Tema 10B 22 oct 2021 (pentru vacanța de 2 săptămâni)

Recapitulare test 1 termodinamică (mărimi fizice caracteristice structurii discrete a substanței

+ termometrie)
Teoria din lecțiile ”Agitația termică”, ”Mărimi fizice caracteristice structurii discrete a
substanței” și ”Temperatura empirică”
Probleme din tema precedentă, la care se adaugă:

2.. Calculați numărul de molecule dintr-un metru cub de apă pură în stare lichidă. (μ H2O = 18
m
g/mol; ρ = 1 g/cm3 = 1 000 kg/m3). (R: m = ρ ∙ V ; ν = → N = ν ∙ NA ≅ 3,35 ∙
μ

1028 molecule)

3..Evaluați lungimea maximă a unui lanț molecular format din moleculele cuprinse într-un
pahar cu apă pură de volum 200 cm3, presupunând că moleculele lanțului sunt în contact si au
formă sferică.

m V 4πr3
(R: m=ρ∙V; ν= → N = ν ∙ NA → V0 = N = ; d = 2r; L = Nd ≅ 2,58 ∙
μ 3

1015 m)

μ cm3
4..Calculați volumul molar al apei pure în stare lichidă. (R: Vμ = ρ = 18 mol )

7.. Calculați masa molară a unui amestec de gaze a cărui masă este formată din 20% gaz 1 (μ1
= 12 g/mol) și restul gaz 2 (μ2 = 32 g/mol). (R: 24 g/mol)

Rezolvare:

Pentru simplitate, notăm: mamestec = m; νamestec = ν

Concentrațiile masice ale celor două gaze sunt:

m1
cm1 = 20% = 0,2 → cm1 = → m1 = cm1 ∙ m = 0,2 ∙ m = 20% ∙ m
m
m2
cm2 = 80% = 0,8 → cm2 = → m2 = cm2 ∙ m = 0,8 ∙ m = 80% ∙ m
m

Am folosit relația cm1 + cm2 = 1 = 100%

 mamestec m m1 + m2
μamestec = = =
νamestec ν ν1 + ν2

m1 cm1 ∙ m 0,2 ∙ m m2 cm2 ∙ m 0,8 ∙ m

ν1 = = = ; ν2 = = = →
μ1 μ1 μ1 μ2 μ2 μ2
m m m
μamestec = =c ∙m c ∙m=
ν1 + ν2 m1 m2 0,2 ∙ m 0,8 ∙ m
μ1 + μ2 μ1 + μ2

Calculul devine mai simplu dacă vom considera:

cm1 ∙ m cm2 ∙ m 0,2 ∙ m 0,8 ∙ m
1 μ1 + μ2 μ1 + μ2
= =
μamestec m m
c c 0,2 0,8
1 m ∙ ( μm1 + μm2 ) m ∙ (μ + μ ) cm1 cm2 0,2 0,8
1 2 1 2
= = = + = +
μamestec m m μ1 μ2 μ1 μ2
1 cm1 cm2 0,2 0,8 1 1
= + = + = 20% ∙ + 80% ∙
μamestec μ1 μ2 μ1 μ2 μ1 μ2

1 0,2 0,8 0,2 0,8 2 8 1 1 2+3 5 1

= + = + = + = + = = =
μamestec μ1 μ2 12 32 120 320 60 40 120 120 24
g
μamestec = 24
mol

12..Calculați masa molară a unui amestec de gaze pentru care se cunoaște că 20% din
cantitate este constituită din gazul 1 (μ1 = 12 g/mol) și restul din gazul 2 (μ2 = 32 g/mol). (R:
28 g/mol)

Rezolvare:

Pentru simplitate, notăm: mamestec = m; νamestec = ν

Concentrațiile molare ale celor două gaze sunt:

ν1
cν1 = 20% = 0,2 → cν1 = → ν1 = cν1 ∙ ν = 0,2 ∙ ν = 20% ∙ ν
ν
ν2
cν2 = 80% = 0,8 → cν2 = → ν2 = cν2 ∙ ν = 0,8 ∙ ν = 80% ∙ ν
ν

