Proiect didactic

Disciplina: Istoria rom și univ

Data :
Clasa: VII
Profesor:Bobuțac Cristina
Tema:Revoluția de la 1848-1849 în Țările Române
Tipul:predare-învățare

Obiectivele lecţiei:

O1- să explice legătura directă și indirectă a Revoluției române cu revoluțiile europene;

O2- să compare programele revoluționare din Moldova,Transilvania, Bucovina și Banat și
să demonstreze caracterul lor unitar;
O3- să aprecieze importanța Revoluției române de la 1848-1849;
O4- să localizeze pe hartă localitățile în care au avut loc adunări naționale și s-au adoptat
programe revoluționare;

Competența:
-aprecierea critică și obiectivă a situațiilor, faptelor și proceselor istorice;

Subcompetența:
-identificarea schimbărilor vizibile din istoria modernă și cauzele acestora;

Mijloace:caiet, pix,

Metode: conversația, explicația,lucru cu dicționarul,discuția dirijată

 Desfăşurarea activităţii
Etapele Ob. Timp Activitatea profesorului Activitat Meto
lecţiei Lecţ ea de
elevului Proc
ed.
Moment - consemnează absenţele; răspund
organizato - organizează materialele; cerinţelo
- organizează clasa, r
ric
- creează un climat cooperant. profesor
ului

Controlul temei de acasă Elevii

Evocarea Prin ce se caracterizează anul 1848 în istoria popoarelor din raspund.
Europa?
Care era situația internă și externă aȚărilor Române în
preajma anului 1848?

Pașoptist-reprezentat al generației din 1848,participant al

revoluției din 1848

Document-program-act cu caracter de document care Își

cuprinde o serie de măsuri ce urmează a fi implimentate în notează
cadrul statului

Adunare Națională-întrunire a reprezentaților majoritari ai

naționalităților dintr-o provincie istorică aflată sub stăpînire
străină

Dietă-adunare legislativ reprezentativă în unele state

federale din apusul Europei

Petiție-cerere adresată de către un cetățean sau mai mulți

către autorități, privind necesitatea respectării drepturilor și
libertăților democratice, a adunării unei decizii într-o
problemă de ordin personal sau obștesc.

Căpitanat-unitate administrativ-teritorială u regim de

autonomie.

Realizarea O1 Cauzele revoluției de la 1848

sensului 1. Cauzele revoluţiei române
• lipsa unor libertăţi şi drepturi politice;
 • asuprirea străină;
• pericolul anexării Transilvaniei la Ungaria;
• amestecul puterii suzerane şi a celei
protectoare în treburile interne ale Moldovei
şi Ţării Româneşti;
• dezvoltarea conştiinţei naţionale;
agravarea problemelor economice, în special a
celei agrare.
Nicolae Bălcescu sublinia că revoluţia generală
“fu ocazia, iar nu cauza revoluţiei române”
Notarea
2. Obiectivele revoluţiei în caiet.
• în Moldova şi Ţara Românească -
înlăturarea protectoratului ţarist;
• în Transilvania, Banat şi Bucovina - Complet
unirea românilor într-un stat autonom în ează
tabelul
graniţele Imperiului Habsburgic;
• unirea tuturor românilor: daco-românismul
– curent ideologic şi politic larg răspândit.
Mihail Kogălniceanu aprecia că unirea Moldovei
cu Ţara Românească reprezintă “cheia bolţii fără
de care s-ar prăbuşi întreg edificiul naţional”.

Forţe sociale participante

• boierimea: s-a ridicat împotriva
domniilor regulamentare;
• burghezia: dorea reforme menite să
contribuie la dezvoltarea economiei de tip
capitalist;
• clasa mijlocie: negustorii, meşteşugarii,
liberii profesionişti;
• ţărănimea: dorea desfiinţarea clăcii.

