SECO L EL E X VI I - XV I II ÎN T R E

POL I T IC Ă Ş I D I P LO M A Ţ I E
 1. STATUTUL POLITIC AL ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN
PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XVII
• CONTEXTUL EXTERN ÎN SECOLELE XVII-XVIII-PROBLEMA ORIENTALĂ
• ȚĂRILE ROMÂNE ȘI-AU PĂSTRAT TOTUȘI AUTONOMIA, ŞI-AU MENŢINUT INSTITUŢIILE INTERNE CA ŞI STRUCTURA SOCIALĂ, ECONOMICĂ ŞI
ECLEZIASTICĂ.

• ÎN RÂNDURILE CLASEI DOMINANTE AU PĂTRUNS TOT MAI NUMEROASE ELEMENTE GRECEŞTI (LEVANTINE)
• A CRESCUT ROLUL BOIERIMII ÎN CONDUCEREA STATULUI
• ÎN TRANSILVANIA A APĂRUT O PERIOADĂ DE STABILITATE ÎN TIMPUL PRINCIPILOR GABRIEL BETHLEN,
GHEORGHE I RAKOCZI ŞI GHOERGHE AL II-LEA RAKOCZI.

• PARTICIPAREA TRANSILVANIEI LA RĂZBOIUL DE 30 DE ANI: 1618-1648

Gheorghe Rakoczi I
Gabriel Bethlen Gherghe Rakoczi II
  
2. DOMNIILE LUI
MATEI BASARAB (ŢARA ROMÂNEASCĂ) ŞI VASILE LUPU (MOLDOVA)

Domniile celor doi domni reprezintă reacţia

boierimii pământene la pătrunderea elementelor
greceşti

Matei Basarab (1632-1654) şi Vasile Lupu (1634-

1653) au reprezentat interesele boierilor români,
iar domniile lor au adus o epocă de prosperitate,
de dezvoltare a culturii (cărţi tipărite) şi de
îmbunătăţire a organizării instituţiilor statului.
• ÎN PERIOADA CELOR DOI DOMNI, MATEI BASARAB ŞI VASILE LUPU, S-AU SEMNAT NUMEROASE TRATATE CU PRINCIPII
TRANSILVANIEI, GHEORGHE I ŞI GHEORGHE AL II-LEA RAKOCZI.

• AMBII DOMNI AU PATRONAT O MARE OPERĂ DE CONSTRUCȚII RELIGIOASE

Brebu (Prahova)
Plumbuita (București)
Schitu Trivale(Argeș)

Biserica Trei Ierarhi(Iași)

 3. DIPLOMAŢIA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN SECOLELE XVII-XVIII
• ÎN SECOLUL XVII ŢĂRILE ROMÂNE NU A MAI ÎNCERCAT DECÂT RAREORI SĂ ÎNLĂTURE SUZERANITATEA IMPERIULUI
OTOMAN ŞI SĂ-ŞI RECÂŞTIGE INDEPENDENŢA PE CALEA ARMELOR

• ULTIMA ÎNCERCARE OFENSIVĂ A TURCILOR SPRE CENTRUL EUROPEI A FOST ASEDIUL VIENEI, CAPITALA AUSTRIEI, ÎN
1683

• ŢĂRILE ROMÂNE AU ÎNCERCAT SĂ IASĂ DIN SISTEMUL DOMINAŢIEI OTOMANE ȘI SĂ PROMOVEZE O POLITICĂ DE
ECHILIBRU
• ACEASTĂ POLITICĂ DE ECHILIBRU A FOST INIŢIATĂ DE DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI ŞERBAN CANTACUZINO ŞI CONTINUATĂ
DE CONSTANTIN BRÂNCOVEANU

Șerban Cantacuzino Constantin Brâncoveanu

• ÎN MOLDOVA DOMNITORUL DIMITRIE CANTEMIR (1710-1711) S-A ORIENTAT SPRE O ALIANŢĂ CU RUSIA PENTRU A
ÎNLĂTURA DOMINAŢIA OTOMANĂ.

• RUSIA, CONDUSĂ DE ŢARUL PETRU I, SE AFIRMĂ TOT MAI MULT CA O MARE PUTERE EUROPEANĂ.
• DIMITRIE CANTEMIR A SEMNAT ÎN APRILIE 1711 TRATATUL DE LA LUȚK CU ȚARUL PETRU I.

Dimitrie Cantemir Petru I al Rusiei

• ÎN LUPTA DE LA STĂNILEȘTI, PE PRUT, ARMATA RUSĂ A FOST ÎNFRÂNTĂ DE TURCI (1711)
ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ DOMNITORUL CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) A DUS O POLITICĂ EXTERNĂ ACTIVĂ, CARACTERIZATĂ PRIN:

• RELAŢII STRÂNSE CU MOLDOVA ŞI TRANSILVANIA PENTRU UNIREA EFORTURILOR ÎN SCOPUL APĂRĂRII INTERESELOR NAŢIONALE;
• O POLITICĂ DE MARE ABILITATE ÎN RELAŢIILE CU POARTA PENTRU PĂSTRAREA UNOR RELAŢII BUNE GARANTATE PRIN „POLITICA PUNGILOR CU AUR”;
• RELAŢII CONTRADICTORII CU IMPERIUL HABSBURGIC; A MANIFESTAT REŢINERI FAŢĂ DE ALIANŢA CU AUSTRIA DATORITĂ TENDINŢELOR EXPANSIONISTE ALE ACESTORA;
• A ÎNCERCAT O APROPIERE FAŢĂ DE POLONIA ŞI MAI ALES DE RUSIA.
• PE PLAN INTERN CONSTANTIN BRÂNCOVEANU A ÎNTĂRIT AUTORITATEA DOMNIEI, A REORGANIZAT
SISTEMUL FISCAL (IMPOZITE) ŞI A SPRIJINIT DEZVOLTAREA CULTURII (CĂRŢI TIPĂRITE, PALATE, BISERICI
→ STILUL BRÂNCOVENESC).

Palatul Mogoșoaia-emblema stilului

Casă în stil brâncovenesc
brâncovenesc
• ÎN TIMPUL LUPTEI DE LA STĂNILEȘTI, ÎN CARE ARMATA ȚĂRII ROMÂNEȘTI LUPTA DE PARTEA TURCILOR, CAVALERIA
CONDUSĂ DE TOMA CANTACUZINO A TRECUT DE PARTEA RUȘILOR, IAR TURCII ÎȘI VOR PIERDE ÎNCREDEREA ÎN
BRÂNCOVEANU.

Toma Cantacuzino
 CONCLUZII
•ÎN NOILE CONDIŢII DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVIII ÎN CARE S-
AU ÎNMULŢIT RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-OTOMANE, TURCII NU
MAI AU ÎNCREDERE ÎN DOMNII ROMÂNI ŞI VOR ÎNLOCUI
DOMNIILE PĂMÂNTENE CU UN NOU REGIM POLITIC, CEL
FANARIOT.