Proiect de echipă

Satisfacția angajaților la locul de muncă

Specializare: Managementul Resurselor Umane

An 2, Grupa 2

Nume masteranzi:
Martinică Bianca
Nicorescu Diana-Georgiana
Piu Mioara-Florentina

IAȘI, 2022

1
 CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................................................... 3
Obiectivul cercetării................................................................................................................................ 3
Organizarea cercetării ............................................................................................................................ 3
1. Instrumentul cercetării ............................................................................................................... 3
2. Eșantionul .................................................................................................................................... 3
ANALIZE STATISTICE ........................................................................................................................... 5
1. Un tabel încrucișat pentru studiul relației dintre vârstă și venit. ................................................... 5
2. Grafice de tip coloană pentru variabilele vârstă şi venit. ............................................................... 8
3. Un grafic de tip nor de puncte pentru vizualizarea relaţiei dintre satisfacţia globală şi
probabilitatea de a recomanda altora acest loc de muncă ...................................................................... 9
4. Un grafic de tip boxplot pentru variabila satisfacție globală. ...................................................... 10
5. O corelaţie Pearson între doi factori motivatori, la alegere. ........................................................ 11
6. Un test t pe eşantioane independente, prin care se vor compara mediile unui factor motivator pe
două grupuri........................................................................................................................................... 13
7. Un test t pe eşantioane independente, prin care se vor compara cei care s-ar mai angaja la
aceeaşi companie cu cei care nu s-ar mai angaja, în ce priveşte mediile satisfacţiei faţă de
companie. ............................................................................................................................................... 15
8. Analiză de varianţă bifactorială, prin care se va analiza legătura dintre satisfacţia globală şi
variabilele vârstă şi venit........................................................................................................................ 16
9. O analiză de regresie multiplă unde variabila dependentă este satisfacţia globală iar variabile
independente sunt factorii motivatori.................................................................................................... 25
10. O analiză de regresie logistică, unde variabila dependentă este intenţia de a se angaja din
nou la aceeaşi companie, iar variabile independente sunt sexul, satisfacţia vizavi de companie şi trei
factori motivatori, la alegere. ................................................................................................................. 37
ANEXA ...................................................................................................................................................... 45
CHESTIONAR.......................................................................................................................................... 45

2
 INTRODUCERE

Obiectivul cercetării

Identificarea nivelului de satisfacție pe care îl resimt angajații la locul de muncă.

Organizarea cercetării

1. Instrumentul cercetării

Pentru a realiza această cercetare, am optat pentru utilizarea chestionarului ca metodă de

culegere a datelor specifice. Am optat pentru utilizarea aceastei metode deoarece procesul de
prelucrare si culegere al datelor este unul facil, iar interacțiunea cu cei ce participă nu este una
obligatoriu fizica, avand in vedere situatia actuala. De asemenea, am optat pentru această metodă
deoarece timpul de culegere a datelor este unul redus, reprezentând astfel un avantaj.

Chestionarul a fost realizat din 3 întrebări de tip demografic, respectiv vârsta, venit si sex,
pentru a afla în ce categorie se află fiecare persoană, iar alte 18 întrebări pentru a afla gradul de
satisfacție resimțit de fiecare persoană la locul de muncă. Pentru a realiza acest lucru, am folosit
atat scara LIKERT, cat și întrebări cu variante de răspuns, la care respondenții puteau răspunde
într-un singur mod, cel pe care îl considerau cel mai potrivit, raportat la interesul/satisfacția lor cu
privire la un anumit subiect, in cazul nostrum, locul de munca actual.

2. Eșantionul

Studiul nostru a vizat persoanele angajate in orice tip de companie, din Municipiul Iași,
persoane atât de sex feminin, cât și masculin, cu vârste si venituri diferite. Așadar, am incercat
prin acest chestionar să cuprindem o arie cât mai largă de persoane, aflând gradul acestora de
satisfacție raportat la locul de munca. Eșantionul pe baza căruia s-a realizat intreaga cercetare, a
fost constituit din 121 de persoane. Culegerea datelor s-a realizat prin intermediul programului
Google Forms, datele fiind ulterior introduse în programul de calcul tabelar, Excel, iar mai apoi
importate în programul SPSS, pe baza căruia s-a putut face analiza.

