ANALIZA DINAMICA A OFERTEI SI CERERII TURISTICE IN

JUDETUL BRASOV

PERIOADA 2000-2010

Proiect la disciplina
ANALIZA STATISTICA A ACTIVITATII DE COMERT ȘI TURISM
CUPRINS :

CAP. 1 ACTUALITATEA TEMEI

CAP. 2 PREZENTAREA TEMEI

CAP. 3 STUDIU DE CAZ

3.1 Analiza ofertei turistice
3.1.1 Caracterizarea statistica a capacitataii de cazare in functiune
3.2 Analiza cererii turistice in judetul Brasov
3.2.1 Durata medie a sejurului
3.2.2 Densitatea turistica
CAP . 4 CONCLUZII. PROPUNERI

CAP. 1 ACTUALITATEA TEMEI

Turismul este o componenta importanta a pietei economice si sociale, in cadrul careia se

evidentiaza cererea turistilor pentru o inepuizabila varietate de servicii si produse.
 Judetul Brasov reprezinta una dintre cele mai variate si atractive zone in ceea ce priveste oferta
turistica din Romania, datorita obiectivelor istorice-arheologice, a potentialul natural existent, cat si
datorita posibilitatilor pentru desfasurarea sporturilor de iarna Jud. Brasov este a doua cea mai cautata
destinatie de vacanta din Romania (prima destinatie in topul preferintelor turistilor fiind Constanta).
Cu toate dificultatile de ordin conceptual, metodologic si statistic care insotesc analiza servi ciilor
in contextul economiilor nationale contemporane, evidentele statistice care ne stau la indemana ilustreaza
ca importanta relativa a sectorului de servicii in context national a continuat sa creasca in ultimele trei
decenii, fapt reflectat in cresterea ponderii acestui sector atat in produsul intern brut, cat si in forta de
munca activa in majoritatea economiilor nationale.
Pe langa potentialul turistic natural , de o mare spectaculozitate si diversitate ,si a patrimoniului
cultural istoric , un alt factor care a contribuit la dezvoltarea activitatii turistice in jud. Brasov l-a constituit
faptul ca acesta se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un
important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului
superior cu numeroase statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

CAP. 2 PREZENTAREA TEMEI

Pentru a demonstra cele de mai sus am prezentat in cele ce urmeaza analiza incicatorilor cererii si
ofertei turistice a jud. Brasov in perioada 2000-2010
Toate informatiile si datele numerice sunt luate din Anuarele Institutului national de statistica privind
activitatea de turism.Pentru activitatea agentilor de turism privind actiunile turistice organizate, datele
provin din rapoartele statistice completate de agentaiile de turism si de catre directiile de protec tie si
asigurari sociale, oficiile de pensii, administratiile de tabere scolare, organizatiile sindicale si alte institutaii
care comercializeaza actiuni turistice.
Datele privind turismul international sunt furnizate de catre Ministerul Administratiei siInternelor -
Inspectoratul General al Politiei de Frontier
Numarul turistilor cazati in structurile deprimire turistica cu functiuni de cazare turistica cuprinde toate
persoanele (romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliu stabil, pentru o
perioada mai mica de 12 luni si stau cel putain o noapte intr-o structurade primire turistica si in zone
vizitate din tara; motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata
in locurile vizitate.
Innoptarea reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o structura de primire
turistica cu functiuni de cazare turistica, indiferent daca fizic este prezenta sau nu in camera.Inregistrarea
turistului strain care este cazat intr-o structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica se face
dupa tara sau zona geografica de resedinta a acestuia. Indici de utilizare neta a capacitataii de cazare
turistica in functiune se calculeaza prin raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare
turistica in functiune, din perioada respectiva

