R E G I N A M A R I A P R I N T R E ROMÂNII

DIN S T A T E L E UNITE A L E AMERICII.

l o a n Spătan

L a 18 o c t o m b r i e 1 9 2 6 , Regina M a r i a începea v i z i t a de t r e i l u n i în
Statele U n i t e . Pe t o t p a r c u r s u l ei, m u l t e ziare i m p o r t a n t e americane s c r i a u
că Regina "a p u s România pe hartă'. Cuvintele erau semnificative şi i n d i c a u
n u n u m a i lipsa de cunoştinţe ale americanilor despre români şi ţara lor, d a r
şi transformarea pe care a adus-o vizita regală în relaţiile diritre cele două
popoare. Şi într-adevăr, până a t u n c i , cetăţeanul american avea cunoştinţe
sumare - şi asta într-un caz fericit - despre România. Ca şi astăzi, de altfel.
La aceasta a c o n t r i b u i t şi propaganda subversivă întreţinută p e r m a n e n t de
duşmanii României reuşind să lase pe cetăţeanul american într-o continuă
confuzie a s u p r a situaţiei d i n Românie. A t u n c i când se întâmpla să fie
binevoitor, cetăţeanul american p u t e a să spună că Regina României era o
femeie frumoasă şi deosebit de înzestrată c u calităţi excepţionale. Şi aceasta
datorită fotografiilor Reginei ce apăreau d e s t u l de des în presa americană.
C u r a j u l ei, d a r m a i ales r o l u l pe care l-a j u c a t încă de l a început în războiul
de întregire a n e a m u l u i erau relevate c u admiraţie. însă dincolo de această
recunoaştere n u se întâlneau decât ştiri destinate să formeze o imagine falsă
despre România. Şi aceasta, c u toată p u b l i c i t a t e a oficială încurajată de
g u v e r n e l e României şi S t a t e l o r U n i t e c a r e η-a i z b u t i t , atât pe t i m p u l
războiului cât şi după încetarea l u i , să risipească atmosfera nefavorabilă
creată în j u r u l ţării noastre.
P u t e m s p u n e că a c e a s t ă s t a r e d e l u c r u r i a î n c e p u t să se
îmbunătăţească odată c u această vizită. N u t r e b u i e să credem totuşi că
s c h i m b a r e a în o p i n i a publică a fost determinată n u m a i de c u r t u o a z i a şi
ospitalitatea p o p o r u l u i american. Aceasta s-a datorat m a i ales f a p t u l u i că
Regina M a r i a a înţeles că ea n u t r e b u i e să rămână n u m a i oaspete regal.
Personalitatea ei era prea vie, p e n t r u a se f i l i m i t a t l a u n r o l convenţional,
care de altfel n u a r fi atras prea multă simpatie de la u n popor deprins c u
obiceiuri şi concepţii democratice. încă de l a început Regina M a r i a a ţinut să
apară ca m i s i o n a r a României, preferând de m u l t e o r i să renunţe l a c o n f o r t u l
personal şi să înfrunte criticile inerente oricărei afirmări de opinie în p u b l i c .
în fiecare oraş v i z i t a t , c u o c a z i a t u t u r o r festivităţilor o f i c i a l e , l a
banchete şi recepţii, Regina l u a cuvântul. Că a v o r b i t f r u m o s şi că a fost
ascultată c u interes p r e t u t i n d e n i a fost relevat l a m o m e n t u l respectiv. D a r
ceea ce n u s-a ştiut îndeajuns şi n u a fost reţinut n i c i de p u b l i c , d a r n i c i de
ziarele româneşti, a fost f a p t u l că Regina a vorbit întotdeauna despre ţara şi

www.mnir.ro
178 IOAN SPÀTAN

p o p o r u l român, arătând cât de puţin e r a u c u n o s c u t e în S t a t e l e U n i t e .