Desfăşurarea revoluţiei
• Revoluţia a cuprins Moldova, Transilvania, Banatul,
Bucovina, Crişana, Maramureşul, Ţara Românească;
nu au avut loc mişcări revoluţionare în Basarabia şi
Dobrogea.
a. Moldova
• 27 martie 1848 - Adunarea din faţa hotelului
Petersburg din Iaşi:
• participanţi: V. Alecsandri, Al. I. Cuza, Lascăr
Rosetti etc.
• documentul programatic: a fost redactat de către o
 comisie în frunte cu V. Alecsandri şi intitulat Petiţia-
proclamaţiune a boierilor şi notabililor Moldovei;
cuprindea 35 de articole şi 3 revendicări;
• soarta documentului: prezentat domnitorului, a fost
respins;
• eşecul revoluţiei: Mihail Sturdza a luat măsuri de
reprimare a mişcării şi a ordonat arestarea
revoluţionarilor – 13 din cei arestaţi au fost trimişi la
Istanbul; o parte au scăpat de sub escortă şi au ajuns
în Transilvania;
OBIECTIVE URMĂRITE
 Îmbunătăţirea stării ţăranilor
 Reforma agrară
 Modernizarea societăţii româneşti
 Independenţa
 Regimuri democratice
 Unitatea naţională

Petiţia – proclamaţiune a boierilor şi notabililor

Moldovei
Articole
- siguranţa persoanei;
-eliberarea deţinuţilor politici;
- responsabilitate ministerială;
- reformă şcolară pe temelie naţională;
- bancă naţională;
Revendicări
- gardă naţională;
-desfiinţarea cenzurii;
- Adunare reprezentativă

Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei

Prevederi:
- unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat neatârnat;
- împroprietărirea ţăranilor fără nici o despăgubire;
- egalitate în drepturi şi îndatoriri;
- întemeierea instituţiilor ţării pe principiile de libertate,
egalitate şi frăţietate etc.
Dorinţele partidei naţionale în Moldova
Prevederi:
- libertatea cuvântului, a persoanei, a întrunirilor;
- egalitatea în faţa legilor;
- responsabilitate ministerială;
- unirea Moldovei cu Ţara Românească etc.
b.Transilvania
• pericolul anexării Transilvaniei la Ungaria i-a
determinat pe revoluţionarii ardeleni să convoace o
amplă adunare pentru apărarea autonomiei
provinciei;
• 3-5 mai 1848 – Marea Adunare Naţională de la Blaj:
participanţi: - 40000 de oameni
(români şi saşi);
- revoluţionari ardeleni:
Simion Bărnuţiu, Gh. Bariţiu, Al.
Papiu Ilarian, Andrei Şaguna, Stephan
Ludwig Roth;
- revoluţionari
moldoveni: Al. I. Cuza, Alecu
Russo;
- revoluţionarul
muntean D. Brătianu;
- au fost aşteptaţi
Eftimie Murgu (Banat) şi Nicolae
Bălcescu, dar nu au ajuns;
adunarea prezidată de episcopii
Andrei Şaguna şi Ioan Lemeny;
moţiunea adoptată la propunerea lui
Simion Bărnuţiu cuprindea patru
puncte:
documentul programatic adoptat se
intitula Petiţia naţională, şi cuprindea 16
puncte;
s-au constituit Comitetul Naţional
Român (sediul la Sibiu) şi o gardă
românească;
participanţii la adunare au scandat “Noi vrem să ne unim cu
ţara!”;

Petiţia naţională
Articole:
- independenţa naţiunii române;
- independenţa bisericii ortodoxe, egală în drepturi cu
bisericile din Transilvania;
- desfiinţarea iobăgiei fără nici o răscumpărare;
- gardă naţională;
- libertatea persoanei, a cuvântului, a întrunirilor;
- şcoli româneşti etc.
Dieta de la Cluj a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria,
iar împăratul a sancţionat actul;
• în primăvara şi vara anului 1848 conflictul dintre
revoluţionarii români şi maghiari s-a amplificat;
• 3/13 septembrie 1848 – Adunarea de la Blaj:
participanţi: 60.000 de bărbaţi înarmaţi;
Avram Iancu, Axente Sever, I. Brad;
rezoluţia votată cuprindea: - protestul
împotriva alipirii;
 - acordarea de drepturi
politice românilor;
• sub conducerea lui Avram Iancu, românii au trecut la
organizarea Transilvaniei, pe baze democratice: - au
fost constituite 15 legiuni militare conduse de tribuni
şi prefecţi;
• decembrie 1848-martie 1849 – ofensiva armatei
revoluţionare maghiare, sub conducerea generalului
Bem, finalizată cu ocuparea unei părţi din
Transilvania, cu excepţia Munţilor Apuseni
transformaţi într-o fortăreaţă inexpugnabilă de către
Avram Iancu;
• creşterea pericolului unei duble intervenţii străine a
determinat stabilirea unor contacte între
revoluţionarii români şi cei maghiari; încercările de
pacificare au fost întreprinse din iniţiativa lui N.
Bălcescu, respinse, pentru început, de Ludovic
Kossuth; la 2 iulie 1849, la Seghedin, s-a semnat
Proiectul de pacificaţie;
1 august 1849, la Şiria – maghiarii au capitulat în faţa
trupelor austriece şi ţariste.