3
4
 ANALIZE STATISTICE

1. Un tabel încrucișat pentru studiul relației dintre vârstă și venit.

Scopul acestui studiu cantitativ a fost să analizăm ce influență are variabila Vârstă asupra
variabilei Venit.

Astfel, am realizat acest lucru în următorul mod: Din meniul Analyze -> Descriptive Statistics
-> Crosstabs -> în zona Row(s) introducem Venitul, iar în Column(s) introducem variabila Vârstă.
După aceea, pentru a obține frecvențele absolute și relative am deschis meniul Cells și am bifat
cele 3 opțiuni din Percentages: Row, Column și Total.

5
În urma acestor setări, am obținut următoarele rezultate:

6
 Analizând aceste rezultate, se poate constata că din totalul celor 121 de răspunsuri primite,
4 persoane au un venit lunar sub 1500 de lei, iar 33 de persoane câștigă lunar peste 5001 de lei.
Totodată, alte 33 de persoane au un câștig între 1501 și 3000 de lei, iar cele mai multe care sunt în
număr de 51 au un venit lunar între 3001 și 5000 de lei, de unde putem trage și concluzia că ei au
cel mai mare venit dintre toți, lunar.

De asemenea, persoanele care au venitul lunar cuprins între 3001 și 5000 de lei au o
pondere majoritară în total (42,1%). Având în vedere aceste categorii de vârstă ale persoanelor
care obțin acest venit majoritar, 19,6% au vârsta cuprinsă între 18-30 de ani, 72,5% au vârsta
cuprinsă între 31-50 de ani, iar restul de 7,8% au peste 51 de ani.

Dacă vom analiza venitul în funcție de categoria de vârstă vom remarca faptul că din
numărul total de persoane care au răspuns la chestionar:

 Au un venit sub 1500 de lei: 11,1% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 18 și 30 de
ani; 0,0% din totalul respondenților au vârsta cuprinsă între 31 și 50 de ani iar 0,0% din
totalul respondenților au vârsta de cel puțin 51 de ani.
 Au un venit între 1501-3000 de lei: 52,8% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 18
și 30 de ani; 18,5% din totalul respondenților au vârsta cuprinsă între 31 și 50 de ani iar
10,0% din totalul respondenților au vârsta de cel puțin 51 de ani.
 Au un venit între 3001-5000 de lei: 27,8% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 18
și 30 de ani; 56,9% din totalul respondenților au vârsta cuprinsă între 31 și 50 de ani iar
20,0% din totalul respondenților au vârsta de cel puțin 51 de ani.
 Au un venit peste 5001 de lei: 8,3% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 18 și 30 de
ani; 24,6% din totalul respondenților au vârsta cuprinsă între 31 și 50 de ani iar 70,0% din
totalul respondenților au vârsta de cel puțin 51 de ani.

În cazul de față, se poate constata că nu există neapărat o legătură între vârstă și venitul
lunar. Făcând astfel o analiză amănunțită, putem observa că persoanele care au vârsta peste 51 de
ani au cel mai mare salariu (peste 5001 de lei în proporție de 70%), iar niciuna din aceeași categorie
de vârstă nu are sub 1500 lei.

În concluzie, putem afirma că vârsta nu are o influență semnificativă asupra veniturilor

lunare ale respondenților noștri.

7
2. Grafice de tip coloană pentru variabilele vârstă şi venit.

Prin această operațiune ne-am propus să realizăm o analiză grafică a relației dintre
variabilele vârstă și venit. Am facut acest lucru astfel: Meniul Graphs -> Chart Builder -> Selectăm
opțiunea Bar pentru a realiza un astfel de grafic. Grafic de tip coloană pentru intervalul de venit și
intervalul de vârstă al respondenților.

