Genul Streptococcus

Specia tip: S. pyogenes (streptococ β-hemolitic de grup A)

Clasificarea dupa habitat si patogentiate

 Streptococi lactici – fac parte din flora de fermentatie a laptelui, sunt nepatogeni

 Streptococi orali – fac parte din flora normala a cavitatii bucale, sunt conditionat patogeni; pot
fi implicati in anumite conditii in patogenia cariilor dentare (S. viridans)

 Streptococi intestinali – fac parte din flora normala a intestinului, sunt conditionat patogeni
(enterococii si intr-o mai mica masura alti strepococi de grup D)

 Streptococi piogeni (producatori de puroi) – inclusi streptococii β-hemolitici, in principal rupele

A, C, G si unele tulpini din grupul B

Clasificarea Lancefield

-a realizat o clasificare antigenica a streptocoilor pe baza polizaharidului din peretele celular

19 grupe, notate cu litere AH si KT

-a ramas in afara clasificarii un grup de specii, pe care le-a denumit generic S. viridans

Clasificarea dupa hemoliza

 Streptococi β-hemolitici – produc hemoliza completa (A, C, G)

 Streptococi α’-hemolitici – produc hemoliza incompleta rozalie (majoritatea tulpinilor din grupul
B)

 Streptococi α-hemolitici – produc hemoliza incompleta, cu tenta verzuie, datorita unui

reductant neidentificat al Hb (S. viridans, pneumococii, unele tulpini de enterococi)

 Streptococi γ-hemolitici – sunt nehemolitici

Diagnosticul de laborator al infectiilor streptococice

l. Diagnosticul bacteriologic

-consta in izolarea si identificarea germenilor potentiali patogeni prezenti in pp; parcurge 7 etape

1. Recoltarea produselor patologice

-se lucreaza cu materiale si instrumente sterile; se respecta normele generale si specifice de

recoltare

-produsele recoltate se aleg in fct. de localizarea infectiei, sugerata de simptomatologia pacientului

2. Transportul probelor la laborator

-trebuie sa fie cat mai rapid, max. 1-2h; daca nu este posibil se pot utiliza medii de transport
-in cazul in care se cauta purtatori sanatosi de streptococ β-hemolitic de grup A intr-o colectivitate,
este obligatorie utilizarea mediului lichid Pike, care este atat mediu de transport cat si mediu de
imbogatire si selectiv pt. acestia

-exudatele faringiene recoltate in mediul Pike se incubeaza la 37 0C pentru imbogatirea culturii de

streptococi

-se asigura conditiile de securitate microbiologica

-se asigura identitatea probei

3. Examenul macroscopic

-consta in examinarea cu ochiul liber a produsului recoltat

-fiind germeni piogeni (grupele A, C, G) se poate observa uneori caracterul purulent al produsului
(puroiul este fluid, sero-fibrinos, eventual sangvinolent)

4. Examen microscopic direct

-consta in efectuarea unui frotiu colorat Gram din pp

-se efectueaza numai in cazul produselor care pot oferi informatii

-pe frotiurile colorate Gram se pot observa urmatoarele caractere morfo-tinctoriale ale streptococilor:

o dimensiuni 0,8-1 μ

o coci

o izolati, in diplo sau in lanturi (aranjare caracteristica); lanturile sunt cu atata mai lungi cu cat
mediul din care provin este mai sarac nutritiv; cele mai lungi lanturi se obtin din mediile lichide

o nu prezinta de obicei capsula; daca se observa capsula pe frotiurile din pp este un indiciu pt. o
tulpina virulenta

o localizarea este extracelulara

o nu formeaza spori

o Gram –

-frotiul are rol orientativ

5. Cultivarea in vitro

-germeni pretentiosi nutritiv, care cresc doar in medii imbogatite cu lichide biologice sau cu glucide

-mediul utilizat este intotdeauna geloza sange; poate fi utilizata cu rezultate bune geloza-chocolat

Incubare: aerobioza; daca se ofera atmosfera de 5-8% CO2 cresterea va fi favorizata

-cresc si in anaerobioza, deoarece sunt aerobi facultativ anaerobi, de aceea acestia trebui sa fie
diferentiati de streptococii strict anaerobi
-de obicei tulpinile virulente cresc sub forma coloniilor de tip S (bine delimitate, bombate, cu suprafata
neteda, umede)

-tulpinile nevirulente pot creste si sub forma R

-tulpinile foarte virulente pot forma colonii mucoide sau gelatinoase

-elementul particular al coloniilor streptococice este reprezentat de dimensiunile lor foarte mici

