RADIOSCOPIA GASTRICA

Pregătirea pacientului și participarea la examinarea radiologică a tubului digestiv

Examinarea radiologica a tubului digestiv se efectueaza dupa administrarea unei
substante de contrast pe cale orala sau rectala.
Scop/indicaţii
- stabilirea diagnosticului în gastrite cronice, ulcer, gastroduodenal, tumori ale tubului
digestiv
- evidenţierea varicelor esofagiene, hernie hiatali şi a refluxului gastro-esofagian
Medicul radiolog execută examenul.
Asistentul medical:
- pregăteşte pacientul conform recomandărilor medicului clinician;
- pregăteşte materialele şi însoţeşte pacientul la serviciul de radiologie;
- îngrijeşte pacientul după examen.
Segmentele tubului digestiv nu sunt vizibile radiologic fără substanţă de contrast.
Participarea la explorarea radiologică gastro-intestinală (tranzitul baritat)
Pregătirea pacientului
- pacientul este anunţat cu două zile înainte de procedură;
- se explică pacientului în ce constă examenul;
- este atenţionat ca înainte cu cel puţin 8 ore şi în dimineaţa examenului să nu mănânce, să
nu fumeze (creşte secreţia gastrică);
- este informat că înaintea examenului, 1-2 zile trebuie să consume un regim neflatulent şi
uşor de digerat, format din: supă, ouă, pâine prăjită, unt, făinoase, produse lactate;
- seara, în ajunul examenului, se face pacientului o clismă evacuatoare;
- în dimineaţa examenului este condus la serviciul de radiologie având asupra lui substanţa
de contrast (SULFAT DE BARIU – BASO4 );
- este atenţionat ca în timpul examenului să urmeze indicaţiile medicului;
- este informat că suspensia baritată are gust de cretă.
Îngrijirea pacientului după examenul radiologic
- pacientul este informat că scaunul are culoare albă 1-2 zile după examen;
- pacientul este informat că este posibil să apară constipație, caz în care se administrează o
lingură ulei de parafină, sau un laxativ;
- dacă medicul recomandă, pacientul revine la serviciul de radiologie după 2, 8 sau 24 ore;
- pacientul poate să mănânce după 2 ore.

ECHOGRAFIA
1. Echografia abdominală
Permite vizualizarea aortei abdominale ficatul, vezicii şi căilor biliare, pancreasului,
rinichilor, ureterelor şi vezicii urinare.
Nu necesită substanţă de contrast, procedura este utilă pentru femeile gravide, pacienţi
alergici sau cu insuficienţă renală.
Pacientul nu mănâncă înaintea testului.
Poziţia pacientului este în funcţie de organul vizat, de obicei decubit dorsal.
Prezenţa gazelor în abdomen distorsionează imaginea.
2. Echografie Doppler arterio-venoasă
Evaluează permeabilitatea vaselor de sange, direcţia şi viteza fluxului sangvin, ultrasunetele
fiind reflectate de eritrocite.
Participarea asistentului medical la procedură
- se descoperă membrele de investigat şi se aplică gelul conductor;
- fluxul venos poate fi reprodus ca un sunet șuierător (dacă vena este trombozată nu se
percepe nici un zgomot);
- zonele de ocluzie şi gradul de obstrucţie sunt identificate prin scanare Duplex;
Pentru examenul arterelor se poate opri circulaţia venoasă prin aplicarea manșetelor de
tensiometru la coapsă, gambă, și gleznă;
- transductorul se plasează imediat sub manşeta umflată (presiunea fiind la un nivel superior
TA sistolice înregistrate în extremintatea normală);
- se eliberează lent presiunea din manşetă şi se notează valoarea cea mai mare a TA la care
apare aspectul caracteristic de semnal Dop.
3. Echografia în obstetrică
Dă relaţii asupra existenţei sarcinii, locului de nidaţii (cavitatea uterină sau în afara acesteia),
inserţii placentare (placenta praevia, sarcina unică sau multiplă, prezentație, vârsta sarcinii,
asupra dezvoltării în raport cu vârsta sarcinii, feţi macrozomi sau retard de creştere
intrauterină).
Testul este inofensiv pentru făt.
În primul trimestru, echografia se realizează pe cale transvaginală, în trimestrul 2 şi 3 se
preferă calea abdominală.
Pacienta se aşează în decubit dorsal.
Calea abdominală necesită uneori vezică plină pentru a se putea diferenţia de sacul gestional.
Dacă vezica este goală cu o oră înaintea examenului se oferă pacientei 3 pahare mari de apa
şi este rugata sa nu mictioneze până la terminarea examenului.
În trimestru 2 şi 3 de sarcină prezenţa scheletului fetal permite biometria şi depistarea unor
eventuale anomalii.
Efectuarea examenului presupune aplicarea gelului pe zona abdominală.
Calea vaginală nu necesită pregătire, vezica poate fi goală.
Sonda vaginală este prevăzută cu un capișon care conţine un gel apos, fără să se întrepună aer
între extremitatea sondei şi capișon.
Metoda se prefera în cazul persoanelor obeze, cu multiple cicatrici abdominal.