Am folosit relația cν1 + cν2 = 1 = 100%

mamestec m m1 + m2
μamestec = = =
νamestec ν ν1 + ν2
 m1 = ν1 ∙ μ1 = cν1 ∙ ν ∙ μ1 = 0,2 ∙ ν ∙ μ1 ; m2 = ν2 ∙ μ2 = cν2 ∙ ν ∙ μ2 = 0,8 ∙ ν ∙ μ2 →
m1 + m2 ν1 ∙ μ1 + ν2 ∙ μ2 cν1 ∙ ν ∙ μ1 + cν2 ∙ ν ∙ μ2 0,2 ∙ ν ∙ μ1 + 0,8 ∙ ν ∙ μ2
μamestec = = = =
ν ν ν ν
ν ∙ (cν1 ∙ μ1 + cν2 ∙ μ2 ) ν ∙ (0,2 ∙ μ1 + 0,8 ∙ μ2 )
μamestec = =
ν ν

μamestec = cν1 ∙ μ1 + cν2 ∙ μ2 = 0,2 ∙ μ1 + 0,8 ∙ μ2 = 20% ∙ μ1 + 80% ∙ μ2

g
μamestec = 0,2 ∙ μ1 + 0,8 ∙ μ2 = 0,2 ∙ 12 + 0,8 ∙ 32 = 28
mol

18..Într-un vas se află m = 3,6 g dintr-un amestec de O2 (μO2 = 32 kg/kmol) si H2 (μH2 = 2

kg/kmol). Masa oxigenului este f = 0,6 din masa totală. Ce număr de moli din fiecare gaz se
află în vas?

mO2 f × m m (1- f ) × m
mO2 = f × m; m H2 = (1- f ) × m; n1 = = = 67,5mmol; n2 = H2 = = 720 mmol
m O2 m O2 mH2 m H2

Problemele 1,2 pag 17 din culegerea ”10 Chirita 2016”:

T1..Un termometru etalonat greşit indică -15 0G când este introdus într-un amestec de apă şi
gheaţă şi 110 0G când este introdus în vaporii apei care fierbe la presiune atmosferică normală.
Ce valoare va indica termometrul când temperatura reală este 20 0C ? Care este temperatura
reală când termometrul indică 0 0G? La ce temperatură valoarea indicată coincide cu cea reală?
(R: 10 0G; 12 0C; 60 0C = 60 0G).

Rezolvare:

Cunoastem: θ1 = -15 0G; t1 = 0 0C; θ2 = 110 0G; t2 = 100 0C

Considerăm că putem scrie o relație generală între temperaturile din cele 2 scări, Greșită si Celsius:
θ = a∙t + b

unde a si b sunt 2 constante (2 numere, deocamdată necunoscute)

Calculăm cele două numere, a si b astfel:

θ1 = a∙t1 + b si, prin înlocuire numerică, -15 = a∙0 + b = b → b = -15 (1)

θ2 = a∙t2 + b si, prin înlocuire numerică, 110 = a∙100 + b (2)

Înlocuim b = -15 din relația (1) în relația (2) si obținem: 110 = a∙100 - 15 →

125
110 + 15 = 100∙a → 125 = 100∙a → a= = 1,25 → a = 1,8
100

Deci θ = 1,25∙t - 15 (3)

(a) t3 = 20 0C
Folosim relația (3) sub forma
θ3 = 1,25∙t3 - 15 = 1,25∙20 - 15 = 12,5∙2 -15= 25 – 15 = 10 0G
Deci θ3= 10 0G

(b) θ4 = 0 0G
Folosim relația (3) sub forma θ4 = 1,25∙t4 - 15
Prin înlocuirea valorii θ4 = 0 G obținem: 0 = 1,25∙t4 - 15
0
→ 0 + 15 = 1,25∙t4
15 1500
→ 15 = 1,25∙t4 → t 4 = 1,25 = 125
= 12 0C deci t4 = 12 0C

(c) θ5 = t5
Folosim relația (3) sub forma θ5 = 1,25∙t5 - 15
Prin înlocuirea θ5 = t5 obținem: t5 = 1,25∙t5 - 15 → 15 = 1,25∙t5 - t5 →
15 1500
15 = (1,25 - 1) ∙t5 → 15 = 0,25∙ t5 → t 5 = 0,25 = 25
= 60 0C

Deci θ5 = -60 0G si t5 = 60 0C
T2..Un termometru indică 32 0F (Fahrenheit) când este introdus într-un amestec de apă şi gheaţă
şi 212 0F când este introdus în vaporii apei care fierbe la presiune atmosferică normală. Ce valoare
va indica termometrul când temperatura în scara Celsius este 20 0C ? Care este temperatura în
scara Celsius când termometrul indică 86 0F? La ce temperatură valoarea indicată în scara
Fahrenheit coincide cu cea în scara Celsius? (R: 68 0F; 30 0C; - 40 0C = - 40 0F).

