Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Pitești

Invenții și inventatori români

Student: MACARIE ANCA ANDREEA

Pe parcursul îndelungatei sale istorii, România s-a remarcat prin numeroşi oameni de ştiinţă care
au reuşit să inventeze produse, tehnologii sau medicamente care au contribuit la dezvoltarea
lumii.
Dacă în prezent ţara noastră este recunoscută pe plan internaţional mai mult pentru numeroşii săi
programatori de valoare care au ajuns să lucreze inclusiv pentru companii de renume precum
Microsoft sau Google, în trecut România s-a evidenţiat prin personalităţi precum Henri Coandă,
Anghel Saligny sau Nicolae Păunescu.
Românii au avut și ei o contribuție importantă în ceea ce privește invențiile care au schimbat
lumea. Iată câteva din cele mai importante numele și invențiile lor.

Petrache Poenaru – stiloul

În primii ani de şcoala generală am învăţat să scriem cu stiloul, acel instrument pe care personal
l-am considerat întotdeauna mai lent decât banalul, dar şi mai puţin elegantul, pix. Nici prin cap
nu-mi trecea la vremea respectivă că “vinovat” pentru cerneala care care se prelingea frecvent pe
stilou şi ajungea pe mâinile mele este un român pe nume Petrache Poenaru.
Născut în 1799, Poenaru a fost un inginer şi matematician care s-a preocupat de organizarea
învăţământului naţional, însă este recunoscut în întreaga lume pentru tocul cu rezervor pe care l-a
inventat, brevetat în 1827, este primul stilou modern inventat de Petrache Poenaru și precursorul
stiloului inventat în 1863 de Brissant și Coffin și perfecționat 20 de ani mai târziu de către
Watterman. Numele oficial al dispozitivului care ulterior avea să fie cunoscut drept stilou este
“plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre”, care în limba română s-ar
traduce prin “stilou portabil fără sfârşit alimentat cu cerneală”.
Prin prisma funcţiilor pe care le-a deţinut de-a lungul timpului, Poenaru a devenit unul dintre
oamenii de încredere ai lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluţiei din 1821.
Petrache Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul. S-a întâmplat în Anglia, între
localităţile Liverpool şi Manchester.

Anastase Dragomir – scaunul catapultor

Istoria a consemnat numeroase situaţii în care, în timpul unui război, pilotul unui avion miliar se
catapultează pentru a avea şanse să scape cu viaţă după un bombardament al rivalilor. Acest lucru
este posibil şi datorită inventatorului român Anastase Dragomir, care a creat nu mai puţin de trei
versiuni ale unui scaunul ejectabil în situaţii de urgenţă. Scaunul ejectabil  era confecționat dintr-
un scaun detașabil, prevăzut cu două parașute, ce putea fi catapultat vertical dintr-o aeronavă sau
din orice alt tip de vehicul în caz de urgență.
În 1930, la vârsta de numai 34 de ani, Dragomir brevetează la Paris împreună cu un alt inventator
roman, Tănase Dobrescu, un dispozitiv numit “cabină catapultabilă”.
20 de ani mai târziu, Dragomir îşi îmbunătăţeşte dispozitivul şi inventează “celula paraşutată”,
care avea ca avantaj un sistem de glisare a cabinelor în sus sau în jos. În 1959 apare şi avionul cu
cabine catapultabile, iar sistemul său va fi implementat ulterior pe avioanele militare.

