CURS 9 - MIZ

6.8 Utilaje pentru omogenizarea furajelor

6.8.1 Definiţie; clasificare
Omogenizarea nutreţurilor pentru hrana animalelor, reprezintă operaţia prin care se
amestecă în mod uniform, componentele unui sistem eterogen, pentru a se obţine un amestec
care să aibă aproximativ aceeaşi compoziţie, în toată masa sa.
Prin acest mod de preparare, nutreţurile grosiere se pot introduce în diferite proporţii
alături de cele fibroase, concentrate, sau suculente pentru a se obţine diverse reţete de furajare.
Gradul de omogenizare a unui amestec este dependent de proprietăţile fizico-mecanice
ale nutreţurilor ce intră în componenţa acestuia, de utilajul folosit, de timpul de amestecare, de
numărul componentelor, de gradul de umplere.
Utilajele care realizează omogenizarea nutreţurilor pentru hrana animalelor, poartă
denumirea de amestecătoare.
Acestea pot fi clasificate astfel:
• din punct de vedere al mobilităţii: amestecătoare staţionare; amestecătoare mobile;
• din punct de vedere funcţional: cu funcţionare continuă; cu funcţionare
discontinuă;
• din punct de vedere al poziţiei de funcţionare: verticale; orizontale;
• din punct de vedere al hranei amestecate: pentru furajei uscate; pentru hrană
lichidă; pentru hrană semilichidă;
• din punct de vedere al construcţiei organului activ: elicoidale; cu palete.

6.8.2 Amestecătoare verticale pentru furaje uscate

Acestea mai sunt denumite şi amestecătoare cu regim forţat, deoarece omogenizarea se
face sub acţiunea presiunii coloanei de nutreţ [G].
În figura 10.1 este prezentat schematic un amestecător vertical cu melc.
Din coşul de alimentare, materialul este preluat şi deplasat pe verticală de către melc şi
refulat pe la partea superioară a acestuia, De aici prin intermediul unei palete de împrăştiere este
răspândit în interiorul buncărului. Din buncăr materialul este preluat din nou de către melc,
deplasat pe verticală, şi deversat prin intermediul paletei de împrăştiere în interiorul buncărului.
Omogenizarea are loc prin circulaţia repetată a nutreţului din buncăr în melcul transportor
şi invers. La nivelul melcului transportor fragmentele de nutreţ sunt deplasate de jos în sus iar în
interiorul buncărului de sus în jos.

6.8.3 Amestecătoare orizontale pentru furaje uscate

Amestecător orizontal cu palete montate în cilindru de amestecare - lucrează pe
principiul amestecării prin cădere liberă. Nutreţul introdus printr-o gură de alimentare, pătrunde
în cilindrul de amestecare, care se roteşte sub acţiunea unui motor electric. Cilindrul de
amestecare este prevăzut la interior cu palete, montate în diverse poziţii. Nutreţul este antrenat
până la o anumită înălţime, de unde cade din nou spre partea inferioară a cilindrului realizând în
acest fel amestecarea. După o anumită durată de funcţionare, materialul este evacuat din cilindrul
de amestecare prin intermediul unei guri de evacuare. Se impune ca turaţia cilindrului
amestecător să nu fie prea mare, pentru ca forţele centrifuge ce acţionează asupra nutreţului, să
nu îl imobilizeze la nivelul peretelui.

Curs 9 MIZ 1
 Fig. 10.1 Amestecător vertical cu melc Fig. 10.2 Amestecător orizontal cu palete
(după Dragomirescu I. şi colab., 1975) montate pe arbore
Amestecătorul orizontal cu palete montate pe arbore - este prezentat schematic în figura
10.2.
În timpul funcţionării, prin rotirea arborelui, paletele montate cu o anumită înclinaţie,
antrenează nutreţul dinspre peretele camerei de amestecare, către centrul acesteia, ceea ce va
avea ca rezultat omogenizarea amestecului.
Amestecătorul orizontal cu spire - este format dintr-o cameră de amestecare în interiorul
căreia se rotesc în sensuri contrare două rotoare sub formă de elice.