c.Ţara Românească
• mai 1848 – comitetul revoluţionar muntean a
întocmit un program de revendicări şi a hotă-rât
declanşarea revoluţiei la 9 iunie, în patru locuri:
Islaz, Ocnele Mari, Telega, Bucureşti;
• 9 iunie 1848 –Adunarea de la Islaz
conducători: I. Heliade Rădulescu, Ştefan
Golescu şi Christian Tell;
documentul programatic intitulat Proclamaţia
de la Islaz, cuprindea 22 de articole;
Proclamaţia de la Islaz
Revendicări:
- adunare reprezentativă;
- domn responsabil ales pe cinci ani;
- responsabilitate ministerială;
- emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor cu
despăgubire;
- libertatea tiparului;
- gardă naţională;
- reformă şcolară;
desfiinţarea bătăii şi a pedepsei cu moartea etc
• 11 iunie 1848 – domnitorul Gh. Bibescu a sancţionat
documentul, iar pe 13 iunie a părăsit ţara;
• 14 iunie 1848 – s-a format guvernul provizoriu, din
care făceau parte: mitropolitul reacţionar Neofit
(preşedinte), I. Heliade Rădulescu (moderat),
Christian Tell, Ştefan Golescu, colonelul Odobescu,
Gh. Magheru, N. Bălcescu, A. G. Golescu, C. A.
Rosetti (revoluţionar radical);
reforme: - adoptarea tricolorului şi a lozincii “Dreptate
şi Frăţie”;
- abolirea rangurilor boiereşti;
 - eliberarea deţinuţilor politici;
- organizarea armatei sub comanda lui
Gh. Magheru şi înfiinţarea taberei de la
Râureni;
-soluţionarea problemei agrare prin
înfiinţarea Comisiei proprietăţii; lucrările
comisiei au fost suspendate la 19
august;
- desfăşurarea activităţii diplomatice
pentru recunoaşterea noului guvern de către
puterile europene: Ion Ghica a acţionat la
Constantinopol, Ion Maiorescu la
Frankfurt, A. G. Golescu a ajuns la Viena şi Paris;
• elementele contrarevoluţionare au organizat două
lovituri de stat la 19 şi 28 iunie, ambele au eşuat;
• organe de presă revoluţionare, Pruncul român şi
Poporul suveran au inserat articole unioniste;

Extindere
Caracterul democratic şi semnificaţia revoluţiei
• consecinţe: - în Moldova, Mihail Sturdza s-a Elevii
menţinut pe tron până în 1849; construie
- în Ţara Românească, a fost numit un sc axa
caimacam;
- Bucovina a devenit ducat autonom;
- Banatul a fost alipit la Voievodina;
- Transilvania a depins direct de
Imperiul Habsburgic;
• caracterul unitar – prin program şi colaborare
permanentă între revoluţionari;
• semnificaţia revoluţiei – a deschis calea
modernizării;
- a accentuat conştiinţa
naţională a românilor;
- a stabilit programul pentru
deceniile următoare.

URMĂRILE REVOLUŢIEI
IMEDIATE
 Revoluţia este înfrântă
 Reinstaurarea domniile regulamentare
 Revoluţionarii sunt exilaţi

ÎNDEPĂRTATE
 Unirea Principatelor
 Independenţa
 Modernizarea societăţii româneşrti
 Completarea tabelului

Mișcarea Declanșarea rev. Programele

revolț.din în Transilvania revoluționare din
Moldova Bucovina și Banat

Tema Ex 2 pag 183 Elevii își

pentru notează
tema
acasă
pentru
acasă.
Notarea