Ion Cantacuzino – leacuri pentru holeră şi tuberculoză

(25 noiembrie 1863 – 14 ianuarie 1934) a fost un medic și microbiolog român, fondator al
școlii românești de imunologie și patologie experimentală.
Medicina este unul dintre domeniile care a oferit cei mai mari inventatori ai lumii, iar acest lucru
este justificat de milioanele de vieţi salvate datorită unor tratamente descoperite de diverşi
cercetători.
Prin urmare, nu este deloc surprinzător că România s-a remarcat şi la acest capitol, unul dintre
cercetătorii noştri de referinţă fiind Ion Cantacuzino (da, Intitutul Naţional de Cercetare
Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie din Bucureşti îi poartă numele).
Pe parcursul activităţii sale, Cantacuzino a inventat vaccinul antiholeric (cunoscut şi ca Metoda
Cantacuzino), iar în timpul Primului Război Mondial a contribuit la combaterea unei mari
epidemii de tifos. Nu în ultimul rând, datorită lui Cantacuzino, România a devenit a doua ţară din
lume care a introdus vaccinarea nou-născuţilor împotriva tuberculozei.

Traian Vuia – primul avion (17 august 1872 – 3 septembrie 1950) a fost inventatorul de numele
căruia se leagă primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul. A fost primul om din lume care a
zburat cu un aparat mai greu decât aerul, fără să fie ajutat de catapulte, şine sau alte mijloace
exterioare.
Azi îi zicem avion, dar în urmă cu peste un secol, pe 18 martie 1906, însemna o revoluție a
transportului. La Paris, Vuia a prezentat un aparat de zbor care a accelerat pe o distanţă de 50 de
metri înainte de a se ridica la o înălţime de aproape un metru. A parcurs o distanţă de 12 metri,
până când palele elicei s-au rupt, iar avionul a aterizat fără probleme. Până la urmă, distanța față
de sol era mică.
Numit Vuia I, aparatul de zbor nu avea însă să fie unică invenţie a romanului. Printre invenţiile
sale se mai numără un generator de abur (1925) şi două elicoptere (1918, respectiv 1922).
Nicolae Paulescu – insulina (11 noiembrie 1869 – 19 iulie 1931) a fost medic și fiziolog, iar de
numele său sunt legate cercetări în crearea insulinei atât de necesară diabeticilor.
A descoperit că nivelul glucidelor din organism este determinat de insulină, un hormon secretat
de pancreas. În momentul în care nivelul insulinei din organism scade sau dispare complet,
nivelul glucidelor creşte şi determină apariţia diabetului.
 Paulescu a demonstrat eficiența hormonului antidiabetic eliberat de pancreas (acum numit
insulină, dar inițial denumit de el pancreină), folosit în reducerea hiperglicemiei.  Pierderea de
Nobel a lui Paulescu a fost cauzată de Frederick Banting și Charles Best, premiați în 1922.

Henri Coandă - avion cu reacție (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a devenit celebru prin
munca sa în industria aviației.
Henri Coandă este cunoscut în principal datorită avionului cu reacție inventat în 1910 și care, tot
în același an, a fost prezentat la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris. Roșu, fără
elice, cu o plăcuță pe care scria „Coanda-1910”, având două aripi duble și un singur loc, avionul
a stârnit interesul tuturor vizitatorilor, mai ales că era diferit de ceea ce ei numeau „avion” până
atunci. În timpul expoziției a avut loc și primul zbor cu un avion echipat cu motor cu reacție
datorită demonstrației accidentale a lui Henri Coandă. În timp ce acesta verifica motorul
avionului, acesta și-a luat zborul și a aterizat forțat din cauza că Henri a pierdut controlul. În
timpul testării, Henri a descoperit „efectul Coandă”, brevetat abia în 1934, ce se aplică la
ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsie, atenuatoare de zgomot,
compresoare, separatoare bifazice, dar și în domeniul medicinei, la crerea inimii artificiale.
Pe parcursul vieții sale, Henri Conadă a avut invenții în domenii diferite:aeronautica, constructii,
transporturi, industrie, medicina, biologie, protectia mediului. Alte invenții ale lui:aerodina
lenticulară, instalația de desalinizare a apei marine, tunul fără recul.