Observăm că există o valoare mai ridicată pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 31-50
de ani, urmată fiind de grupă de persoane cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani. Ultimul loc este
ocupat de persoane cu vârste de peste 51 ani.

8
 Prin intermediul graficului de mai sus putem observa că o bună parte din respondenți
(42,1%) au un venit încadrat între 3.001 lei si 5.000 lei. Următorul loc este ocupat de persoanele
cu un venit sub 1500 de lei. Pe ultimele locuri se află persoanele cu venit mai mare de 5.001 lei și
între 1.501 și 3.000 lei.

3. Un grafic de tip nor de puncte pentru vizualizarea relaţiei dintre satisfacţia globală şi
probabilitatea de a recomanda altora acest loc de muncă.
Graficul a fost realizat din Meniul Graphs→Chart Builder→Scatter/Dot

9
 Pentru scala Recomandare altor persoane, am folosit 5 repere, respectiv: Deloc probabil,
Puțin probabil, Neutru, Probabil, Foarte probabil, iar pentru scala Satisfacția în muncă, am folosit
3 repere: Satisfăcut, Parțial satisfăcut, Nesatisfăcut.
Din graficul de mai sus, se observa că distribuția răspunsurilor este uniformă, au existat
persoane care recomandă locul de muncă deși nu sunt mulțumite de acesta, persoane care
recomandă locul de munca și sunt mulțumite de acesta, persoane care nu recomandă locul de
munca deși sunt mulțumite de acesta și persoane care nu recomandă acest loc de muncă pentru că
sunt ele însele nemulțumite de acesta. Mai concret, am obținut 97 de răspunsuri de la persoanele
satisfăcute de locul de munca, 19- parțial satisfăcute și 5 nesatisfăcute, pentru scala Gradului de
satisfacție globala. La scala Recomandarea locului de muncă altor persoane, am obținut 3
răspunsuri Deloc probabil, 7 răspunsuri Puțin probabil, 28 de răspunsuri Neutru, 43 Probabil și 40
Foarte probabil. Observăm că cei mai mulți respondenți sunt satisfăcuți de locul de muncă și este
probabil să recomande și altora actualul loc de muncă.

4. Un grafic de tip boxplot pentru variabila satisfacție globală.

Scopul acestei cercetări a reprezentat distribuția variabilei de satisfacție globală, pentru a arăta
posibilitatea existenței unor valori extreme.

10
 Realizarea graficului: Din meniul Graphs -> Chart Builder -> Selectăm Boxplot pentru
ilustrarea acestui tip de grafic.

Potrivit acestui grafic boxplot se poate observa faptul că distribuția satisfacției la locul de
muncă este una asimetrică, cei mai mulți dintre respondenți menționând astfel faptul că sunt
satisfăcuți la locul de muncă din care fac parte.

5. O corelaţie Pearson între doi factori motivatori, la alegere.

11
 Obiectivul cercetării a fost să identificăm legătura și măsurarea intensității dintre
variabilele echilibrul viață - muncă și stres. Înainte a realiza corelația dintre cele două a fost
necesară verificarea condițiilor și astfel:

• Ambele variabile sunt numerice;

• Valorile variabilelor sunt perechi;

• Legătura dintre cele două este liniară;

• Nu există valori extreme semnificative;

• Cele două variabile sunt distribuite aproximativ normal;

Am realizat analiza Pearson în felul următor: Meniul Analyze - Correlate – Bivariate

12
 În cazul nostru valoarea lui Sig. este de 0.107, adica mai mare de 0.05. Astfel putem afirma
că nu există o corelație statistică între cele două variabile. Astfel, dacă una dintre dintre variabile
crește sau scade, nu are impact semnificativ asupra valorii celeilalte.

Privind valoarea coeficientului de corelație, care este de .797, putem spune că există o
legătură puternică și directă între cele două variabile. Așadar, putem considera că satisfacția
globală a angajaților este determinată de satisfacția job-ului și invers, satisfacția la job este
determinată de satisfacția globală.

