Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-verificarea sesizarii;
locului;
-specialistul criminalist;
-alti specialisti: medic legist, ingineri sau tehnicieni auto, ori cadre didactice din
invatamantul tehnic;
-aparatorul, cand autorul infractiunii a ramas la fata locului, ori cand a fost urmarit
c) raportarea evenimentului;
fata locului;
faptei;
- oprirea hemoragiei;
In unele situatii lucratorii care au ajuns primii la fata locului trebuie sa ia masuri
pentru inlaturarea pericolelor iminente de explozie sau incendiu, cum ar fi :
indepar-tarea obiectelor inflamabile de sursa de foc, interzicerea accesului
persoanelor cu foc deschis sau tigari in apropierea autovehiculelor al carui
carburant s-a scurs pe partea carosabila, oprirea circulatiei in zona ori devierea
acesteia pe artere laterale.
c) Raportarea evenimentelor
Aceste date vor fi comunicate posturilor sau echipajelor aflate pe traseul pe care se
presupune ca se deplaseaza autovehiculul implicat in accident.
a) verificarea daca lucratorii care au ajuns primii la fata locului au luat masurile ce
se impuneau prin urgenta: daca acestea nu au fost luate, seful echipei va dispune
efectuarea acestora fara intarziere.
In cazul accidentului de circulatie prin care s-a produs moartea sau vatamarea
integritatii corporale sau sanatatii uneia sau mai multor persoane, locul faptei
cuprinde:
Prin efectuarea acestei activitati se pot descoperi principalele date sau imprejurari
ale accidentului, se identifica persoanele care se fac vinovate de producerea lui.
Fata de locul unde s-a produs accidentul, urmele pot fi descoperite atat inainte de
punctul de impact cat si dupa acesta, iar uneori numai dupa impact. Astfel in cazul
lovirii unui pieton pot apare urme atat inainte cat si dupa impactul cu victima.
Daca aceste urme apar numai inaintea locului de impact, ele se constituie in asa
numitele imprejurari negative”, ce trebuie clarificate pe parcursul cercetarii prin
alte metode.
Lucrurile apartinand victimei (geanta, sacosa, palarie, pantofi, etc.) pot fi dispuse
dupa locul impactului pe directia de deplasare a autovehiculului ori in apropierea
acestuia, daca nu au fost purtate de partea frontala a autovehiculului.
In urma coliziunii dintre doua autovehicule, este posibil ca unele parti desprinse
dintr-un autovehicul sa fie purtate de celalalt autovehicul pe directia sa de inaintare
dupa impact.
(e) urme produse prin lovirea sau prin frecarea dintre diferitele parti ale
autovehiculului implicat in accident sau intre autovehicule si alte obiecte;
Leziunile de tarare sau izbire pot imbraca fie forme mai usoare (echimoze,
hematoame) fie forme grave, de tipul fracturilor craniene.
In cazul in care victima e tarata pe distanse mai lungi, corpul acesteia va suferi
leziuni multiple si complexe: zgarieturi sub forma de benzi pe partea tarata,
numeroase echimoze si plagi contuze.
De multe ori, lovirea este asociata cu proiectarea victimei, iar cadavrul poate fi
gasit la distante mari de autovehicule, iar leziunile se vor apropia de cele cauzate
de caderile de la inaltime. Daca victima a fost calcata de una sau mai multe roti,
cadavrul va prezenta leziuni grave de zdrobire si strivire a tesuturilor.
Pneurile lasa urme in timpul rularii obisnuite pe drumuri moi, acoperite cu zapada,
noroi, etc.
Urmele lasate de pneuri prin franare permit sa se aprecieze modul cum s-a actionat
asupra pedalei de frana (brusc, cu intermitenta, continuu ), intensitatea franarii,
calitatile de franare ale autovehiculului, precum si sa se determine viteza initiala de
deplasare.
Uneori din cauza apasarii bruste pe pedala de frana, apare fenomenul de blocare a
rotilor pe toata distanta de franare sau cel putin o portiune din ea, ceea ce
determina patinarea in directia de mers si formarea de urme bine conturate si clare
in linie dreapta cu acces de particule de cauciuc pe margini.
Pe spatiile de franare mari, urmele nu au aspectul unor linii duble continue pe toata
lungimea, ci se repeta de doua sau mai multe ori-in functie de actionari ale pedalei
de frana pana la blocare.
Daca accidentul s-a produs in curba, pe un drum cu aderenta scazuta, iar autovehi-
culul nu avea instalatia de franare reglata uniform pe toate rotile, franarea brusca
explica deraparea acestuia.