ENDOSCOPIA
Examenele endoscopice reprezintă vizualizarea şi examinarea directă a organelor sau
cavităţilor cu ajutorul endoscoapelor – aparate cu fibre optice şi un sistem de lentile ataşate
unui tub flexibil sau rigid.
Endoscopiile sunt de competenţa medicului.
Scop/indicaţii
- examinarea cavităţilor şi organelor pentru stabilirea diagnosticului;
- efectuarea unor manevre/intervenţii chirurgicale;
- recoltarea unor fragmente de tesut in vederea biopsiei;
Tipuri de examene:
- artroscopia; - esofagogastroduodenoscopia;

- bronhofibroscopia; - histeroscopia;

- cistoscopia; - laparoscopia;

- colposcopia; - mediastinoscopia;

- colonoscopia; - rectosigmoidoscopia;
- toracoscopia.

Responsabilități:
Medicul:
- stabileşte indicaţiile;
- identifică eventuale contraindicaţii;
- explică pacientului derularea examinării;
- obţine consimţământul informat;
- efectuează examinarea.
Asistentul medical:
- pregătește materialele pentru examen;
- participă la pregătirea pacientului;
- însoţeşte pacientul la laboratorul de endoscopie;
- asigură poziţia pacientului în timpul examenului;
- supraveghează starea pacientului şi informează medicul cu privire la modificările observate;
- preia produsele recoltate (dacă este cazul) le etichetează şi le înaintează laboratorului;
- îngrjieşte şi supraveghează pacientul după examen.

Participarea asistentului medical la efectuarea esofagogastroduodenoscopiei

Esofagogastroduodenoscopia este examinarea endoscopica a porţiunii superioare a
tubului digestiv (esofag, stomac, duoden). Poate fi examinată numai o porţiune
(esofagoscopie, gastroscopie, duodenoscopie) sau toate cele 3 segmente.
Scop/indicaţii:
- stabilirea diagnosticului în tumori benigne sau maligne, hernia heatală, esofagita, gastrită,
duodenită, varice esofagiene;
- diagnosticarea infecţiei cu helicobacter pylori;
- biopsia formațiunilor suspecte;
- evaluarea duăa digestia de substanţe corozive;
- identificarea surseri de sângerare;
- intervenţia chirurgicală cu ajutorul laserului.
Materiale necesare
- fibroscop lung flexibil prevăzut cu 3 canale (un canal pentru vizualizare, unul pentru
insuflare de aer, şi aspirare de lichid, și al treilea pentru introducerea diverselor anexe sau
instrumente);
- anexele fibroscopului;
- recipiente pentru recoltări;
- flacoane cu soluţie conservantă daca se face biopsie;
- medicamente pentru anestezie şi pentru combaterea accidentelor conform recomadării
medicului: xilocaina spray, stomacaina spray, novocaina 1%, xilina pentru badijonare locală;
- material de protecţie: maşti, ochelari, şorturi impermeabile;
- comprese sterile;
- manuşi sterile,tavita renala
Pregătirea pacientului
- începe din momentul anunţării necesitătii examenului;
- se încurajează pacientul, se lămuresc unele temeri;
- se explică modul de derulare a procedurii şi de cooperare;
- dacă se recoltează pentru biopsie este necesar un bilanţ al hemostazei;
- medicul trebuie să se asigure că pacientul nu ia anticoagulante sau antiagregante;
- se obţine consimţământul;
- pacientul este anunţat că în seara dinainte şi în dimineaţa examenului să nu mănânce;
- dacă funcţia evacuatorie a stomacaului este încetinită, în seara premergătoare
examenului se face o spălătura gastrică;
- se administrează medicaţie preprocedurală la pacientul axios (seara şi dimineaţa
conform indicaţiei medicului.
Participarea asistentului medical la procedură
- examinarea se face în laboratorul de endoscopie;
- pacientul este aşezat pe masă în decubit lateral stâng;
- se servesc medicului materiale necesare pentru anestezie;
- se introduc fibroscopul încet până în stomac;
- pentru vizualizare cavităţilor digestive se insuflă aer;
- se explorează fiecare segment;
- la sfârşitul procedurii se aspiră excesul de aer şi secreţiile gastrointestinale;
- produsele recoltate se pregătesc pentru laborator.
Îngrijirea pacientului după procedură
- pacientul rămâne sub supraveghere la laboratorul de endoscpie 30 minute;
- nu mănâncă, nu bea 2 ore până la restabilirea reflexului de deglutiţie;
- este posibil să acuze uşoară disfagie şi disfonie;
- este informat că manisfestările dispar, se recomandă gargară şi inhalaţii cu mentol;
- senzaţia de balonare este normală după esofagogastroduodenoscopie. Daca nu
dispare, pacientul nu elimină mucusul şi aerul, acuză dureri se anunţă medicul care
poate să recomande aspiraţie cu sonda gastrică;
- se supraveghează scaunul;
- se măsoară temperatura;
- se observă respiraţia;
- acă apar sângerare, febră sau dureri abdominale se anunţă medicul.