PROIECTARE SĂPTĂMÂNALĂ
Tema: Când, cum şi de ce se întâmplă?
LUNI
Activităţi liber alese (ALA)
Bibliotecă: Citim imagini cu
insecte
Construcţii: Fluturi
Artă: Colorare: Fluturele
multicolor
Jocuri de primăvară în curtea
grădiniţei
Activităţi pe domenii
experienţiale (ADE)
Dom. ştiinţe: Cunoaşterea
mediului: Observare: Albina
Activităţi de dezvoltare
personală (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă: Salutul
fluturaşilor
Rutine: Deprinderi de a nu
deranja insectele
Tranziţii: Uite-un fluturaş
Rugăciunea de la masă
MARŢI
Activităţi liber alese (ALA)
Joc de masă: Din jumătăţi, întreg
Artă: Modelaj: Flori pentru
buburuze
Observăm fluturaşi în curtea
grădiniţei
Activităţi pe domenii
experienţiale (ADE)
Dom. estetic şi creativ: Activitate
artistico-plastică: Modelaj:
Buburuze
Dom. Limbă și comunicare:
Furnica de Elena Farago
Activităţi de dezvoltare
personală (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă: Salutul
buburuzelor
Rutine: Deprinderi de a nu le face
rău insectelor
Tranziţii: 5 buburuze mici
Rugăciunea de la masă
MIERCURI
Activităţi liber alese (ALA)
Bibliotecă: Recitare: Gândăcelul
de Elena Farago
Artă: Desen: Fluturi şi flori
Joc de rol: De-a fluturaşii şi
florile
Plimbare în parcul municipal
Activităţi pe domenii
experienţiale (ADE)
Dom. ştiinţe: Activitate
matematică: Hotelul buburuzelor
– joc didactic
+ albina”
Dom. psihomotric: Educaţie
fizică: Alergare cu ocolire de
obstacole: Fluturaşii în zbor
Activităţi de dezvoltare
personală (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă: Salutul
buburuzelor
Rutine: Deprinderi de a nu
deranja insectele
Tranziţii: Uite-un fluturaş
Rugăciunea de la masă
Subtema: Insectele primăvara
JOI
Activităţi liber alese (ALA)
Ştiinţă: Vizionăm imagini cu
insecte în cărţi
Construcţii: Stupii albinelor
Artă: Desen: Buburuze
Plimbare în cartier
Activităţi pe domenii
experienţiale (ADE)
Dom, Om si Societate-Educație
pentru societate :
Lectura educatoarei: „Fratii
+
Dom. Om și Societate: Activitate
practică: Lipire: „Fluturaşi şi
buburuze”
Activităţi de dezvoltare
personală (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă: Salutul
buburuzelor
Rutine: Deprinderi de a nu le face
rău insectelor
Tranziţii: 5 buburuze mici
Rugăciunea de la masă
VINERI
Activităţi liber alese (ALA)
Ştiinţă: Observare: Insectele din
insectar
Joc de masă: Reconstituire de
imagini: Insecte
Artă: Colorare: Buburuza
Jocuri de mişcare: Fluturaşii şi
buburuzele
Activităţi pe domenii
experienţiale (ADE)
Dom. estetic şi creativ: Educaţie
muzicală: Gâzele-invatare cantec
Activităţi de dezvoltare
personală (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă: Salutul
buburuzelor
Rutine: Deprinderi de a nu
deranja insectele sau de a le face
rău
Tranziţii: Uite-un fluturaş
Rugăciunea de la masă
Bâzi si Zuzi erau doi frățiori albină care locuiau într-un stup mare, cu familia lor de albine.