6. Un test t pe eşantioane independente, prin care se vor compara mediile unui factor motivator
pe două grupuri.

Testul T s-a realizat din Meniul Analyze→Compare Means→Independent-Samples T Test.

Factorul motivator ales pentru analiză este salariul, analizat pe sexe.

Group Statistics
Std. Std. Error
Sex N Mean Deviation Mean

Sunt platit corect 1 24 3,38 1,279 ,261

pentru munca pe care
2 97 3,30 1,332 ,135
o fac

Din acest tabel se poate observa că respondenții de sex masculin au un calificativ mediu referitor
la pachetul salarial de 3,38, cu o eroare standard de 0,261, ceea ce înseamnă că aceștia consideră
că sunt plătiți corect pentru munca pe care o depun. În cazul sexului feminin se poate observa că
media cu privire la pachetul salarial este de 3,30 cu o abatere standard de 0,135, ceea ce
înseamnă un rezultat asemănător cu cel din cazul sexului masculin, faptul că aceștia consideră că
sunt plătiți corect pentru munca pe care o depun.

13
 Independent Samples Effect Sizes
95% Confidence
Interval
Point
Standardizera Estimate Lower Upper

Sunt platit corect Cohen's d 1,322 ,058 -,390 ,504

pentru munca pe care
Hedges' 1,330 ,057 -,387 ,501
o fac
correction

Glass's delta 1,332 ,057 -,390 ,504

a. The denominator used in estimating the effect sizes.

Cohen's d uses the pooled standard deviation.

Hedges' correction uses the pooled standard deviation, plus a correction factor.

Glass's delta uses the sample standard deviation of the control group.

Pentru a vedea dacă există o egalitate a varianțelor grupurilor, vom analiza rezultatul testului F al
lui Levene, F și Sig.
Valoarea testului F este de 0,253 iar Sig. este 0,616. Întrucât valoarea nivelului de semnificație
Sig este mai mare de 0,05, putem afirma că nu există diferențe semnificative între dispersiile
celor două grupuri.
Valoarea testului t pentru cazul omogenității varianțelor este 0,252 cu 119 grade de libertate.

14
7. Un test t pe eşantioane independente, prin care se vor compara cei care s-ar mai angaja la
aceeaşi companie cu cei care nu s-ar mai angaja, în ce priveşte mediile satisfacţiei faţă de
companie.

Prin realizarea acestor operațiuni ne-am propus să analizăm diferențele în ceea ce privește
satisfacția față de compania între respondenții ce s-ar angaja și cei care nu s-ar mai angaja la aceeași
companie.
Variabila independentă este nominală, iar cea dependentă este numerică.

Realizarea testului t pe eșantioane independente s-a realizat în felul următor: Meniul Analyze
- Compare Means - Independent-Samples T Test.

Valoarea testului F este de 0,716 iar valoarea Sig este de 0,399. Valoarea Sig este mai mare
decât cea a testului F și astfel putem deduce faptul că există diferențe semnificative între cele două
variabile.

15
 Din al doilea tabel se poate constata faptul că respondenții care cel mai probabil ar recomanda
altor persoane să se angajeze la actualul lor loc au un grad de satisfacție de 1,27, cu o eroare
standard de 0,092, ceea ce înseamnă că au o satisfacție relativ scăzută. În cazul persoanelor care
au declarat că cel mai probabil nu ar recomanda altor persoane să se angajeze au un calificativ
mediu de 1,23, și o eroare standard de 0,054, ceea ce înseamnă că nu ar recomanda altor persoane
să se angajeze aici.
Diferența dintre rezultatele celor două categorii este semnificativă de 0,04, iar cei mai mulți
respondenți au declarat că nu ar recomanda altor persoane actualul loc de muncă.

8. Analiză de varianţă bifactorială, prin care se va analiza legătura dintre satisfacţia globală
şi variabilele vârstă şi venit.

Analiză de varianţă bifactorială prin care se va analiza legătura dintre satisfacţia globală şi
variabilele vârstă şi venit.

