altele pentru ca, spune Montesquieu "orice om care are o putere

este înclinat săa b u z e z e d e e a " a s t f e l " p e n t r u a n u s e a b u z a
d e p u t e r e t r e b u i e c a p r i n a ş e z a r e a lucrurilor puterea să oprească
puterea".T e o r i a   s e p a r a t i e i   p u t e r i l o r   a   a v u t   u n   r o l   a p a r t e ,  
d e c i s i v   i n   p r o m o v a r e a sistemului reprezentativ, adica in v
a l o r i f i c a r e a   d e m o c r a t i c a   a   r e l a t i e i   d i n t r e detinatorul suveran
al puterii (poporul, natiunea) si organizarea statala a
p u t e r i i  politice, in cautarea, in chiar organizarea statala si functionarea puterii, a
garantiilor exercitarii drepturilor omului si ale
cetatenilor.E s t e   o   t e o r i e   c a r e   a   s t a t   l a   b a z a   e l a b o r a r i i   c o n s t i t u t
i i l o r ,   a f i r m a t i i l e   d i n Declaratia drepturilor omului si cetateanului
(1789, Franta), stand marturie in acestsens. Astfel potrivit declaratiei
mentionate, o societate in care garantia drepturilor nueste asigurata si nici separatia
puterilor nu este determinata, nu are o constitutie.
Specificul Constitutiei Romaniei
In Romania organizarea statala a exercitiului suveranitatii nationa
l e   e s t e reglementata clar prin articolul 2 din Constitutie. Detinatorul
puterii suverane
este poporul roman si el exercita aceasta putere prin organele reprezentative si prin
referendum. Din analiza articolului doi din Constitutie rezulta mai
multe constatari.A s t f e l   o r g a n e l o r   r e pr e z e n t a t i v e   l i   s e   i n c r e d i n t e a z a  
d o a r   e x e r c i t i u l   p u t e r i i ,   d e c i anumite imputerniciri si nu puterea ca atare. Nu
este vorba de delegarea puterii ci ded e l e g a r e a u n o r f u n c t i i a l e p u t e r i i .
T i t u l ar u l p u t e r i i e s t e s i r a m a n e n u m a i p o p or u l roman, de aici
rezultand importante consecinte juridice, inclusiv cele referitoare
lar e s p o n s a b i l i t a t e a a u t o r i t a t i l or p u b l i c e i n f a t a a c e s t u i a . E s t e
e x p l i c a t i a s t i i n t i f i c a a aliniatului 2 al articolului 2 in sensul caruia nici
un grup si nici o persoana nu pote x e r c i t a s u v e r a n i t a t e a i n n u m e
p r o pr i u . S e p o a t e p u n e pr o b l e m a d e a s t i d a c a i n Constitutia
Romaniei isi gaseste exprimarea clasicul principiu al separarii
puterilor in stat. Acest principiu a fost puternic afirmat in Revolutia romana din
1989.Î n R o m â n i a t e x t u l c o n s t i t u ţ i o n a l d i n 1 9 9 1 n u m e n ţ i o n e a z ă î n
m o d e x p l i c i t acest principiu
 
d e ş i e l s t ă l a b a z a î nt r e g e d i f i c i u l u i i n s t i t u ţ i o n a l ( a c e s t f a p t a
fostconsiderat un viviu major al acelei constitutii), fapt ce a
r e p r e z e n t a t u n m o t i v d e tensiune politică între majoritatea parlamentară
şi opoziţia acelor ani. Din 2003, înurma referendumului naţional din 18-
19 octombrie, Constituţia revizuită precizeazăî n m o d d i r e c t
  
(art.
 
