BIOGEOGRAFIA

ZONELE SI ETAJELE DE VEGETATIE DIN ROMANIA

Asezarea geografica, relieful si clima sunt factorii care determina varietatea
si repartitia vegetatiei din Romania. Vegetatia este dispusa in zone
latitudinale(stepa si silvostepa ) caracteristice zonelor joase si de campi si in etaje
altitudinale specific delaurilor si muntilor.Intre vegetatie fauna si soluri exista o
stransa interdependent astfel ca vegetatia depinde de asezare geografica, relief si
clima, fauna depinde de vegetatie, solurile de vegetatie si clima etc.

Asadar pe teritoriul Romaniei putem deosebi urmatoarele zone si etaje de

vegetatie :

1.Zona de stepa prezenta in unitatile de campie si dealuri joase : Podisul

Dobrogei si C Baraganului ( intens modificata antropic). Vegetatia este compusa
din ierburi mici xerofile(paius, colilie, negara) rezistente la temperaturi ridicate
din perioada verii. Fauna este compusa de asemenea din animale mici : dihorul de
stepa, iepurele, popandaul harciogul, soarecele de camp si pasari precum
prepelita si potarnichea, ciocarlia. Solurile sunt cernoziomuri si balane. In prezent
vegetatia a fost inlocuita aproape in totatlitate de culturi agricole.

2. Zona de silvostepa caracteristica tot unitatilor de campie : P. Moldovei in

estul si sudul sau, C. Romana in est si sud de asemenea, vestu si sudul C. de Vest
si pe mici portiuni in P. Dobrogei. Contine palcuri de padure din stejar pufos si
stejar brumariu in alternanta cu ierburi caracteristice stepei. Fauna este de
asemenea asemanatoare stepei plus anumite specii de reptile.

3. Zona padurilor se intinde pe suprafete extinse si ocupa unele campii

inalte, regiunile deluroase si montane incepand de la 200 m altitudine pana la
1800 m si cuprinde trei etaje :

a) Etajul stejarului se desfasoara intre 200 m si 500 m altitudine in Dealurile

de Vest, Podisul Getic, D Transilvaniei, in campiile inalte din C. Romana si pe
alocuri in P. Moldovei. Cuprinde specii de stejar( penduculat, pufos, gorun) in
amestec cu ulm, frasin, tei, etc. In paduri traiesc specii de mistret, lup, vulpe, jder,
caprioara, cuc, mierla, etc. Solurile sunt luvisoluri( argilovisoluri).

b) Etajul Fagului cuprins intre 500-1200 m altitudine, in amestec cu stejarul

poate cobori pana la altitudini mai mici, iar in amestec cu coniferele urca la
altitudini mai mari .Este prezent in delaurile inalte, podisuri si munti  : Subcarpati,
P Moldovei , D Transilvaniei, M Carpati.

Animalelele specifice padurilor de foioase sunt : lupul, vulpea, iepurele,

veverita, porcul mistret, caprioara, bursucul precum si specii de pasari
( privighetaorea, mierla, cotofana, privighetoarea, etc)

c) Etajul coniferelor se dezvolta in regiunile montane intre 1200-1800 m

altitudine prezent indeosebi in C Orientali, dar si in C de Curbura, C Meridionali si
M Apuseni pe suprafete mai restranse. Este alcatuit din molid, brad si pin si alte
specii de conifere cum ar fi tisa zada. Aici traiesc ursul brun, cerbul, rasul, cocosul
de munte etc., iar solurile sunt din clasa podzolurilor.

4. Zona alpina se dezvolta in zona alpina inalta si cuprinde doua etaje :

- Etajul subalpin intre 1800 – 2000 m

- Etajul alpin la peste 2000 m

Este alcatuit din tufisuri, tufisuri joase de ienupar, jneapan, afin, merisor
ierburi marunte si pasuni alpine iar ca fauna traiesc capra neagra, acvila de stanca,
marmota.Solurile sunt spodosoluri brune acide si umbisoluri.

5. Vegetatia azonala este impusa de unii factori locali sau regionali si

cuprinde vegetatia de lunca(zavoaie) , delta si vegetatia submediteraneana.

- In lunca si D Dunarii cresc salcia, plopul, trestia, papura, rogozul si alte

plante iubitoare de apa, iar ca animale cresc numeroase specii de pasari precum
gasca si rata salbatica, lebede, pelicani, cormorani, egrete, etc

- Vegetatia mediteraneana este specifica in sudul – vestul Romaniei,

plantele specifice fiind : liliacul salbatic, carpinita, smochinul salbatic, pinul negru
de Banat. Anumalele specific sunt broasca testoasa, vipera cu corn, scorpionul.
Fauna
Este de asemenea recenta formandu-se din halocen din specii venite di
central si estul Europei. Recent venite sau introduse prin colonizare sunt marmota
in Retezat, Fagaras, Rodna ; cerbul lopatar, fazanul bizamul in D Dunarii si elanul
in jud. Botosani.

Repartitia teritoriala a faunei este strans legata de zonele de vegetatie.

Fauna acvatica se supune si ea legii etajarii altitudinale :

- in apele reci de munte – pastravul

- in apele de deal si podis – mreana, cleanul
- in apele de campie – crapul si somnul

Azonal pe langa vegetatia specifica apare si fauna specifica

- fauna din lunci : vidra, nurca, broaste, serpi, pasari

- fauna de origine submediteraneana : broasca testoasa, vipaera cu corn,
scorpionul

Regionarea biogeografica a romaniei

Conform clasificarii UE pe teritoriul Romaniei au fost delimitate urmatoarele

regiuni biogeografice :

1. Regiunea panonica ocupa C de Vest si partial Dealurile de Vest

2. Regiunea continentala ocupa Dealurile de Vest, M Banatului, D
Transilvaniei, partea centrala si vestica a C Romane, P Getic, intreaga
zona subcarpatica, vestul P Barlad, C Moldovei si P Sucevei
3. Regiunea alpina ocupa cea mai mare parte a C Orientali, Meridionali
si partea centrala a M Apuseni
4. Regiunea stepei ocupa sud-estul P Barlad, C Siretului Inferior, C
Baraganului, cea mai mare parte a deltei cu exceptia litoralului
5. Regiunea M Negre ocupa tot litoralul romanesc
Raportate la suprafata Romaniei cea mai mare extindere o are regiunea
continentala urmata de cea alpina si stepica. Regiunea panonica se intinde sub
forma unei fasii in vestul tarii,de latime variabila, marcand limita estica a Regiunii
Panonice. Regiunea M Negre sau pontice se intinde pe o fasie subtire de-a lungul
coastei M Negre.

Constatam ca pe teritoriul Romaniei se regasesc cele mai multe bioregiuni

reprezentate cu o mare varietate habitate si specii de plante si animale, astfel
Romania se situeaza in primele sase locuri din Europa ca diversitate de habitate si
bioregiuni.