Obiectivul cercetării a fost să identificăm influența variabilelor vârstă și venit asupra

satisfacției globale. Cele două variabile independente sunt nominale, fiecare având mai multe
categorii. Realizarea analizei bifactoriale se realizată astfel: Meniul Analyze - General Linear
Model - Univariate. Cele doua variabile dependente sunt nominale, si anume Varsta si Venitul, iar
variabila independenta este Nivelul de satisfactie al angajatilor, doarece este una continua.

Condiţiile care trebuie verificate înainte de a rula ANOVA bifactorială sunt următoarele:
1. Cele două variabile independente sunt nominale, fiecare având cel puţin două categorii.

16
  Validare conditie variabila Varsta

 Validare conditie variabila Venit

2. Variabila dependentă este continuă.

3. Observaţiile sunt independente – nu există nici un fel de legătură între membrii

grupurilor studiate. Cea mai bună modalitate de a asigura respectarea acestei condiţii este aceea de
a repartiza aleator subiecţii între grupuri.

17
 4. Variabila dependentă nu conţine valori extreme semnificative pe nici unul dintre grupuri.

5. Variabila dependentă are o distribuţie aproximativ normală pe fiecare grup.

6. Varianţele scorurilor sunt egale pentru toate grupurile (ipoteza omogenităţii

varianţelor).

Din acest tabel se observă cu ușurință faptul că există 20 de persoane cu o peste 51 ani, 36
de persoane cu o vârstă între 18-30 ani, si 65 de persoane cu varste intre 31-50 ani. De asemenea,
observăm și faptul că 4 persoane au venit sub 1500 lei, 33 au un venit peste 5001 lei, 33 au un
venit între 1501 si 3000 de lei si 51 de persoane cu venit intre 3001 si 5000.

Derulare analiză ANOVA bifactorială.

18
 Verificăm ipoteza de omogenitate a varianțelor și observăm că valoare Sig < 0.05, respectiv
0,027, așa că vom afirma că varianțele grupurilor nu sunt egale.

Mai departe vom examina felul de interacțiune a factorilor, pentru a stabili dacă este sau
nu semnificativ. Acest lucru îl vedem în următorul tabel:

În urma rezultatelor de pe a 5-a linie, Venit*Varsta observăm ca testul F are 4 grade de libertate și
o valoare de 0,778 iar valoarea Sig este de 3,608 , deci mai mare decât de 0.05. Așadar, putem
spune că efectul de interacțiune al celor doi factori este unul semnificativ. Mărimea efectului
acestei influențe este 0.008, fiind una redusă.

19
Referitor la mediile celor 4 grupuri, se poate observa că mediile nivelurilor de venit a celor 3
prezintă în mare parte diferențe semnificative, cuprinse între 1 și 2.33

Mai departe am realizat mediile marginale.

20
Efectele principale simple

După realizarea sintaxei am obținut următoarele tabele:

Pentru intervalul de vârstă:

Valoarea lui Sig. este cu mult mai mică de 0.05 și prin urmare putem constata că există diferențe
semnificative între categoriile de vârste.

21
Pentru intervalul de venit

Valoarea lui Sig este mai mica de 0.05, prin urmare între intervalele de venit exista diferente
semnificative.

Pentru intervalul de venit * intervalul de vârstă comparat cu intervalul de vârstă.

22
Liniile de contrast din tabelul de mai sus prezintă diferențele dintre satisfacția globalăa
respondenților pe categoriile de venit, astfel:

Peste 5001- exista diferente semnificative între intervalele de vârstă în ceea ce privește satisfacția.
(F=10.193 , Sig. este mai mic de 0.05).

Între 1501 si 3000 - nu exista diferente semnificative între intervalele de vârstă în ceea ce privește
satisfacția. (F= 0.097, Sig este mai mare de 0.05).