1 , a l i n . 4 ) f a p t u l c ă „ s t a t u l s e or g a n i z e a z ă p ot r i v i t
p r i n c i p i u l u i s e p a r a ţ i e i ş i e c h i l i br u l u i p ut e r i l o r – l e g i s l a t i v ă ,
executivă şi judecătorească – î n cadrul democraţiei
constituţionale”.R a s p u n s u l c o r e c t p o a t e f i f or m u l a t n u m a i p r i n
i n t e r pr e t a r e a s i s t e m a t i c a s i logica a prevederilor constitutionale.
Aceste prevederi utilizeaza termenii de: puteris i a u t o r i t a t i d ar n u s i p e
cel de separatie. Evitandu-se termenul de separatie
c a r e  poate evoca ruperea puterilor, separarea lor rigida, dandu-se termenului “pute
ri”semnificatii corecte din punct de vedere stiintific, doctrina juridica actuala si
desigur C o n s t i t u t i a   v a l or i f i c a   e c h i l i b r u l   p u t er i l o r .   E x a m i n a n d   d i s p o
z i t i i l e   C o n s t i t u t i e i Romaniei putem constata ca ea consacra echilibrul
puterilor in stat in continutul si

 Evidențiere
 Adăugați notă
 Partajați citatul

 
s e m n i f i c a t i a   s a   s t i i n t i f i c a   s i   d e s i g u r   m o d e r n a .   M a i 
m u l t e   a r g u m e n t e   s u n t convingatoare si pertinente:a )   C e l e
t r e i   p u t er i clasice se regasesc exprimate
i n   C o n s t i t u t i e :   l e g i s l a t i v u l i n normele privitoare la Parlament (art. 58 si
urm.); executivul in normele privitoarela presedintele Romaniei si Guvern (art. 80
si urm.); justitia in normele cu privirela autoritatea judecatoreasca (art. 123 si
urm.). b) Ordinea reglementarii puterilor in Constitutie este ordinea clasica fireasca
.C o n s t i t u t i a d a e x p r i m ar e a j u r i d i c a r e l a t i i l o r s i a c t i v i t a t i l or
politice statale i n succesiunea lor fireasca.c) Avand in
vedere legitimitatea imputernicirilor Parlamentului, compozitia
san u m e r o a s a   s i   l a r g   r e p r e z e n t a t i v a ,   C o n s t i t u t i a   a s i g u r a  
a c e s t u i a   o   a n u m i t a  preeminenta in raport cu celelalte autoritati statale. As
tfel Parlamentul estesingura autoritate legiuitoare a tarii (art. 58), el are
functii de formare, alegere,n u m i r e , i n v e s t i r e a a l t or a u t o r i t a t i s t a t a l e
s i d e s i g u r a a l t o r f u n c t i i d e c o n t r o l . Chiar si structura bicamerala a
Parlamentului exprima echilibrul in
executarea puterii legislative. De altfel acesta este si singurul argument solid al bi
cameralismului Parlamentului fata de faptul ca Romania este un stat nationalunitar.
d )   R a p o r t ur i l e constitutionale dintre autoritatile publice
se caracterizeaza prinimplicari reciproce ale unora in sfera de
a c t i v i t a t e a l e c e l o r l a l t e , i m pl i c a r i c e semnifica echilibbrul prin colaborare
si control.R a p o r t ur i l e   P a r l a m e n t -
E x e c u t i v ,   i n   r e gl e m e n t a r e a   c o n s t i t u t i o n a l a ,   p o t   f i examinate
prin implicarea legislativului in activitatea sefului de stat si a
guvernului.A s t f e l   P a r l a m e n t u l   p r i m e s t e   j u r a m a n t u l   P r e s e d i n t e
l u i   ( a r t . 8 2 ) ;   p o a t e   p r e l u n g i mandatul acestuia in caz de razboi sau
catastrofa (art. 83); poate hotari punerea subacuzare a sefului de stat
pentru inalta tradare (art. 84); asculta mesajele sefului destat (art. 89);
ratifica tratatele internationale in conditiile art. 91; aproba declarareade
catre seful de stat a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate
(art. 92);i n c u v i i n t e a z a i n s t i t u i r e a s t a r i i d e a s e d i u s a u a s t a r i i
d e u r g e n t a ( a r t . 9 3 ) ; p o a t e suspenda din functie Presedintele
Romaniei in cazul savarsirii unor fapte grave princ a r e a c e s t a a i n c a l c a t
prevederile Constitutiei (art. 95); stabileste indemnizatia
s i celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei (art.
100).I n   c e e a   c e   p r i v e s t e   r a p o r t u r i l e   c u   G u v e r n u l   v o m   m e n t i o n
a indeosebi caParlamentul: acorda votul de incredere asupra
p r o g r a m u l u i s i a i n t r e g i i l i s t e a Guvernului (investitura, art.
102);retrage increderea acordata (art.109 si
art.112); poate cere informatii si documente (art. 110); prin deputati si senatori se 
pot punei n t r e b a r i s i a d r e s a i n t e r p e l ar i ( ar t . 1 1 1) ; a pr e c i a z a a s u p r a
raspunderii politice
a G u v e r n u l u i ,   p o a t e   c e r e   ur m a r i r e a   p e n a l a   a   m e m b r i l or   G u v e r n u l u i  
p e n t r u   f a pt e s a v a r s i t e i n e x e r c i t i u l f u n c t i e i l or ; s t a b i l e s t e p r i n
lege cazurile de raspundere
s i  pedepsele aplicabile membrilor Guvernului (art 108); abiliteaza Guvernul pentru 
ae m i t e   o r d o n a n t e   i n   d o m e n i i   c a r e   n u   f a c   o b i e c t i l   l e g i l o
r   o r g a n i c e   ( d e l e g a r e a legislativa, art. 114).
 
