realizează la începutul unei activităţi
de instruire • cl. a V-a și a X-a sau la preluarea unui nou
colectiv de elevi • se realizează de regulă în a 2-a
săptămână de studiu • stabilește nivelul de cunoștințe ale
elevilor • rezultatele obținute nu se trec în catalog
didactic • Este internă procesului de învățare, fiind centrată mai
mult pe cel ce învață decât pe produsul finit • Oferă profesorului
posibilitatea de a urmări progresul elevilor • Este un tip de
evaluare ritmică, pe baza unui feedback continuu și rapid, care
generează relaţii de cooperare între profesor şi elev • Permite
elevului să-și remedieze erorile și lacunele • Dezvoltă capacitatea
de autoevaluare și autoreflecție la elevi
• Exemple de evaluări formative • Test scurt
• Tema de acasă • Exercițiu simplu pe o anumită competență •
Produs simplu (poster, infografic, referat scurt, eseu, hartă
conceptuală)

Evaluarea sumativă • se realizează la finalul unui

ansamblu de activități de învățare
corespunzătoare dobândirii rezultatelor învățării
(unitate de învățare, teză semestrială, semestru,
an, ciclu de învățământ) • exercită funcția de
constatare a rezultatelor și de clasificare a
elevilor
 Clasificarea itemilor din structura evaluării Itemi Obiectivi Semiobiectivi Subiectivi

Itemii obiectivi Itemi cu alegere multiplă Itemii semiobiectivi Itemi cu răspuns scurt
Itemi cu alegere duală Itemi de tip pereche Itemi de completare Întrebări structurate

• Itemii subiectivi Itemi tip rezolvare de problemă Itemi tip •Metode și instrumente de evaluare Tradiționale Moderne
eseu Itemi cu răspuns construit elaborat/ dezvoltat Itemi cu (alternative și complementare)
răspuns construit scurt, puțin elaborat • • Evaluare orală
•• Evaluare scrisă
• • Evaluare prin probe practice • Test docimologic (TOEFL,
DALF, Cambride, IELTS)
Hărțile conceptuale • permit atât evaluarea cunoştinţelor • Observarea sistemică a activității și a comportamentului
elevului (fișa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/
elevilor, cât și relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse verificare)
concepte, informaţiile internalizate în procesul învăţării, modul • Proiectul •
în care îşi construiesc structurile cognitive, asociind şi integrând Investigația •
cunoştinţele noi în experienţele cognitive anterioare Portofoliul •
• permite vizualizarea organizării procesărilor mentale a Hărțile conceptuale
informaţiilor legate de o problemă de conţinut sau concept • Autoevaluare
Hărți conceptuale 1. pânză de păianjen 2. ierarhică 3. lineară 4.
sisteme de hărți conceptuale