Fiecare cuvântare înfăţişa o latură a s u f l e t u l u i românesc, fie s a c r i f i c i i l e
făcute în t i m p u l războiului, fie dificultăţile economice ale ţării după încetarea
c o n f l i c t u l u i , fie aspiraţiile c u l t u r a l e s a u realizările a r t i s t i c e ale p o p o r u l u i
român.
Să exemplificăm, c u u n fragment d i n răspunsul Reginei la cuvântul l u i
R a d u I r i m e s c u , d i r e c t o r u l s u c u r s a l e i Băncii Chrisovelony, l a recepţia de la
c l u b u l b a n c h e r i l o r d i n New-York: "Tinereţea m i - a fost veselă; e r a m s u b
epitropia u n u i u n c h i bătrân care mă stăpânise c u o mână de fier, d a r care
era u n m a r e meşter, de l a care a m învăţat m u l t e . Se pricepea foarte bine, să
înveţe pe o femeie tânără să facă lucruri pe care ea n-ar fi dorit să le facă A
m u r i t l a începutul m a r e l u i război şi de a t u n c i a m rămas p r i e t e n i în suflete."
Greşelile s u n t trepte de piatră de u r c a t spre m a i bine. La începutul
m a r e l u i război părerile ne e r a u deosebite. E l credea în G e r m a n i a şi e u
credeam în aliaţi. Aveam m u l t e motive să cred în aliaţi, f i i n d de altfel de
origine engleză. I u b e a m Franţa şi n u ştiam a t u n c i că şi America v a i n t r a în
război. S i m p a t i z a m c u cauza aliaţilor, pe când regele era c u t o t u l de altă
părere şi deşi este u n o m care vorbeşte f o a r t e puţin şi e f o a r t e puţin
c u n o s c u t în l u m e , totuşi e foarte simpatic şi c u foarte m u l t b u n simţ. A m
s t a t lângă el şi în toate împrejurările a m fost u n u l lângă a l t u l . în t i m p u l
războiului a fost n e v o i t să facă m a r i s a c r i f i c i i şi c u m a s p u s - o m a i o r u l
I r i m e s c u , a m suferit. V o m f i greşit, toţi greşim, d a r a c u m s u n t e m fericiţi d i n
pricină că cred că greşelile s u n t trepte de u r c a t spre ceva m a i b u n . A m
scăpat în fine, şi de a n i de zile a m d o r i t să v i n în această ţară, de care aveam
simpatie.
Se vor întreba mulţi care s u n t motivele p e n t r u care a m v e n i t aici. A m
v e n i t să cer dragostea, prietenia şi înţelegerea d-voastră. N u a m venit p e n t r u
alte motive în America şi doresc ca a t u n c i când voi pleca, toţi să spună că Ή­
αΉί venit decât pentru a vă cere amiciţia şi înţelegerea" . 1

Regina vorbea s p o n t a n , imprimând a s u p r a p u b l i c u l u i , c u m spunea

însoţitorul său Nicolae Petrescu, "acea convingere" care singură hotăreşte
s u c c e s u l în a s e m e n e a împrejurări. M a i e r a însă ceva. V o r b e a o femeie
pătrunsă de i u b i r e a p e n t r u ţară şi p o p o r u l pe care le reprezenta. Americanii
admiră şi adoră femeia excepţională. A c e a s t a e r a s u f i c i e n t p e n t r u a - i
i m p r e s i o n a şi a - i face să o urmărească totdeauna c u dragoste şi interes v i u .
I a r d i n această întâlnire a s e n t i m e n t e l o r de o parte şi cealaltă se năştea
înţelegerea p e n t r u România, - "o înţelegere m a i justă şi m a i cuprinzătoare
despre p o p o r u l n o s t r u " .
2

L u n i , 18 Octombrie 1926, după c u m a m m a l spus, Regina M a r i a însoţită

de Principesa Ileana şi de Prinţul Nicolae l u a contact c u pământul american.
La C i t y H a l i Parc oaspeţii a u fost întâmpinaţi de o mare mulţime de new-
yorkezi, d a r şi de reprezentanţi a i societăţii romaneşti d i n America ale căror
costume naţionale româneşti după c u m a u remarcat ziariştii, contrastau în
m o d plăcut c u hainele negre de gală ale oficialităţilor americane.