Nicolae Vasilescu Karpen (10 decembrie 1870 – 2 martie 1964) este creatorul unui gadget
pentru care ar fi invidioși alți inventatori din afară. El a fost un om de știință, inginer, fizician și
inventator, iar munca lui s-a orientat masiv către pionierat în domeniul elasticității,
termodinamicii, electrochimiei și a ingineriei civile. E cunocut pentru „pila Karpen”. Este o pilă
electrică pe care a pornit-o în urmă cu peste 60 de ani și încă funcționează și a „avertizat” că va
funcționa la infinit. Altfel spus, un perpetuum mobile.
Grigore Antipa – Diorama
Grigore Antipa este biologul român căruia i se datorează toate acele minunate diorame biologice
de la muzeul ce-i poartă numele. La începutul secolului XX, acesta renovează și instalează
Muzeul Național de Istorie Naturală și amplasează aici dioramele create de el, spații de
expunere / vitrine tridimensionale ce reconstituie mediul natural și modul de viață al animalelor.
Acestea prezintă animelele în diverse habitate, relațiile dintre ele sau dintre ele și mediu, felul în
care acestea sunt organizare, precum și strategiile acestora de vânătoare și felul în care își
amplasau cuiburile și vizuinele. Grigore Antipa a fost recunoscut și datorită descoperirilor sale în
domeniul hidrobiologiei.

Teodor Drăgu – ingineria mecanică

Întemeietorul ingineriei mecanice în România, Teodor Drăgu, a introdus sistemul de frânare
automata cu aer comprimat, iar în 1887, sistemul de încălzire cu abur a trenurilor, coordonând și
construirea mai multor locomotive cu abur. Lui i se datorează, de asemenea, și prima folosire a
combustibilului lichid la locomotive.

Ana Aslan (1 ianuarie 1897 – 20 mai 1988) e renumită pentru cremele pe care în prezent le
găsești cu numele Gerovital (vitamina H3). Ea a fost medic specializat în gerontologie și
academician (din 1974). Munca ei a reprezentat cercetarea importanței procainei în ameliorarea
tulburărilor distrofice legate de vârstă. A aplicat rezultatele pe scară largă în clinica de geriatrie,
sub numele de Gerovital. Efectele muncii lui Aslan asupra îmbătrânirii au fost excelente încă de
la început și a adus nume celebre ca utilizatori: Tito, Charles de Gaulle, Pinochet, Charlie
Chaplin sau John Kennedy. Între timp, tratamentul e disponibil tuturor.

Aceştia sunt doar câţiva dintre inventatorii români care au rămas în istorie prin invenţiile realizate
de-a lungul anilor. Unele dintre ele au salvat milioane de vieţi prin tratamente medicale, în timp
ce altele demonstrează abilităţile românilor în privinţa ingineriei şi simbolizează dorinţa naturală
a omului de a zbura.
Sunt mulți alți inventatori români mai puțin cunoscuți care merită incluși într-o astfel de listă,
cum ar fi:
Marian Ionescu: om de știință, profesor în medicină, chirurg cardiolog, inventator de
echipamente chirurgicale, în special valve artificiale pentru inimă.
Mihai Nadin: a scris primul program din lume în proiectarea asistată de calculator.
Victor Toma: inventator al primului calculator românesc (primul din țările socialiste, cu exceptia
URSS) - CIFA-1, construit cu echipa sa în 1955.
Dumitru Văsescu: inginer, inventatorul unui automobil cu aburi care i-a purtat numele.
Aurel Vlaicu: inginer, pionier al aviației mondiale, a construit primul avion în formă de săgeată.
Ion I. Agârbiceanu: proiectantul primului laser cu gaz (heliu-neon) cu radiație infraroșie din
România
Nicolae Andronati: specialist în informatică și tehnică de calcul; autor a 14 brevete de invenție:
noi metode de calcul ale sistemelor de ecuații diferențiale și integrale, de majorare a preciziei
rezolvării lor, o metodă universală nouă pentru aprecierea fiabilității sistemelor mari de
complexitate înaltă.
 BIBLIOGRAFIE

WWW.HISTORIA.RO
WWW.GIZ.RO
WWW.WIKIPEDIA.ORG
WWW.PLAYTECH.RO