Compatibilitatea calitatii parlamentare cu cea de membru al
Guvernului estes i e a u n a s p e c t a l i m p l i c a r i i r e c i p r o c e . B i n e i n t e l e s
ca si executivul se implica
inactivitatea legislativului. Astfel Presedintele Romaniei: promul
ga legile, putandc e r e ,   o   s i n g u r a   d a t a   r e e x a m i n a r e a   l e g i i   ( a r t .  
6 7 ) ;   p o a t e   d i z o l v a   p a r l a m e n t u l   i n conditiile art. 89. Cat priveste
Guvernul acesta: are initiativa legislativa (art.
73); poate solicita adoptarea, cu procedura de urgenta, a proiectelor sau propuneril
or legislative (art 74); isi poate angaja raspunderea in fata Parlamentului
asupra
unui program, decaratii de politica generala, sau proiect de lege (art. 113) acesteac
onsiderandu-se aprobate daca guvernul nu este demis; poate fi
a b i l i t a t s a e m i t a ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice (art.
114).Cat priveste raporturile dintre legislativ si puterea judecatoreasca ele
trebuiea p r e c i a t e cu luare in considerare a principiului
i n d e p e n d e n t e i j u d e c a t o r i l o r s i a supunerii lor numai legii (art. 123).
Asadar interventia in sfera justitiei a altor puteric o n t r a v i n e
principiului constitutional. Aceasta nu exclude insa anumite
r a p o r t ur i constitutionale care rezulta firesc din sistemul organizarii
statale a puterii.
Trebuiem e n t i o n a t   c a   or g a n i z a r e a   s i   f u n c t i o n a r e a   i n s t a n t e l o r   j u d e c a
t o r e s t i   s e   r e a l i z e a z a  potrivit legii (art. 125, 126, 128, si mai ales art. 172 alin3 
lit. h). Ca atareP a r l a m e n t u l   e s t e
cel care stabileste prin lege competente si proceduri pentrui
nstantele judecatoresti.C a o c o n c l u z i e l a c e l e p r e c i z a t e m a i s u s s e
p o a t e p r e c i z a c a n e a f l a m i n  prezenta unei conlucrari a structurilor
statale in realizarea vointei poporului.
Aceastac o n l u c r a r e   p r e s u p u n e :   c o m p e t e n t e   c l a r   d e l i m i t a t e   p r i n  
C o n s t i t u t i e ,   a u t o n o m i e organizatorica si functionala, control reciproc fara
imixtiune, garantii constitutionaleale indeplinirii mandatulului si ale respectarii
drepturilor cetatenilor.Bibliografie:

Madalin Irinel NICULEASA – Suveranitatea si separatia puterilor instat in
constitutia Romaniei, editura Monitorul Oficial