-pe geloza sange pot prezenta hemoliza β, α, α’ sau pot fi nehemolitice

-raportul dintre diamterul coloniei si diamterul zonei de hemoliza este mare la stafilococi fata de
streptococi, ceea ce reprezinta un criteriu de diferentiere

6. Identificare

-in cazul streptococilor β-hemolitici primul test care se face este  reactia la bacitracina

+ pt. streptococii de grup A

- pt. ceilalti streptococi β-hemolitici (care pot fi declarati streptococi non-grup A)

Tehnica

-pe un sector de geloza sange se insamanteaza in striuri dense cultura suspectata a fi streptococ β-
hemolitic

-in mijlocul sectorului insamantat se pune o rondea de bacitracina

-se incubeaza placa 24h la 370C; a doua zi se masoara diametrul zonei de inhibitie a cresterii
bacteriene din jurul rondelei

-daca este > sau egala cu 10 mm se considera reactie +, deci grup A

-pt. stabilirea celorlalte grupe de streptococi β-hemolitici si pt. confirmarea grupului A se poate folosi
identificarea serologica prin reactii de latex-aglutinare prin truse speciale

-in cazul enterococilor pt. a-i diferentia de streptococi se pot efectua  testul bila-esculina

-se insamanteaza prin intepare

-dop de vata steril, se incubeaza 24h la 370

+ pt. eneterococi, acre cresc in medii cu C% mari de bila si hidrolizeaza esculina,

determinand schimbarea culorii mediului in negru

- cultura apartine grupului S. viridans sau unui streptococ nehemolitic

-pt. streptococii de tip B se poate utiliza  testul CAMP

-se insamanteaza in striuri dense un sector de geloza sange cu o cultura suspectata de a fi

streptococ de grup B (acesta produce hemoliza α ’, incompleta, rozalie)

-in mijlocul sectorului se pun doua discuri CAMP unul peste altul
-discurile contin o β-toxina stafilococica care produce hemoliza incompleta

-placa se incubeaza 24h la 370

-a doua zi, in jurl rondelelor apare o zona circulara de hemoliza completa, datorata atat culturii cat si
β culturii stafilococice

-pe fondul de hemoliza de tip α’ produsa pe tot sectorul de catre cultura de strepococ de grup B ?

Testul pigmentogenezei pe geloza Columbia (tot pentru streptocoii de grup B)

-mediu solid de culoare galbuie

-se insamanteaza prin intepare cu ansa ac incarcata cu tulpina suspectata a fi streptococ de grup B

+ daca dupa 24h la 37 grade, de-a lungul liniei de insamantare apare un pigment de culoare
portocalie

-de asemnea se poate utiliza trusa de latex-aglutinare

-in cazul pneumococilor, este sugestiva o cultura cu colonii de dimensiuni mici, dar nu punctiforme,
plate, inelare (ochi de pisica), α-hemolitice

Testele pt. pneumococ:

a.) Testul la optochin (similar cu cel de bacitracina)

-se insamanteaza in striuri dense un sector de geloza sange si in centru se pune o rondea de
optochin

-se incubeaza 24h la 37 grade

+ daca zona de inhibitie a cresterii bacteriene este > sau egala cu 20 mm

b.) Fermentarea inulinei

c.) Reactia de umflare a capsulei

-se pot utiliza metodele moderne: galeriile API pentru streptococi, aparate automate, dar cu carduri
pt. acesti germeni

7. Antibiograma

-pt. streptococii β-hemolitic de grup A nu se face antibiograma de rutina, fiind sensibili 100% la
penicilina

-se face pentru grupul A doar la solicitarea clinicianului in cazul pacientilor alergici la penicilina

-pt. restul streptococilor antibiograma este utila, existand nivele diferite de rezistenta la diverse clase
de antibiotice
-probleme deosebite privind rezistenta antibacteriana pot fi intalnite in cazul pneumococilor (selectia
unor tulpini rezistente la oxacilina) si in cazul enterococilor izolati din infectii nozocomiale (tulpinile
VRE, VISE si HLAR

ll. Diagnosticul serologic

-consta in evidentierea Ac specifici in serul pacientului

-in cauzl streptococilor de importanta medicala, mai aes a grupului A se pot pune in evidenta in
conditii de cercetare sau in laboratoare de referinta Ac anti diverse antigene somatice sau solubile

-in laboratoarele din reteaua medicala se utilizeaza reactia ASLO (Ac anti-streptolozina O)

-permite diagnosticul retrospectiv la 2-3 saptamani de la infectia cu streptococ de grup A

-un titru ASLO crescut indica risc de aparitie ale complicatilor tardive ale inf streptococie (RAA)

-permite monitorizarea terapiei cu penicilina