Între 3001 si 5000 - nu există diferențe semnificative între intervalele de vârstă în ceea ce privește
satisfacția (F=5.231, Sig este mai mare de 0.05)

23
Se poate observa că nu există diferențe semnificative între mediile satisfacției la locul de muncă.

24
9. O analiză de regresie multiplă unde variabila dependentă este satisfacţia globală iar
variabile independente sunt factorii motivatori.
Prin această analiză ne-am propus să vedem dacă factorii motivatori afectează satisfacția globală
a respondenților pentru locul de muncă.
Am realizat acest lucru din Meniul Analyze→Regression→ Linear, punând ca variabilă
dependentă Satisfacția în muncă și variabile independente Munca în echipă, Pachetul salarial,
Comunicarea, Locul de muncă, Siguranța la locul de muncă, Oportunități de avansare și dezvoltare
profesională.
Mai departe, am verificat relațiile liniare dintre variabile și am folosit diagramele parțiale ale
relațiilor dintre variabila dependentă și fiecare variabilă independentă.

25
26
27
28
29
30
31
32
Analizând graficele de mai sus, putem afirma că variabila dependentă se confirmă.

Pentru a verifica dacă există o relație între variabile, am construit o diagrama de tip nor, având pe
abcisă valorile estimate ale variabilelor dependente, iar pe ordonată valorile reziduale studentizate.

Analizând acest grafic, observăm că punctele sunt așezate liniar, deci relația dintre variabile este
suficient de apropiată de cea liniară.
Mai departe, cu ajutorul testului Durbin-Watson verificăm condiția de independență a erorilor.

Model Summaryb
Mode R Adjusted R Std. Error of
l R Square Square the Estimate

1 ,556a ,309 ,225 ,455

33
a. Predictors: (Constant), In aceasta organizatie,
munca in echipa este apreciata si incurajata, Mi se
ofera cursuri de perfectionare in vederea dezvoltarii
profesionale, Salariul primit imi reflecta competentele
pentru efortul pe care il depun, Cunosc si inteleg
foarte bine misiunea si obiectivele din organizatia in
care lucrez, Daca imi respect atributiile, nu ma
ingrijorez ca mi-as putea pierde locul de munca,
Nivelul de comunicare intre angajat si angajator este
satisfacator, Am suficiente asteptari de la acest loc de
munca, Locul de munca din organizatia in care lucrez
este sigur, Mi se ofera suficiente oportunitati de
dezvoltare profesionala, Sunt satisfacut/a de munca
in echipa in organizatia in care lucrez, Sunt
multumit/a de modul in care primesc informatiile
necesare locului de munca, Conducerea organizatiei
ma sprijina in dezvoltarea profesionala, Sunt platit
corect pentru munca pe care o fac

b. Dependent Variable: Satisfactia in munca

Valoarea acestui test este de 0,4555 și astfel putem afirma că ipoteza independenței erorilor este
confirmată.

Coefficientsa
Standardize
Unstandardized d
Coefficients Coefficients

Model B Std. Error Beta t Sig.