Aceste marturii sunt reprezentate prin parti din materiale plastice si sticla care se
sparg si se imprastie in momentul impactului.
Partile metalice (aripi, usi, etc. ) sunt desprinse si proiectate numai in cazul colizi-
unilor la viteze mari si cu mase mari.
Cea mai corecta informatie privind urmele provenite prin proiectare o dau cioburile
rezultate de la parbrizele autovehiculelor, care pot intregi traiectoria dupa impact.
Daca aceste urme contin ulei (provenit de la instalatia de ungere ) se pastreaza mai
mult timp pe imbracamintea drumului, daca ele au continut apa sau benzina
( substante care se evapora mai usor ) urmele nu pot fi consemnate in procesul
verbal de constatare al accidentului.
La locul accidentului lichidele mai sunt prezente si sub forma de urme de scurgeri,
cu ajutorul lor se poate preciza locul in care s-au oprit autovehiculele dupa impact,
de regula, ele se pot prezenta sub forma de pete alungite sau dungi continue, ceea
ce da posibilitatea sa se reconstituie traiectoria descrisa de autovehicul.
Cand apar urme de lichid de frana este important sa se stabileasca daca acestea
existau si inaintea locului de impact, pentru a dovedi ca pierderea de lichid nu are
legatura cu accidentul.
parbrize, etc.;
urme de vopsea;
La fata locului pot fi descoperite fragmente de sticla rezultate din spargerea, faru-
Aceste urme pot fi gasite pe partea carosabila, in blocurile optice ale autovehiculu-
lui, pe corpul sau garderoba victimei.
Aceste urme mai ofera indicii referitoare la directia de mers, locul impactului si
chiar viteza de deplasare a autovehiculului.
O situatie intalnita frecvent in activitatea organelor judiciare, este aceea cand dupa
coliziune, autovehiculul se rastoarna, efectuand miscari complexe de rotire si
translare. Reconstituirea traseului parcurs de autovehicul se poate face numai in
baza urmelor de deformare si de frecare dintre caroserie si suprafata drumului.
La fata locului se intalnesc numeroase urme de natura biologica – sange, par, tesut
organic, etc.
Prezenta acestora la locul faptei, determina natura urmelor care trebuie cautate cu
ocazia examinarii autovehiculului care a produs accidentul ori despre care se
presupune ca a fost implicat in evenimentul rutier.
Cand autovehiculul cu care s-a produs accidentul a fost abandonat la locul faptei
trebuie sa fie cautate, relevate, fixate si ridicate urme digitale sau palmare de pe
supor-turile care pastreaza astfel de urme: portierele si manerele nichelate ale
acestora, geamuri, parbrize, bord, maneta schimbatorului de viteze, etc.
Constatarea tehnica auto apare ca necesara chiar cu ocazia cercetarii la fata locului
si consta in efectuarea unor examinari speciale de ordin tehnic in scopul stabilirii
caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor si a altor imprejurari ce au importanta
pentru solutionarea justa a cauzei.
Astfel de cele mai multe ori prin constatarea tehnico-auto se solutioneaza probleme
legate de mecanismul producerii accidentelor an general, sau in legatura cu unele
elemente ale acestuia in special.
d) mulajele din gips si din alte materiale, se realizeaza pentru fixarea urmelor de
adancime ale benzii de rulare a anvelopelelor, a urmelor de tamponare, etc.
cu privire la viteza cu care a circulat este tentat in general sa indice viteze mai mici
decat cele reale;
Pentru a nu exista unele influentari reciproce intre martorii oculari sau alte
persoane, relatarile se vor obtine individual. O atentie deosebita trebuie sa acorde
relatarilor efectuate de martorii minori, care pe langa faptul ca nu au experienta si
cunostinte pentru relatarea unor amanunte, sunt tentati sa exagereze sau sa
sugestioneze.
Ascultarea victimei la fata locului se va realiza, daca este posibil, dupa ce i s-a
acordat ajutorul medical necesar. La spital se obtin date cand victima este intr-o
stare grava numai cu consimtamantul si in prezenta medicului.
Atunci cand exista suspiciuni cu privire la faptul ca autorul accidentului era sub
influenta alcoolului in momentul impactului, se impune conducerea acestuia pentru
recoltarea probelor biologice si examenul clinic in vederea stabilirii alcoolemiei.
gradul de alcoolemie;
timpul de ingerare;
la fata locului, organul de urmarire penala va initia si alte acte procesulae menite sa
serveasca la elucidarea cauzei :
Planificarea cercetarilor.
Ascultarea martorilor.
Reconstituirea.