Bâzi era fratele mai mic al lui Zuzi, dar ei se jucau rareori împreună. Bâzi nu știa bine limba albinelor. De fapt nu prea știa deloc să
vorbească. Zumzăia și el câte o silabă, dar Zuzi nu reușea să înțeleagă ce zice. Așa că, atunci când Bâzi vroia să o roage pe Zuzi să-l lase și pe
el să stea puțin pe vioreaua cea nou răsărită dintre firele de iarbă, zumzăia de zor și dădea din aripioare, dar Zuzi nici că înțelegea. Și așa Bâzi
a început să o înțepe pe Zuzi, crezând că în felul acesta se face înțeles. Lui Zuzi însă nu îi plăcea deloc să fie înțepată, așa că plângea și nu
înțelegea de ce frățiorul ei, aparent gingaș, are un astfel de comportament cu ea. Pentru a nu mai fi înțepată, Zuzi prefera să se joace singură,
mai departe de căsuța albinelor.
Bâzi și Zuzi nu știau multe lucruri, dar știau ce le spuneau mama și tatăl lor și păstrau cuvintele lor în minte cu sfințenie. “Florile sunt casa
noastră. Ele cresc uitându-se la soare, de unde culeg lumină pe care o transformă în polen. Iar noi, albinele, transformăm polenul în miere.
Suntem prietenele cele mai bune ale florilor. Cu mierea noastră hrănim o mulțime de vietăți.” le spunea ori mama, ori tata, ori de cate ori
aveau prilejul. Asa ca cei 2 frati se ingrijeau zi de zi sa le fie bine florilor.
Într-o zi, Bâzi l-a văzut pe Zorilă, un fluture mare și colorat mai ceva decât un curcubeu, cum se așezase să doarmă pe o floare de cicoare.
Bâzi s-a speriat foarte tare: Fluturele acesta mare a acoperit în întregime floarea de cicoare, își zise Bâzi. Și acum soarele nu o mai vede și nu
îi mai poate da lumină blândă și caldă. Dacă se ofilește floarea mea dragă? Dar Bâzi nu știa cum să vorbească cu fluturii. Nu învățase încă
limba lor. Așa că de supărare, s-a dus lângă Zorilă și l-a înțepat cu acul său ascuțit. Zorilă s-a trezit furios, a bâzâit ceva ce Bâzi nu putea
înțelege și a zburat să își caute altă floare pe care să doarmă. De sus, din măceșul alăturat, Zuzi, surioara lui Bâzi a auzit bâzâitul fluturelui
Zorilă și l-a văzut pe fratele său bucuros din cale-afară pentru că salvase floarea de cicoare.
În altă zi, o familie de libelule străvezii a decis să facă o reuniune de familie pe un mac mare și roșu de lângă stupul de albine. S-au adunat
toate acolo pentru a discuta împreună o problemă foarte importantă. Libelula cea mică își dorea să migreze într-o altă pădure, să vadă și alte
flori și frunze decât cele de până acum. În familia libelulelor se stabilise că ori merg cu toții într-un loc nou, ori rămân cu toții în locul actual.
Așa că libelula cea mică încerca să o convingă pe bunica libelulă că va fi cel puțin la fel de frumos și în pădurea vecină. Bâzi se uita la macul
plin de libelule care zumzăiau de zor și inima îi bătea cu putere. Macul e o floare foarte fragilă și îi era teamă că se va rupe sub presiunea
libelulelor. Se porni să zboare în cercuri deasupra macului plin cu libelule, sperând că le va da de înțeles că el este protectorul macului și că se
vor da jos de pe el. Libelulele însă nici nu-l vedeau. Erau aprinse în discuția pro și contra migrației în pădurea cea nouă. Văzând că nimeni nu
îl bagă în seamă, Bâzi se coborî deasupra macului și într-o clipită o înțepă cât putu el de blând pe bunica- libelulă. Însă o înțepătură de albină
nu e niciodată blândă. Bunica libelulă zumzăi supărată și dintr-o dată toată familia de libelule zbură de pe floarea de mac cu un zumzăit
puternic. Bâzi se așeză pe floarea de mac, o îmbrățișă cu dragoste și se bucură că încă mai era în viață după ce susținuse o așa greutate. Zuzi
era în căutarea tatălui său cu care voia să zboare spre niște flori de salcâm și trecând pe lângă Bâzi observă toate eforturile sale de a salva
macul de sub greutatea familiei de libelule.

Când voia să doarmă, uneori, primăvara, Bâzi se așeza pe petalele unei narcise foarte frumos mirositoare. Parfumul său era atât de îmbietor
încât Bâzi dormea liniștit și visa vise cu multe flori colorate și parfumate. Într-o zi, Bâzi înverzi de furie. Chiar așa, oare cum arată o albină
furioasă? Narcisa sa frumoasă era invadată de niște omizi care mușcau din frunzele sale puternice și se îndreptau în viteză către petalele cele
albe ca laptele. Bâzi zumzăi cu putere în limba lui de albină, sperând că omizile vor pleca. Însă nici una nu i-a acordat vreo atenție și au
continuat să mănânce de zor din narcisă. Bâzi și-a scos acul său ascuțit și l-a înfipt timid în omida cea mai puternică. Apoi a continuat să
zboare în cercuri deasupra narcisei. Spera ea că dacă atenționează omida cea mai mare, vor pleca apoi toate omizile. Și așa a fost. Omizile au
coborât în viteză de pe narcisă și au plecat să mănânce iarbă. Bâzi a mângâiat cu aripile sale petalele narcisei sale dragi și i-a promis că o va
ocroti mereu. Zuzi, ascunsă într-o tufă de liliac, a observat toată istoria lui Bâzi cu narcisa și omizile.

Peste o săptămână, la stupul de albine era mare agitație. Toată familia pregătea petrecerea pentru a sărbători ziua de naștere a lui Bâzi. Ca la
orice petrecere, albinele au invitat și celelalte insecte din părdure, fiind un prilej de a lega prietenii între copiii albină și ceilalți copii de
insecte: buburuze, libelule, fluturași, omiduțe, cărăbuși, lăcuste, păianjeni, licurici. În ziua petrecerii însă nu a venit nici o altă insectă la locul
de distracție. S-a adunat doar familia de albine. Tatăl albină, intrigat, a plecat prin pădure să vadă de ce nu au venit prietenii la petrecere.