6.8.3 Amestecătoare pentru furaje semilichide

Amestecătoare cu palete – sunt de tip vertical (figura 10.3) [Căproiu]. Paletele de la
mijlocul rotorului au înclinări diferite, astfel că pot crea atât curenţi ascedenţi cât şi curenţi
descendenţi. De la nivelul amestecătorului furajul obţinut se transportă cu ajutorul pompelor.

Fig. 10.3 Amestecător cu palete Fig. 10.4 Amestecător hidraulic

Amestecătoare hidraulice – nu au organe în mişcare (figura 10.4). Amestecarea furajului
uscat începe prin umectarea acestuia cu ajutorul apei pulverizate de ţeava inelară cu orificii şi
continuă în rezervor sub acţiunea a două capete de turbionare.

CAPITOLUL 7 MAŞINI PENTRU DISTRIBUIREA HRANEI LA ANIMALE

Distribuirea hranei la animale reprezintă o lucrare de bază în fermele de creştere a
animalelor.
Utilajele folosite în acest scop diferă în funcţie de specia de animale, de tipul adăpostului,
de tipul hranei ce urmează a fi distribuită.

7.1 Instalaţii şi maşini pentru distribuirea furajelor la taurine

Curs 9 MIZ 2
 În general se folosesc utilaje mobile tractate (remorci tehnologice amestecătoare) sau
autopropulsate care distribuie nutreţul în iesle, dar permit şi omogenizarea, şi chiar tocarea
acestuia într-un interval de timp de cca. 15-20 minute, când se poate obţine un produs furajer
unic omogen.

7.1.1 Remorci tehnologice amestecătoare

Aceste tipuri de remorci sunt acţionate de la priza de putere a tractorului şi sunt folosite
pentru distribuirea şi amestecarea nutreţurilor combinate uscate.
Constructiv o astfel de remorcă este compusă dintr-o benă de secţiune trapezoidală,
prevăzută la interior cu unul sau mai multe rotoare cu spire elicoidale (de tip melc) care au rolul
de a amesteca nutreţurile şi de a le evacua după terminarea procesului de amestecare.
Unele tipuri de astfel de remorci pot fi prevăzute cu sisteme speciale de autoîncărcare. De
asemenea prin montarea unor plăcuţe tăietoare pe spirele rotoarelor elicoidale pot realiza şi
tocarea nutreţurilor concomitent cu amestecarea acestora.
În figura 10.5 sunt prezentate două tipuri constructive de astfel de remorci amestecătoare.
Primul tip constructiv este prevăzut cu arbori cu spire elicoidale dispuşi orizontal (figura 10.5a),
iar cel de al doilea cu un rotor cu spire elicoidale dispus vertical pe care sunt montate şi plăcuţe
tăietoare.

7.1.2 Utilaj autopropulsat pentru pregătirea hranei în fermă

Un astfel de utilaj complex dispune de un grad mare de mobilitate având posibilitatea de
a executa mai multe operaţii.
Este prevăzut cu un dispozitiv propriu de încărcare cu nutreţuri fibroase sau grosiere, care
realizează în acelaşi timp şi o mărunţire a acestora. Nutreţul este condus prin intermediul unui
transportor într-un buncăr, care are şi rol de amestecător, asemănător cu cel de la remorcile
tehnologice cu un rotor cu spire elicoidale dispus vertical. În interiorul buncărului se găseşte
arborele vertical, cu spire elicoidale prevăzute cu plăcuţe tăietoare.

a b
Fig. 10.5 Remorci tehnologice amestecătoare
a - cu arbori cu spire elicoidale dispuşi orizontal; b - cu rotor cu spire elicoidale dispus
vertical
Funcţie de reţeta de furajare, utilajul poate introduce în bena amestecător, nutreţuri
concentrate sau rădăcinoase tocate, omogenizându-le într-un timp scurt.
După omogenizare, utilajul se deplasează în adăpost, unde distribuie hrana în iesle.
Utilizarea unui astfel de utilaj duce la simplificarea gamei de maşini folosite în fermă,
deoarece realizează singur, încărcarea, tocarea, amestecarea şi distribuirea nutreţului.