1 (Constant) 1,848 ,208 8,897 <,001

Sunt platit corect -,044 ,087 -,112 -,505 ,615

pentru munca pe care
o fac

34
Salariul primit imi ,075 ,087 ,192 ,858 ,393
reflecta competentele
pentru efortul pe care
il depun

Nivelul de comunicare -,090 ,064 -,204 -1,396 ,166

intre angajat si
angajator este
satisfacator

Sunt multumit/a de -,083 ,076 -,181 -1,092 ,277

modul in care primesc
informatiile necesare
locului de munca

Cunosc si inteleg ,222 ,079 ,417 2,804 ,006

foarte bine misiunea si
obiectivele din
organizatia in care
lucrez

Am suficiente -,177 ,071 -,360 -2,502 ,014

asteptari de la acest
loc de munca

Mi se ofera suficiente -,051 ,073 -,116 -,696 ,488

oportunitati de
dezvoltare
profesionala

Mi se ofera cursuri de ,042 ,065 ,107 ,647 ,519

perfectionare in
vederea dezvoltarii
profesionale

Conducerea -,073 ,079 -,178 -,915 ,362

organizatiei ma
sprijina in dezvoltarea
profesionala

Locul de munca din ,064 ,069 ,137 ,928 ,356

organizatia in care
lucrez este sigur

35
 Daca imi respect -,157 ,062 -,352 -2,545 ,012
atributiile, nu ma
ingrijorez ca mi-as
putea pierde locul de
munca

Sunt satisfacut/a de -,086 ,069 -,192 -1,239 ,218

munca in echipa in
organizatia in care
lucrez

In aceasta ,188 ,065 ,418 2,888 ,005

organizatie, munca in
echipa este apreciata
si incurajata

a. Dependent Variable: Satisfactia in munca

Histograma prezentată este asimetrică la stânga, iar capetele acesteia sunt 0 și 4,5

36
Rezultatele analizei de varianță pentru regresia noastra sunt reprezentate în tabelul următor

ANOVAa
Sum of Mean
Model Squares df Square F Sig.

1 Regressio 9,913 13 ,763 3,686 <,001b

n

Residual 22,137 107 ,207

Total 32,050 120

a. Dependent Variable: Satisfactia in munca

b. Predictors: (Constant), In aceasta organizatie, munca in echipa este

apreciata si incurajata, Mi se ofera cursuri de perfectionare in vederea
dezvoltarii profesionale, Salariul primit imi reflecta competentele pentru
efortul pe care il depun, Cunosc si inteleg foarte bine misiunea si
obiectivele din organizatia in care lucrez, Daca imi respect atributiile, nu
ma ingrijorez ca mi-as putea pierde locul de munca, Nivelul de
comunicare intre angajat si angajator este satisfacator, Am suficiente
asteptari de la acest loc de munca, Locul de munca din organizatia in
care lucrez este sigur, Mi se ofera suficiente oportunitati de dezvoltare
profesionala, Sunt satisfacut/a de munca in echipa in organizatia in care
lucrez, Sunt multumit/a de modul in care primesc informatiile necesare
locului de munca, Conducerea organizatiei ma sprijina in dezvoltarea
profesionala, Sunt platit corect pentru munca pe care o fac

Se observă că testul F este semnificativ din moment ce Sig este mai mic de 0,05 și astfel putem
concluziona că cel puțin unul din coeficienții de regresie este semnificativ diferit de 0, prin urmare
cele două variabile independente influențează variabila dependentă.

10. O analiză de regresie logistică, unde variabila dependentă este intenţia de a se angaja din
nou la aceeaşi companie, iar variabile independente sunt sexul, satisfacţia vizavi de
companie şi trei factori motivatori, la alegere.

37
Obiectivul cercetării a fost să estimăm probabilitatea ca respondenții să se reangajeze la aceeași
companie în funcție de valoarea unor variabile independente, cum ar fi: sexul, gradul de
satisfacție al respondenților pentru actualul loc de muncă, nivelul de comunicare între angajat și
angajator, opinia respondenților cu privire la siguranța locului de muncă din organizația în care
lucrează și satisfacția cu privire la salariul primit pentru munca depusă.
Vom încerca să determinăm care variabilă influențează decizia respondenților de a se reangaja la
aceeași companie.

Variabila Nivelul de comunicare dintre angajat și angajator

38
Variabila Siguranța locului de muncă

Variabila sex

39
Variabila Satisfacția angajaților cu privire la locul de muncă

40
Tabelul Omnibus Tests of Coefficients ne arată cât de bine explică variabilele independente pe cea
dependentă și observăm că Sig are o valoare peste 0,05 și prin urmare, putem concluziona că
variabilele alese pentru analiză nu confirmă probabilitatea ca respondenții să se reangajeze la
compania în care lucrează.

În cel de-al doilea tabel, Model Summary, se observă că variația variabilei probabilității de
reangajare în companie este explicată în proporție de 10%.

41
42
Analizând tabelul coeficienților de regresie, putem observa că toate valorile Sig sunt mai mari de
0,05, deci putem afirma că variabilele independente nu sunt semnificative pentru a influența
decizia respondenților de a se reangaja.

