Castrul roman

Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105) de împăratul Traian.
Castrul roman avea rol de apărare și reprezenta un important centru militar și politic, inițial fiind
construit pentru a adăposti 500 de soldați care asigurau paza podului. Se văd și azi fundațiile (refăcute
de Constantin cel Mare) pe o suprafață de două hectare, cu cele patru porți laterale, locuințe, cazărmi,
depozite de arme, străzi și în centru clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuși
împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de fortificație, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor
romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcției
băilor în același timp cu construcția castrului și a podului. Acestea erau folosite atât de soldații ce
staționau în Castrul Drobeta, cât și de populația civilă. Pe lângă dotările obișnuite ale unor terme, cum ar
fi camera de foc (PRAEFURNIUM), camera de aburi (LACONICUM), sala de baie (CALDARIUM), camera de
apă rece (FRIGIDARIUM) și altele, în partea de nord, se găseau săli de lectură și un spațiu pentru exerciții
și întreceri sportive (PALESTRA).
În apropiere au fost descoperite și ruinele amfiteatrului roman, amfiteatru sculptat pe Columna
lui Traian. De forma ovală, acesta are o deschidere de 36 de metri (săpăturile nefiind terminate).