Planificarea cercetarilor
Cand autorul a ramas la fata locului, aria versiunilor este mult mai mai restransa,
limitandu-se la cele privitoare la mecanismul producerii si la cauza accidentului.
autor al faptei ar putea fi un conducator auto care domiciliaza ori isi are resedinta
in zona producerii accidentului sau riverana acesteia;
autor al accidentului ar putea fi o persoana conducator auto, care lucreaza la una
din unitatile situate pe artera de circulatie respectiva sau in imprejurimi;
model de comparat.
Prin analizarea firului de par se poate caracteriza acest gen de urma din punct de
vedere morfologic 8 culoare, grosime, lungime, forma si aspectul canalului
modular, aspectul capatului liber, etc.), al sexului persoanei de la care provine.
Ascultarea martorilor
In afara martorilor oculari, martorii mai pot fi identificati din randul urmatoarelor
categorii de persoane:
calatori, pietoni, biciclisti, conducatori de autovehicule neangajate in accident care
se deplasau pe aceeasi artera de circulatie si au observat actiunile conducatorului
auto implicat in accident, inainte de producerea evenimentului;
persoanele care mai cunosc despre fapta savarsita si imprejurarile in care au luat la
cunostinta despre aceasta.
Sub acest aspect, expertul ethnic auto este solicitat sa elucideze urmatoarele:
Probele pe baza carora se poate determina viteza uni automobil sunt urmatoarele:
lungimea urmei de franare, distanta de rulare cu frana de motor, energia cinetica
consumata pentru deplasarea sau deformarea maselor intrate in coliziune, spatiul
de imprastiere a fragmentelor rezultate din spargerea parbrizului, precum si
diagrama tahograf.
Atunci cand, pe langa uciderea sau vatamarea din culpa a uneia sau mai multor
persoane s-a produs si avarierea autovehiculului implicat in accident, expertizei
tehnice auto ii revine sarcina de a evalua si pagubele pricinuite cu aceasta ocazie.
Reconstituirea
Cand recurgem la reconstituire nu urmarim verificarea si prezentarea unor aspecte
privitoare la mecanismul producerii accidentului ori la posibilitatile evitarii
acestuia, in conditiile date, ci la stabilirea posibilitatii perceperii unor imprejurari
legate de evenimentul rutier cercetat.
deraparilor;
franarilor dure;
rasturnarilor;
coliziuni intre doua sau mai multe autovehicule ori catastrofe rutiere, etc.
ANEXA Nr.1
PROCES–VERBAL
Insp. ALEXE ION din cadrul politiei Alexandria, fiind sesizat din oficiu conform
prevederilor art.221,C.P.P., despre faptul ca in localitatea Alexandria, pe strada
Crisului a avut loc un accident de circulatie, in vederea stabilirii imprejurarilor in
care acesta s-a produs, a descoperirii si fixarii urmelor, a pozitiei si starii
mijloacelor materiale de proba in baza art.129,C.P.P., m-am deplasat la fata locului
insotit de expertul medico-legal DIACONU MARIN, criminalist insp. MOCANU
VASILE, inginerul MORARU ADRIAN de la Registrul Auto Roman Alexandria.
Pana la sosirea la fata locului, paza a fost asigurata de agent LUPU ION din cadrul
Serviciului Politiei Rutiere Alexandria.
Drumul public unde s-a produs accidentul este situat dupa intersectia str. Crisului
cu str. Argesului, in dreptul imobilului cu nr.6, avand caracteristicile:
Latimea partii carosabile este de 9,50 m, din care banda de circulatie spre
localitatea Rosiorii de Vede este de 4,75 m, iar spre localitatea Draganesti, de 4,75
m; strada este asfaltata, uscata, prevazuta pe ambele parti cu trotuare in latime de 3
m, mijlocul strazii este cu o linie continua mediana de culoare galbena.
Pe portiunea de sosea dintre rotile din spate si cele din fata ale autoturismului
Pe sosea, langa roata din dreapta din fata au fost gasite 4 bucati mici de substanta
maron, asemanatoare vopselei, cu dimensiunile intre 0,30x0.80 cm. Aceste urme
au fost ridicate intr-un plic ce poarta inscriptia nr.2.
Autoturismul prezinta farul din dreapta spart, iar in jurul carcasei de fixare a
farului exista portiuni de forma neregulata de desprindere a vopselei. De la far spre
partea posterioara a autoturismului pe partea dreapta, la o distanta de 26x35 cm cu
o adancime de 4 cm se gasesc urme de frecare sub forma de zgarieturi ale vopselei.
Inaltimea la care sunt repartizate aceste urme, fata de nivelul soselei, fiind intre 50
si 108 cm.
Drept pentru care am incheiat prezentul proces verbal intr-un singur exemplar.