Pentru variabila sexul respondenților, observăm că valoarea probabilității ca un respondent să se

reangajeze în companie este de 1,721. Având în vedere că, categoriile noastre de referință sunt 1-
masculin și 2-feminin , concluzionăm ca șansele ca un bărbat să se reangajeze la același loc de
muncă sunt mai mari decât în cazul femeilor.

43
Pentru variabila satisfacție în muncă, posibilitatea este de 1,031 pentru bărbați și 0,936 pentru
femei. Asta înseamnă că bărbații au un grad de satisfacție în muncă mare și sunt dispuși să se
reangajeze la același loc de muncă.

Se observă că din totalul respondenților care au spus că s-ar reangaja la companie, 81 au fost
clasificați corect și 3 incorect. Cei care au afirmat că nu s-ar reangaja, 30 au fost clasificați corect
și 7 incorect. În concluzie, 72,7% din cazuri au fost clasificate corect și putem afirma că modelul
analizat este solid.

44
 ANEXA

CHESTIONAR

1. Sunteți satisfăcut de locul de muncă pe care îl aveți în prezent?

a) Satisfăcut
b) Parțial satisfăcut
c) Nesatisfăcut

2. Considerați că vă utilizați toate cunoștințele și abilitățile în activitatea pe care o desfășurați la

locul de muncă?
a) Da, în totalitate
b) Da, dar parțial
c) Nu, nu am posibilitatea

3. Dacă ați fi în momentul în care ar trebui să vă angajați, ați alege aceeași organizație la care ați
mai lucrat deja?
a) Cel mai probabil nu
b) Cel mai probabil da

4. Pe o scală de la 1 la 5, cât de solicitant considerați că este locul de muncă pe care îl ocupați?

1-Deloc solicitant
2-Puțin solicitant
3-Neutru
4-Solicitant
5-Foarte solicitant
5. Pe o scala de la 1 la 5, care este probabilitatea de a recomanda și altor persoane organizația în
care lucrați?
1-Deloc probabil
2-Puțin probabil

45
3-Neutru
4-Probabil
5-Foarte probabil

6. Sunt satisfacut/ă de munca în echipă în organizația în care lucrez

a) Dezacord total
b) Dezacord parțial
c) Neutru
d) Acord parțial
e) Acord total
7. În această organizație, munca în echipă este apreciată și încurajată
a) Dezacord total
b) Dezacord parțial
c) Neutru
d) Acord parțial
e) Acord total
8. Salariul primit îmi reflectă competențele pentru efortul pe care îl depun
a) Dezacord total
b) Dezacord parțial
c) Neutru
d) Acord parțial
e) Acord total
9. Sunt plătit/ă corect pentru munca pe care o practic
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total

46
10. Nivelul de comunicare între angajat și angajator este unul satisfăcător
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
11. Sunt mulțumit/ă de modul în care primesc informațiile necesare la locul de muncă
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
12. Cunosc și înțeleg foarte bine misiunea și obiectivele din organizația în care lucrez
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
13. Am suficiente așteptări de la acest loc de muncă
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
14. Locul de muncă din organizația în care lucrez este sigur
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru

47
 d)Acord parțial
e)Acord total
15. Dacă îmi respect atribuțiile, nu mă îngrijorez că mi-aș putea pierde locul de muncă
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
16. Mi se oferă suficiente oportunități de dezvoltare profesională
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
17. Mi se oferă cursuri de perfecționare în vederea dezvoltării profesionale
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
18. Conducerea organizației mă spijină în dezvoltarea profesională
a)Dezacord total
b)Dezacord parțial
c)Neutru
d)Acord parțial
e)Acord total
19. În ce interval de vârstă vă încadrați?
a)între 18-30 ani

48
 b)între 31-50 ani
c)peste 51 de ani
20. Care este genul dumneavoastră?
a)Masculin
b)Feminin
21. În ce interval se încadrează venitul dumneavoastră lunar?
a) sub 1500 lei
b) între 1501-3000 lei
c) între 3001-5000 lei
d) peste 5001 lei

49