www.mnir.ro
 REGINA MARIA PRINTRE ROMÂNII DIN STATELE UNITE ALE AMERICII 179

Tot aici, a fost primită de p r i m a r u l Walker şi de preşedintele Camerei

de Comerţ d i n New-York.
în cuvântul său, p r i m a r u l oraşului spunea, p r i n t r e altele:
"De mulţi ani cunoaştem influenţa pe care M a j e s t a t e a Voastră a
exercitat-o p r i n t r e popoarele Europei.
S u n t e m familiarizaţi c u bunătatea şi c u m i l a pe care o revărsaţi
a s u p r a t u t u r o r celor nenorociţi.
Noi ne dăm seama că aţi fost cineva p r i n t r e oamenii m a r i d i n l u m e a
civilizată. Pentru America însemnează m u l t că v-aţi decis să o vizitaţi.
Are o m a r e însemnătate p e n t r u naţiunea noastră, căci cristalizează
simţămintele înalte care e x i s t a u d e m u l t . Face să crească m u l t admiraţia
noastră p e n t r u supuşii Majestăţii Voastre, care-şi t r a g obârşia de l a români.
Avem mii de români în acest oraş, cel m a i c o s m o p o l i t d i n l u m e , şi
astăzi, ca m a g i s t r a t s u p r e m a l cetăţii New-York, t r e b u i e să vă a s i g u r că
românii sunt unii din cei mai buni cetăţeni, pe care, acest oraş ii are în
marginile sale. A u făcut m u l t p e n t r u clădirile New-York-ului; a u făcut m u l t
p e n t r u America. Ne-au adus o lecţie de loialitate şi de abnegaţie pe care a u
l u a t - o de l a Majestatea Voastră, şi de la acei care a u p u s bazele operei l a
care sunteţi astăzi în m o d a d m i r a b i l angajată. Faceţi New-York-ul foarte
fercif .
3

în vederea călătoriei R e g i n e i M a r i a , Prinţului Nicolae, P r i n c i p e s e i

Ileana şi s u l t e i l o r l i s-a p u s l a dispoziţie de către u n u l d i n preşedinţii u n e i a
d i n societăţile de căi ferate (căi ferate particulare, aşa c u m erau ele în Statele
Unite) u n t e r e n special, c o m p u s d i n 10 vagoane: 3 vagoane amenajate ca
dormitoare, t r e i vagoane salon, u n vagon restaurant, u n u l p e n t r u şeful de
tren, u n vagon special p e n t r u bagajele Reginei şi u n a l t vagon p e n t r u suită.
T u r n e u l Reginei M a r i a a c u p r i n s W a s h i n g t o n - u l , B a l t i m o r e , Jersey-
City, Philadelphia, Chicago, St.Paul, I n d i a n a p o l i s şi d i n n o u New-York-ul.
Peste t o t ea a fost primită de românii ce trăiau acolo c u o b u c u r i e fără
seamăn.
Un moment important al vizitei l-a constituit participarea la
"deschiderea noii uzine electrice Edison, lângă East River şi Strada 14, ce s-a
efectuat azi după-amiază (23 noiembrie, n.n.). Majestatea Sa p r i n apăsarea
uşoară a degetelor sale pe 2-3 m i c i comutatoare electrice a p u s în mişcare
cea mai puternică maşină electrică din lume". A m citat d i n d i s c u r s u l ţinut de
A r t h u r Williams, vicepreşedinte a l relaţiilor comerciale ale uzinelor E d i s o n la
Staţia Radiofonică WRNY d i n New York ţinut în seara aceleiaşi zile de 2 3
noiembrie 1926.
La 2 0 i a n u a r i e 1 9 2 7 , L o u i s R e s n i c k , a s i s t e n t u l vicepreşedintelui
relaţiilor c o m e r c i a l e a c o m p a n i e i E d i s o n , t r i m i t e a A c a d e m i e i Române,
numărul 4 7 d i n 2 7 noiembrie 1927 a l revistei T h e E d i s o n Weekly" consacrat
în mare parte vizitei Reginei M a r i a la deschiderea oficială a u z i n e i electrice
amintite m a i sus, însoţit de o scrisoare, şi de d i s c u r s u l r o s t i t la radio. I o n
B i a n u , b i b l i o t e c a r u l Academiei Române îi răspunde l a 2 7 februarie astfel:

