Laborator 08.

Divizoare rezistive

I. Noțiuni teoretice
Circuitele electronice prelucrează o informație, reprezentată sub forma unei mărimi
electrice, care se aplică la bornele de intrare ale circuitului respectiv. Informația prelucrată de
către circuit, numită și răspunsul circuitului, este reprezentată de asemenea sub forma unei
mărimi electrice, care se furnizează la bornele de ieșire ale circuitului.
Divizoarele rezistive sunt circuite electronice elementare, larg utilizate în prelucrarea
informației reprezentate prin intermediul mărimilor electrice. Sunt două tipuri de divizoare și
anume:
• divizorul rezistiv de tensiune, la care atât informația cât și răspunsul circuitului sunt
reprezentate prin intermediul tensiunii electrice,
• divizorul rezistiv de curent, la care atât informația cât și răspunsul circuitului sunt
reprezentate prin intermediul curentului electric.

Divizorul rezistiv de tensiune

Structura acestui circuit este prezentată în Figura 1. Circuitul este compus din două
rezistoare R1 şi R2 conectate în serie, pe care se divide tensiunea de intrare a circuitului, notată
cu VI, care reprezintă informația prelucrată de către circuit. Răspunsul circuitului, reprezentat
sub forma tensiunii de ieşire a circuitului, notată VO, se poate calcula cu formula 1:
R2
VO =  VI 1
R1 + R2

Figura 1. Divizorul rezistiv de tensiune.

Divizorul rezistiv de curent

Structura divizorului de curent este prezentată în Figura 2. Circuitul este compus din
două rezistoare R1 şi R2 conectate în paralel, pe care se divide curentul de intrare al circuitului,
notat cu II, care reprezintă informația prelucrată de către circuit. Răspunsul circuitului,
reprezentat sub forma curentuluide ieşire a circuitului, notat IO, se poate calcula cu formula 2:

-1-
 Laborator 08.
Divizoare rezistive

R1
IO =  II 2
R1 + R2

Figura 2. Divizorul rezistiv de curent.

II. Desfășurarea lucrării de laborator în Orcad

Desfășurarea lucrării de laborator constă în realizarea unui divizor de tensiune, respectiv a unui
divizor de curent. În acest scop, se vor parcurge următoarele puncte:
A. Divizorul rezistiv de tensiune.
1. Prin aplicarea teoremei lui Kirkhoff 2 (teorema de tensiuni) pe ochiul format de către circuitul
prezentat în Figura 1 și a legii lui Ohm pe rezistorul R2, se deduce expresia matematică 1, a
divizorului rezistiv de tensiune; demonstrația respectivă se va prezenta în secțiunea
Demonstrația 1 din conținutul referatului.
2. Să se realizeze un divizor rezistiv de tensiune, aşa cum este indicat în circuitul din Figura 1,
în care valorile rezistențelor electrice R1 și R2 și amplitudinea și frecvența sursei vI de tensiune
sinusoidală (VSIN) din figură sunt date în specificațiile de proiectare.
3. Să se realizeze o analiză tranzitorie pe 5 perioade de semnal și să se determine amplitudinea
tensiunii de ieșire vO a circuitului; care se trece în Tabelul cu Rezultate, în coloana Vo masurat.
4. Să se determine cu formula 1 valoarea tensiunii de ieşire vO, în care se consideră că tensiunea
de intrare este egală cu cea aplicată circuitului realizat în Orcad iar rezistențele au valorile date
în specificații. Valoarea astfel calculată, se trece în Tabelul cu Rezultate, în coloana Vo teoretic.
5. Se compară rezultatele obținute la pasul 3 și 4. Dacă între cele două rezultate sunt diferențe
mari se vor reface acești pași.

B. Divizorul rezistiv de curent.

1. Prin aplicarea teoremei lui Kirkhoff 1 (teorema de curenți) în nodul superior al circuitului
prezentat în Figura 2 și a teoremei lui Kirkhoff 2 (teorema de tensiuni) pe ochiul de circuit
compus din rezistoarele R1 și R2, se deduce expresia matematică 2, a divizorului rezistiv de
curent; demonstrația respectivă se va prezenta în secțiunea Demonstrația 2 din conținutul
referatului.
2. Să se realizeaze în Orcad un divizor rezistiv de curent, așa cum este prezentat în Figura 2, în
care valorile rezistențelor electrice R1 și R2 și amplitudinea și frecvența sursei iI de curent
sinusoidală (ISIN) din figură sunt date în specificațiile de proiectare.
3. Să se realizeze o analiză tranzitorie pe 5 perioade și se determină amplitudinea curentului de
ieșire iO a circuitului; care se trece în Tabelul cu Rezultate, în coloana Io masurat.

-2-
 Laborator 08.
Divizoare rezistive

4. Să se determine cu formula 2 valoarea curentului de ieşire iO, în care se consideră curentul

de intrare egal cu cel aplicat circuitului realizat în Orcad iar valorile rezistențelor cele date în
specificații. Valoarea astfel calculată, se trece în Tabelul cu Rezultate, în coloana Io teoretic.
5. Se compară rezultatele obținute la pasul 3 și 4. Dacă între cele două rezultate sunt diferențe
mari se vor reface acești pași.

-3-
 Laborator 08.
Divizoare rezistive

Data
NUME GRUPA

Tabel 1. Valori date pentru divizoare

R1 R2 V I
[Ω] [Ω] Ampl f Ampl f
[V] [Hz] [A] [Hz]

Tabel 2. Rezultate
DIVIZOR DE TENSIUNE
Circuit Orcad

Forme de undă: tensiune de ieșire + cursoare pentru determinarea amplitudinii

VO masurat
VO teoretic
DIVIZOR DE CURENT
Circuit Orcad

Forme de undă: curent de ieșire + cursoare pentru determinarea amplitudinii

IO masurat
IO teoretic

-4-
 Laborator 08.
Divizoare rezistive

Demonstrația 1

Demonstrația 2

-5-