RATIA ALIMENTARA A SCOLARULUI

Cantitate de alimente care permite satisfacerea necesitatilor energetice, in

macronutrimente (proteine, lipide, glucide), in micronutrimente (vitamine,
minerale) si in apa, ale unui individ sau ale unui grup de persoane.

Din cauza activitatii sporite prin invatatura si miscare, cheltuiala energetica

suplimentara este de circa 500 calorii cat copilul sta in scoala si de circa 800 calorii
cat acesta isi petrece timpul afara. Alimentatia scolarului trebuie sa fie cat mai
variata, cu multe fructe si cruditati, astfel incat acestea sa reprezinte cel putin 1/2
din cantitatea necesara de proteine. Copilul de varsta scolara va primi 4-5 mese pe
zi, dintre care 1-2 gustari.

De regula, pentru copiii din scoala primara se recomanda, in medie 1 900 - 2000
cal/zi, iar pentru cei mai mari 2 500 cal/zi. In afara de numarul de calorii, trebuie
stabilita si o anume proportie intre alimente, fiind absolut necesar un echilibru
azotat la aceasta varsta, cand corpul copilului creste si procesele organoplastice
sunt extrem de active.

Proteinele au un rol esential in toata perioada de crestere pre- si postpubertara.

Trebuie, insa, respectat un echilibru intre cantitatile de proteine animale si cele de
origine vegetala. Nevoile de proteine sunt, in medie:

- intre 8-11 ani: 3,2- 3,5 g/kg corp/zi;

- intre 12-15 ani: 2,5-2,8 g/kg corp/zi.

Lipidele asigura un important aport energetic, vehiculeaza vitaminele A si D, iar

lecitina si colesterina participa la constituirea membranei celulare. In general,
grasimile stimuleaza cresterea in greutate.

Nevoi de lipide:

- la 6 ani: 3 g/kg corp/zi;

- intre 10- 11 ani: 1,5 g/ kg corp/zi.

Glucidele intretin, mai ales prin amidon, cheltuieli de energie imediata, necesare in
munca fizica si intelectuala a scolarilor.

Nevoi de glucide:

- intre 7-12 ani: 10-8 g/kg corp/ zi;

- intre 12-15 ani: 8 g/kg corp/zi.

Surse de glucide sunt: paine, dulciuri, fructe, cartofi, legume uscate sau proaspete,
marmelada, fainoase si altele.

Vitaminele sunt continute in cantitati suficiente in alimente ca: frisca, unt, branza,
oua (incalzite pana la 40-50 grade Celsius), fructe, legume crude, carne, paine (mai
ales vitamina B2), lapte nefiert. Ele sunt absolut necesare, atat cele hidrosulubile:
vitamina C (in fructe si legume verzi), vitaminele B (in cereale), cat si cele
liposolubile: vitaminaA (in unt, carotenul din legumele verzi), vitamina D (aceasta
fiind insuficienta in alimente, trebuie adaugata, sub forma medicamentoasa, mai
ales in timpul iernii). Sarurile minerale trebuie sa pastreze si ele un anumit
echilibru, avand o mare importanta in a doua copilarie.

Echilibrul fosfo-calcic in ratia alimentara este esential pentru procesul de osificare

a scheletului. Aportul de saruri minerale trebuie sa pastreze un echilibru, in sensul
predominantei radicalilor cu caracter bazic,in acest sens, se va evita o alimentatie
excesiv de bogata in carne, paine si fainoase si saraca in legume proaspete si
zarzavat.