Tendințe de mediu în conflictul dintre Rusia și Ucraina

Aceasta este o trecere în revistă a unora dintre problemele și perspectivele de mediu

care apar în urma invaziei rusești în Ucraina. La fel ca în cazul multor conflicte, am asistat
deja la incidente de poluare care pun oamenii și ecosistemele în pericol de a suferi daune
acute și pe termen lung.

Poluarea provenită de la siturile și materialele militare

Primele zile de lupte au fost caracterizate de faptul că Rusia a vizat infrastructura

militară ucraineană, inclusiv multe dintre acestea aflate în imediata apropiere a zonelor civile.
Printre acestea se numărau depozitele de muniții, aerodromurile și rezervoarele lor de stocare
a combustibilului, precum și instalațiile navale.

Acestea au dus la incendii care degajă poluare dăunătoare a aerului. Pene mari de fum
s-au răspândit peste zonele civile. Acestea sunt compuse din gaze toxice și pulberi în
suspensie iar acolo unde au fost depozitate arme convenționale, metale grele și materiale
energetice va exista și o contaminare substanțială a solului și a apei.

În cazul în care s-au depus eforturi pentru stingerea incendiilor, poluarea poate
include reziduuri din spumele de stingere a incendiilor. Siturile navale deteriorate au
potențialul de a genera poluare costieră. La o scară mai mică, tancurile și vehiculele de
transport arse, avioanele doborâte și alte rămășițe de luptă sunt, de asemenea, surse de
poluare. Atacurile asupra transportului maritim, deliberate sau accidentale, pot amenința
mediul marin.

Instalațiile nucleare și riscurile de radiații

La 24 februarie au avut loc lupte în jurul centralei nucleare de la Cernobîl. Locul celui
mai grav dezastru nuclear din lume este încă în curs de dezafectare și de securizare. Forțele
rusești au confiscat situl și există "rapoarte credibile" potrivit cărora muncitorii sunt ținuți
ostatici. În cazul în care acest lucru duce la o întrerupere a lucrărilor de întreținere de rutină
pentru dezafectare, ar putea crește riscul unui incident major.

Riscurile pe care le prezintă acest sit au devenit deja un instrument de propagandă, iar
presa rusă a relatat: "Experții spun că unul dintre scopurile acestei operațiuni a trupelor ruse a
fost de a împiedica naționaliștii ucraineni să intre pe teritoriul uzinei pentru a face provocări
cu materiale radioactive". Între timp, președintele parlamentului ucrainean a avertizat că
acesta ar putea fi folosit pentru un incident rusesc sub un steag fals. Având în vedere
simbolismul Cernobîlului, este posibil ca acesta să rămână o parte esențială a războiului de
propagandă de mediu.

Totodată, au fost raportate lupte în apropierea centralei nucleare Zaporizhzhya, care

are șase reactoare, deși acest lucru ar putea fi dezinformare. Cu toate acestea, situl ar putea fi
afectat de orice mișcare a Rusiei de a lega controlul asupra regiunilor Kherson și Donețk.

Dincolo de siturile legate de industria nucleară, trebuie remarcat faptul că sursele și

materialele radioactive pot fi găsite, de asemenea, în situri industriale, spitale și instalații
militare. În cele din urmă, există îngrijorări legitime cu privire la posibilitatea ca tancurile
rusești să aibă în dotare muniție cu uraniu sărăcit și ar trebui să se efectueze evaluări ale
epavelor.

Apa

După ce Rusia a ocupat Crimeea în 2014, Ucraina a blocat Canalul Crimeii de Nord,
care era folosit pentru a devia apa din râul Nipru pentru irigarea terenurilor de cultură și
pentru a aproviziona industriile chimice, inclusiv "Crimeea Titan" - cel mai mare producător
de dioxid de titan din Europa, care a cunoscut un incident ecologic major în 2018 și care a
fost evacuat înainte de invazie pe fondul temerilor că locul ar putea fi folosit pentru un atac
de tip "steag fals".

Pe măsură ce au înaintat spre Kherson, forțele rusești au preluat controlul canalului și

se pare că repară pompele, curăță vegetația crescută astfel încât apa va curge în curând înapoi
în Crimeea.

În perioada premergătoare invaziei, instalațiile de apă au fost avariate în estul

Ucrainei, lăsând până la 90.000 de persoane fără apă. În ziua invaziei, conducta Seversky
Donets-Donbas ar fi fost avariată, în timp ce în jurul centralei hidroelectrice Kakhovka de pe
Nipru au avut loc lupte.

Utilizarea armelor

Utilizarea de către Rusia a armelor explozive în zonele urbane a fost larg răspândită,
inclusiv a sistemelor de rachete cu lansare multiplă. Având în vedere că există relativ puține
arme de precizie, există temeri că o intensificare suplimentară va avea consecințe
devastatoare pentru oameni, pentru mediul construit și pentru infrastructura critică care îl
deservește.

Utilizarea armelor explozive în zonele populate generează poluare din cauza

materialelor de construcție pulverizate - care pot include azbest, metale și produse de
combustie, volume mari de moloz și poate duce la poluarea solului și a apelor subterane prin
deteriorarea conductelor de apă uzată. Amenințările de poluare pot crește în cazul în care
industria ușoară sau instalațiile, cum ar fi benzinăriile, se află în imediata apropiere a zonelor
rezidențiale.