Rezolvare:

Cunoastem: θ1 = 32 0F; t1 = 0 0C; θ2 = 212 0F; t2 = 100 0C

Considerăm că putem scrie o relație generală între temperaturile din cele 2 scări, Fahrenheit si
Celsius: θ = a∙t + b

unde a si b sunt 2 constante (2 numere, deocamdată necunoscute)

Calculăm cele două numere, a si b astfel:

θ1 = a∙t1 + b si, prin înlocuire numerică, 32 = a∙0 + b = b → b = 32 (1)

θ2 = a∙t2 + b si, prin înlocuire numerică, 212 = a∙100 + b (2)

Înlocuim b = 32 din relația (1) în relația (2) si obținem: 212 = a∙100 +32 →

212 – 32 = 100∙a → 180 = 100∙a → a = 1,8

Deci θ = 1,8∙t + 32 (3)

(a) t3 = 20 0C
Folosim relația (3) sub forma θ3 = 1,8∙t3 + 32 = 1,8∙20 + 32 = 18∙2 + 32 = 68 0F
Deci θ3= 68 0F

(b) θ4 = 86 0F
Folosim relația (3) sub forma θ4 = 1,8∙t4 + 32
Prin înlocuirea valorii θ4 = 86 0F obținem: 86 = 1,8∙t4 + 32 → 86 – 32 = 1,8∙t4
54 540
→ 54 = 1,8∙t4 → t 4 = 1,8 = 18
= 30 0C deci t4 = 30 0C

(c) θ5 = t5
 Folosim relația (3) sub forma θ5 = 1,8∙t5 + 32
Prin înlocuirea θ5 = t5 obținem: t5 = 1,8∙t5 + 32 → - 32 = 1,8∙t5 - t5 →
−32 −320
- 32 = (1,8 - 1) ∙t5 → - 32 = 0,8∙ t5 → t5 = 0,8
= 8
= −40 0C

Deci θ5 = - 40 0F si t5 = - 40 0C

T3..Dacă temperatura unui corp variază de la t1 = 45 0C la t2 = 70 0C, care este valoarea acestui
interval de temperatură exprimat în scara Celsius? Dar în scările Kelvin si Fahrenheit? (t F = 1,8
tC + 32).

Rezolvare:

Cunoastem: t1 = 45 0C; t2 = 70 0C

Δt = t2 - t1 = 70 0C – 45 0C = 25 0C

În scara Kelvin aplicăm formula T (K) = t (0C) + 273,15 ≅ t (0C) + 273

T1 = t1 + 273 = 45 + 273 = 318 K

T2 = t2 + 273 = 70 + 273 = 343 K

ΔT = T2 - T1 = 343 K – 318 K = 25 K

Ne asteptam la aceeasi valoare numerică pentru Δt si ΔT, ambele fiind scări centesimale.

Gândind general, ΔT = T2 - T1 = (t2 + 273) – (t1 + 273) = t2 + 273 - t1 – 273 = t2 - t1 = Δt

În scara Fahrenheit aplicăm formula θ (0F) = 1,8∙t (0C) + 32

θ1 = 1,8∙ t1 + 32 = 1,8∙45 + 32 = 113 0F

θ2 = 1,8∙ t2 + 32 = 1,8∙70 + 32 = 158 0F

Δ θ = θ 2 - θ 1 = 158 0F – 113 0F = 45 0F

Gândind general, Δ θ = θ 2 - θ 1 = (1,8∙ t2 + 32) – (1,8∙ t1 + 32) = 1,8∙ t2 + 32 - 1,8∙ t1 - 32= 1,8∙ t2 - 1,8∙
t1 =1,8∙( t2 - t1) = 1,8∙Δt = 1,8∙25 = 45 0F