7.2 Instalaţii şi maşini pentru distribuirea furajelor la porcine

În domeniul echipamentelor pentru fermele de creştere şi îngrăşare a porcinelor, pe plan

Curs 9 MIZ 3
mondial, există o gamă largă de utilaje şi instalaţii, de la cele mai simple dispozitive cu comandă
manuală, până la linii tehnologice complexe şi complet automatizate.
Funcţie de tipul furajului folosit la hrana suinelor deosebim două metode de distribuire a
acestuia: distribuţie mecanică a furajelor uscate; distribuire hidraulică a furajelor lichide.

7.2.1 Utilaje pentru distribuirea mecanică a furajelor uscate

Tehnologia de furajare uscată este caracterizată de simplitate, iar utilajele folosite
prezintă o fiabilitate ridicată.
Pentru mecanizarea distribuirii furajelor uscate la suine se utilizează: transportorul cu
noduri; transportorul cu spiră; hrănitoare cu dozatoare de furaje.
La transportorul cu noduri, organul activ este reprezentat de un cablu (lanţ) prevăzut, la
anumite distanţe bine determinate, cu discuri din material plastic (denumite noduri). Acesta se
deplasează prin conducte metalice, ce au diametrul interior cu puţin mai mare decât al discurilor
din material plastic.
Transportorul cu noduri preia furajele dintr-un buncăr şi le duce la nivelul unor dozatoare
sau hrănitoare (figura 10.6). Acestea sunt umplute în ordine succesivă începând cu primele.
Funcţionarea transportorului cu noduri se face prin intermediul unui sistem automat după
umplerea ultimului dozator sau hrănitor.
Cablul cu noduri este pus în mişcare prin intermediul unei roţi de antrenare, cu profil
special, ce preia mişcarea, cu ajutorul unei transmisii, de la un motor electric.
Transportoarele cu spiră sunt utilizate pentru distribuire furajului la o singură linie
dreaptă de furaje în adăpost. Sunt formate dintr-o conductă metalică sau din material plastic, în
interiorul căreia se roteşte o spiră din oţel (formă elicoidală).
Dozatoarele sunt destinate pentru depozitarea temporară şi deversarea furajelor spre
hrănitoare. Hrănitoarele au rolul de a administra hrana animalelor în adăpost.

Fig. 10.6 Transportor cu noduri

7.2.2 Utilaje pentru distribuirea hidraulică a furajelor lichide

Aceste utilaje au în componenţă vase de amestecare, pompă centrifugă, conducte, vane,
jgheaburi de hrănire (figura 10.7).[G]

Curs 9 MIZ 4
 Fig. 10.7 Utilaj pentru distribuirea furajului lichid
După realizarea amestecului dintre furajele combinate şi apă, într-unul dintre vasele de
amestec, se pune în funcţiune pompa, care trimite furajul lichid prin conductă spre hrănitoare.
Umplerea hrănitoarelor nu se face simultan, ci pe rând. Între două distribuiri, conducta se umple
cu apă pentru a evita alterarea sau uscarea resturilor de furaje.
Furajul lichid refulat de pompă împinge apa din conductă în unul dintre vasele de
amestec