Alți contaminanți includ reziduuri de arme, cum ar fi metale și explozibili. Pe lângă

rachete și artilerie, au existat dovezi că Rusia a folosit, de asemenea, muniții cu dispersie
interzise în zonele urbane.

Infrastructura industrială

Ucraina este o țară puternic industrializată, cu multe mine, uzine de prelucrare

chimică și uzine metalurgice, riscând o catastrofă tehnologică de proporții. Pe 24, locuitorii
din Odesa au fost avertizați că uzina portuară din Odesa ar putea fi lovită. Uzina, una dintre
cele mai mari din Ucraina, produce amoniac, uree și alte produse chimice.

Astfel de situri sunt obiecte cu risc ridicat, nu doar prin daune directe, ci și prin
închidere forțată, întreruperi de energie electrică sau lipsa de personal care să le opereze în
siguranță, situații care pot apărea atunci când sunt prinse în lupte. Sistemele de control
industrial pot fi, de asemenea, afectate de operațiunile cibernetice. Multe dintre marile orașe
din Ucraina conțin industrii potențial periculoase.

În ultimii opt ani, a existat o preocupare semnificativă cu privire la riscurile unei

urgențe ecologice în regiunea puternic industrializată Donbas. Comunitățile și forțele de pe
ambele părți ale liniei de contact sunt conștiente de amenințări, dar intensificarea conflictului
atrage după sine riscuri mai mari de incident, în special atunci când linia de contact, în mare
parte statică, se deplasează.

Un dezastru de mediu cu declanșare mai lentă poate fi deja blocat în Donbas din
cauza abandonării pompării apelor subterane din minele de cărbune din regiune. Cercetările
publicate întâmplător pe data de 24 au arătat în ce măsură solul s-a deformat din cauza
creșterii nivelului apelor subterane. Drenajul minier este de obicei poluat cu niveluri ridicate
de săruri și metale și contaminează deja fântânile și sursele de apă potabilă, în timp ce tasările
pot deteriora clădirile și infrastructura.

Dincolo de infrastructura chimică, metalurgică și energetică, un elevator de cereale

din orașul Uman a fost avariat pe data de 24. Ucraina și Rusia sunt mari exportatori de
cereale și se tem că majorarea prețurilor va avea un impact asupra securității alimentare la
nivel internațional, fiind îngrijorate în special țări precum Yemen.

Peisaje și habitate

Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât mai mari vor fi efectele la nivel de peisaj.
Până în prezent, forțele rusești au rămas în principal pe rețeaua de drumuri, iar acestea au fost
locurile de luptă. Totuși, acest lucru s-ar putea schimba. Vehiculele militare de mari
dimensiuni au folosit câmpurile și adăposturile pentru lansări sau pentru a se ascunde, însă
orice impact va fi probabil temporar.

Armata ucraineană a amplasat mine de-a lungul a cel puțin unei plaje de lângă Odesa,
în încercarea de a împiedica o debarcare a rușilor. Este posibil ca bombardarea intensă a unor
situri precum faimoasa Insulă a Șerpilor să fi lăsat cicatrici permanente asupra biodiversității
și geodiversității.

Luptele din apropierea orașului Kherson, pentru cucerirea podului peste Nipru, au dus
la incendii în Rezervația Biosferei Mării Negre. Aceste incendii au putut fi detectate din
spațiu și este posibil să fi distrus copaci și habitate unice pentru păsările din cea mai mare
rezervație naturală din Ucraina.

Climatul

Atât construcția militară, cât și impactul pe termen scurt și pe termen lung al luptelor
vor genera emisii de gaze cu efect de seră. Reconstrucția, atunci când va avea loc, va
reprezenta un cost suplimentar și semnificativ al carbonului, care va fi necesar din cauza
conflictului.

Creșterile prețurilor globale la petrol și gaze naturale vor avea un efect complex
asupra emisiilor. Pe de o parte, prețurile ridicate pot reduce consumul, dar, dacă se mențin,
vor încuraja mai mult explorarea și producția din zăcăminte de hidrocarburi mai puțin
economice.
 Aproximativ 40 % din gazul UE provine din Rusia, dar în această nouă eră a
sancțiunilor și a anulării gazoductului Nord Stream 2, aprovizionarea cu energie va trebui să
se schimbe în Europa. Pe termen mai lung, o posibilitate ar fi creșterea numărului de surse de
energie regenerabilă, ceea ce ar reprezenta un rezultat mai bun în ceea ce privește emisiile.
Dacă UE ar fi avansat mai mult în reducerea dependenței sale de combustibilii fosili din
Rusia, ar fi avut, fără îndoială, o poziție politică mai puternică în ceea ce privește sancțiunile
planificate.

Din punctul de vedere al guvernanței climatice și al reducerii emisiilor, pare inevitabil

ca Ucraina să se concentreze în altă parte pentru o perioadă de timp în continuare. Între timp,
ostracizarea Rusiei și orice tensiuni geopolitice ulterioare se pot traduce în dificultăți în ceea
ce privește încheierea și promovarea acordurilor multilaterale de mediu.