Nu venim! Îi răspunse bunica libelulă! Bâzi este un copil albină cu comportament violent. Ne-a pișcat pe mulți din pădure și nu vrem să venim
la petrecerea lui.

Ajuns la stup cu aceste vești, Bâzi a început să plângă în brațele tatălui. El nu își dorise să rănească pe nimeni, voia doar să aibă grijă de florile
lor dragi și nu știa cum să le spună celor din jur.

Zuzi, surioara lui Bâzi, a plecat și ea prin pădure. S-a întâlnit cu fluturele Zorilă care zbura în viteză pe lângă ea, de teamă să nu-l înțepe și
ea…

-Dragă Zorilă, vin cu o rugăminte!

-Ce rugăminte? întrebă Zorilă mirat.

-Te rog să vii împreună cu familia ta de fluturi la petrecerea fratelui meu Bâzi.

-Și de ce aș face asta?Mă doare și acum înțepătura de la acul lui Bâzi. Dormeam așa de bine, iar el m-a înțepat din senin.

-Pentru că Bâzi este o albinuță pașnică. El doar nu știe cum să se exprime așa că a făcut și el singurul lucru care putea să îți atragă atenția și
să te facă să te dai de pe floarea de cicoare. Se temea că draga lui floare se va ofili dacă soarele nu o mai vedea deloc de sub aripile tale mari.

-Mă voi gândi la ce mi-ai spus! îi răspunse Zorilă îngândurat.

-Îți mulțumesc, dragă prietene! îi răspunse Zuzi.

Apoi, Zuzi se întâlni cu bunica libelulă.

-Bună dimineața, doamna Lili! Eu sunt Zuzi, sora albinuței Bâzi. Vă învităm la petrecerea pentru primul an de viață al lui Bâzi. – Dragă Zuzi,
eu respect foarte mult albinele pentru munca lor neprețuită, dar să știi că o viață întreagă nu m-a pișcat nimeni niciodată. Decât fratele tău,
Bâzi. Și acum mă doare înțepătura lui. Nu pot veni la petrecerea cuiva care mi-a produs o astfel de durere.

-Doamna Lili, știu că înțepăturile de albină sunt cam dureroase, însă fratele meu, Bâzi, nu a vrut să vă rănească. Și eu credeam că vrea să mă
înțepe fără motiv și chiar nu m-am jucat cu el zile întregi. Nu înțelegeam ce are cu mine. Apoi însă am observat că de fapt Bâzi vrea să spună
ceva și nu știe cum. Voia să spună că sunteți prea multe libelule pe un mac atât de fragil care se putea rupe în orice clipă. Dar cum nu a reușit,
a găsit soluția aceasta. Așa mi-am dat și eu seama că el doar vrea să fie înțeles. Vă rog să veniți la petrecerea lui să îl cunoaștem mai bine.

-Mă voi gândi la ce mi-ai spus! îi răspunse bunica libelulă și își luă zborul către familia sa.

Zuzi zbură tristă spre stupul său, gândindu-se la petrecerea cea tristă a lui Bâzi. Se gândea că dacă și-ar fi dat seama mai devreme de faptul
că Bâzi voia doar să fie înțeles poate ar fi putut să îl ajute să comunice mai bine cu celelalte insecte din pădure. Să fie un fel de traducător
personal al lui Bâzi. Dar acum nu mai putea schimba nimic.

În timp ce zbura dezamăgită spre stup, din spate se auzi un zumzăit puternic. Familiile de insecte din pădure veneau în viteză, cu cadouri și
cântec către petrecerea lui Bâzi. Fiecare insectă și-a amintit de perioada în care erau și ei mici ca Bâzi și nu puteau să vorbească și să își
exprime sentimentele. Nu aveau ele ac să înțepe așa cum au albinele, dar fiecare mai făcuse gesturi nu tocmai plăcute pentru a atrage atenția.
Și la fel ca pe Bâzi, nici pe ele nu prea le înțelegeau cei din jur, decât cu întârziere.

Zuzi zbura în fruntea noului alai, bucuroasă că în felul acesta îi poate arăta lui Bâzi că în sfârșit l-a înțeles. Ajunși în poienița din fața stupului
albinelor, întreg alaiul de gâze a început să îi cânte La multi ani lui Bâzi.

Bucuros, Bâzi a zburat în cercuri până la sora sa, Zuzi, a îmbrățișat-o și i-a spus primele sale cuvinte:

-Zuzi, te iubesc!

– Și eu te iubesc, dragul meu frățior. Și te voi ajuta să înveți să vorbești cu prietenii noștri.
Sfârșit