7.3 Instalaţii şi maşini pentru distribuirea furajelor la păsări

În fermele avicole, distribuirea hranei se face cu diverse instalaţii, în funcţie de categoria
de păsări şi de tehnologia aplicată. Deosebim instalaţii pentru distribuirea hranei pentru creşterea
păsărilor la sol şi instalaţii pentru creşterea în baterii.
Utilajele pentru distribuirea hranei la păsări pot fi clasificate după cum urmează:
• după modul cum se realizează distribuirea hranei:
o manual (hrănitoare alimentate manual);
o mecanizat (instalaţii pentru distribuirea hranei).
Instalaţiile pentru distribuirea hranei pot fi utilizate pentru creşterea pe sol sau pentru
creşterea în baterii.
În sistemul de creştere al păsărilor în baterii furajarea se face dintr-un jgheab situat pe
frontul cuştilor spre aleea de circulaţie. Alimentarea cu furaj a jgheaburilor se face fie cu ajutorul
unor lanţuri transportoare , sau a unor buncăre etajate, mobile.[Căproiu]
Cele mai populare sisteme de distribuţie a furajelor în interiorul adăpostului pentru
creşterea păsărilor pe sol, sunt transportoarele spiralate şi cele cu lanţ. Primele sunt utilizate în
adăposturi în care se pot trasa linii drepte şi există un număr considerabil de linii de furajare.
Transportoarele cu lanţ pot fi dispuse în configuraţii relativ complexe şi nu creează problemei
circulaţiei pe o direcţie transversală [Standarde fermă].
Transportoarele spiralate sunt formate dintr-un tub, în interiorul căruia se roteşte o bandă
elicoidală (ca spira unui arc) ce antrenează furajul. Spira transportorului este antrenată în mişcare
de rotaţie cu ajutorul unui grup de acţionare (motor electric şi reductor)
Un sistem de furajare cu transportor spiralat utilizează hrănitoare dispuse paralel cu axul
longitudinal al clădirii (figura 10.8). Fiecare linie de furajare are ca punct de plecare un buncăr
de alimentare. Hrănitoarele sunt instalate direct pe tubulatura transportorului.
Sistemul de furajare, inclusiv linia de furajare, poate fi automatizat şi conectat la un
computer care controlează numărul zilnic de furajări.
Sistemul de furajare este montat pe un ax prevăzut cu cabluri pentru ridicare după
depopularea adăpostului. Sistemul este ridicat cu ajutorul unei macarale acţionate manual sau
mecanic.
Hrănitoarele pot fi de formă cilindrică sau tronconică, fiind executate din cel mai adesea
din materiale plastice.

Curs 9 MIZ 5
 Fig. 10.8 Sistem de distribuire cu transportor Fig. 10.9 Instalaţie cu transportor lanţ, pentru
cu spiră distribuirea furajelor
Transportoarele cu lanţ. Există mai multe tipuri de instalaţii cu transportor cu lanţ.
Principiu de funcţionare al acestora se bazează pe deplasarea continuă a furajelor dintr-un buncăr
de-a lungul unor jgheaburi cu ajutorul unui lanţ transportor.
Jgheaburile sunt formate din tronsoane confecţionate din tablă şi pot avea diverse forme
în secţiune. În cazul furajării păsărilor crescute la sol jgheaburile sunt prevăzute cu role de ghidaj
pentru a permite schimbările de direcţie în plan orizontal (figura 10.9).
Lanţul transportor este format din zale metalice prevăzute cu aripi laterale, pentru
antrenarea furajului, şi cu articulaţii, care permit o mişcare de rotaţie în plan orizontal, ceea ce
face posibilă schimbarea direcţiei pe rola de ghidaj.
Antrenarea lanţului se face cu ajutorul unui grup de antrenare.
Maşinile de îndopat sunt utilizate pentru hrănirea forţată a păsărilor cu hrană sub formă
de pastă.

7.4 Instalaţii şi maşini pentru distribuirea furajelor la ovine

Distribuirea mecanizată a hranei în creşterea şi întreţinerea ovinelor este condiţionată de
tipul de adăpost, de natura şi forma sub care se distribuie furajele
Distribuirea furajelor se poate realiza direct din remorcă, în grătar în jgheaburi sau
hrănitoare. Se pot folosi de asemenea instalaţii de distribuire a furajelor prevăzute cu benzi
transportoare ,sau transportoare elicoidale.

Curs 9 MIZ 6