www.mnir.ro
180 IOAN SPATAN

"Avem onoarea a vă e x p r i m a cele m a i v i i mulţumiri ale Academiei Române

p e n t r u scrisoarea dumneavoastră de la 2 0 i a n u a r i e şi p e n t r u d i s c u r s u l ţinut
de d l . A r t h u r W i l l i a m s la Staţia Radiofonică c u ocazia vizitei Majestăţii Sale
Reginei Noastre.
Acest d i s c u r s este p e n t r u România u n foarte preţios d o c u m e n t p e n t r u
a m i n t i r e a m i n u n a t e i călătorii şi care formează u n a d i n cele m a i frumoase
legături între p a t r i a noastră şi marea republică de peste ocean".
Ca o concluzie a acestei vizite, p u t e m spune că ea a făcut d i n Regina
M a r i a personificarea României în Statele Unite. P e n t r u a m e r i c a n i rămânea
d e f i n i t i v a s o c i a t n u m e l e S u v e r a n e i de n u m e l e ţării n o a s t r e . R a d u A.
Florescu, m a i târziu, în 1936, îşi amintea:
" C u vorbele - sunteţi român d i n ţara Reginei M a r i a - e r a m i n v a r i a b i l
întâmpinat de persoane d i n cercurile cele m a i felurite d i n Statele Unite, fie
că stăteam de vorbă c u u n i n t e r l o c u t o r d i n l u m e a celor aleşi s a u c u u n u l d i n
Lumea celor modeştC*.
Popularitatea Reginei M a r i a se răsfrângea a s u p r a p o p o r u l u i român. în
n i c i o altă împrejurare, s u b l i n i a acelaşi Nicolae Petrescu, "Nu am fi putut
obţine o publicitate mai mare şi atât de utilă pentru prestigiul ţării" .5

D a r acest rezultat a l călătoriei Reginei în America n u a fost folosit de

guvernele care a u u r m a t . însă el a fost, totuşi, u n i m b o l d p e n t r u Iniţiativa
particulară d i n ambele ţări.Astfel, l a Bucureşti l u a naştere în 1 9 2 6 , s u b
influenţa directă a acestui eveniment, Societatea Amicii Statelor Unite, a cărei
Preşedintă de onoare a p r i m i t să fie Regina M a r i a . La New York, Societatea
"Friends of Romania" care a fost înfiinţată de W i l l i a m Nelson C r o m w e l l , în
u r m a vizitei P r i n c i p e l u i moştenitor Carol, îşi intensifică activitatea. Ambele
societăţi, i a r m a i târziu şi I n s t i t u t u l A m e r i c a n d i n România aveau acelaşi
scop, a n u m e - să servească p r i n cunoaştere şi înţelegere reciprocă, amiciţia
între cele două popoare.

NOTE

1. C. Constante, Călătoria M.S.Regina M a r i a în Statele U n i t e . Bucureşti,

1927, p.p. 6 1 - 6 2 . .
2. N i c o l a e P e t r e s c u , R e g i n a M a r i a în S t a t e l e U n i t e , în B u l e t i n u l
I n s t i t u t u l u i A m e r i c a n d i n România, vol. I I - I I I , 1935-1936, p . 6.
3. C. Constante, op. cit. p p . 9-10.
4. R a d u A. Florescu, A m i n t i r e a călătoriei M.S. Regina M a r i a în America,
B u l e t i n u l I n s t i t u t u l u i A m e r i c a n d i n România, Bucureşti, v o i . I I - I I I ,
1935-1936. p. 3 9 .
5. N. Petrescu, op. cit., p. 6.

www.mnir.ro
 REGINA MARIA PRINTRE ROMÂNII DIN STATELE UNITE ALE AMERICll 181

Q U E E N M A R I A A M I D S T T H E ROMANIANS IN T H E U N I T E D S T A T S

Summary

The a u t h o r p u t s forward to present, for the first t i m e after 1947, the

1926 - v i s i t i n t h e U n i t e d States of A m e r i c a of Q u e e n M a r i a a n d Prince
Nicholas.
D u r i n g the visit Q u e e n M a r i a was very w a r m l y welcomed by lot's of
people b e g i n n i n g w i t h New York's Mayor to businessmen a n d especially to
the R o m a n i a n c o m m u n i t i e s living I n the great american cities.
T h i s v i s i t h a d a great i m p o r t a n c e i n m a k i n g Romania k n o w n i n the
U n i t e d States of America, due to the special diplomacy a n d c h a r m of the
Queen.

www.mnir.ro