CAP. 3 STUDIU DE CAZ

3.1 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistica a ofertei turistice presupune pe langa determinarea fortei de munca din
activitatea turistica si analiza potentialului tehnico -material turistic si a activitatii de cazare. Din punct de
vedere metodologic pentru capacitatea si activitatea de cazare turistica, datele provin din rapoartele
statistice completate de persoanele juridice si fizice care au in proprietate sau administreaza structuri de
primire turistica cu functiuni de cazare turistica
Indicatorii ofertei turistice– reflecta evolutia in timp, spatiu si structura a componentelor bazei tehnico- -
materiale
a)indicele variatiei in timp a capacitatii totale de cazare
b)Ponderea numarului de locuri de cazare in hoteluri in total locuri de cazare:
Indicatorii relatiei cerere – oferta,- reflecta legatura dintre cererea turistica, materializata in consum turistic
si componentele bazei tehnico-materiale.
a)Indicele evolutiei nr. de turisti din structurile turistice de primire in anul 1 fata de anul 0:
b)Indicele evolutiei innoptarilor in anul 1 fata de anul 0
c) Gradul de ocupare al unitatilor de cazare
Populatia ocupata civila in sectorul „Hoteluri si restaurante” la 1 ianuarie in mii persoane are urmatoarea
configuratie:
2007.............7,7
2008.............8,3
2009.............8,6
2010...............6.9este in scadere accentuata cu 19,9% fata de anul precedent.

3.1.1 Structura de primire turistica

Prin structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica se intelege orice constructie sau
amenajare, care furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciul de cazare si alte servicii specifice
pentru turisti.
Nu se cuprind in structurile deprimire turistica cu functiuni de cazare turistica : structurile de primire
folosite in exclusivitate de posesori sau chiriasi,peo durata mai mare de un an,indiferent de clasificarea
acestora; locuintaele secundare ale populataiei, utilizate in scopuri turistice in mod exclusiv de posesorii
acestora; caminele,internatele scolare pe perioada anului scolar,unitatile spitalicesti (cu exceptia
sanatoriilor si a altor spatii similare ce practica in mod exclusiv activitati turistice); vagoanele dormitor;
adaposturile si refugiile montane si similare; baracile si dormitoarele pentru muncitori ,cami nele de batrani
si casele de copii.
In numarul structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica sunt cuprinse structurile de
primire turistica existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a carora activitate a fost
intrerupta pentru o perioada mai mare de timp, in vederea realizarii unor reparataii capitale sau pentru
modificari importante ale capacitataii de cazare sau/si a categoriei de incadrare.
Diversitatea unitatilor de primire turistica din punct de vedere al tipurilor de unitati de primire in judetul
Brasov este variata formata din:

Se observa ca majoritatea structurilor de primire sunt pensiuni turistice sau agroturistice.Taberele si Satele
de vacanta disparand cu totul.
Prin structura de primire cu functiuni de cazare turistica se intaelege orice constructie sau amenajare
care furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistica si alte servicii pentru turisti.
Vilele turistice, bungalourile si pensiunile turitice se constituie ca structuri de primire turistica cu functaiuni de
cazare distincte, pentru fiecare cladire in parte chiar daca au o receptaie comuna.

3.1.2 Caracterizarea statistica a capacitataii de cazare in functiune

Capacitatea de cazare turistic a in functiune -reprezinta numarul de locuri de cazare puse la

dispozitia turistilor de catre structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, inmultit cu
numarul de zile cat sunt deschise structurile in perioada considerata. Se exclud locurile din camerele sau
structurile inchise temporar din lipsa de turisti, pentru reparataii sau alte motive. Relevant in caracterizarea
ofertei turistice este sa analizam si capacitatea turistica in functiune.Pentru o prezentare obiectiva a ofertei
este necesar sa analizam capacitatea de cazare in functiune. Nivelul si dinamica acestora este considerat ca
fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistica.

Datele statistice de la Institutul Nataional de Statistica ne dau urmatoarele informatii

Relatiile urmarite sunt :

Tabelul 1. Modificarile absolute si relative ale capacitatii de cazare in functiune in perioada 2000-2010
 Analizand dinamica absoluta si relativa a capacitataii in functiune, din tabelul de mai sus putem
observa ca numarul de mii locuri-zile a crescut considerabil in 2010 fata de 2000. Cele mai mari cresteri
fata de anul de baza an s-au inregistrat in anii 2008 cu 33,8% si 2009 cu 34.2%. Fata de anul precedentdoar
in 2001 avem descresteri de 0.9% si in 2002 cu 2.6%, iar in restul perioadei cresteri de pana la 6.3%(2009)
Pe ansamblu au rezultat urmatorii indicatori medii:

Nivelul mediu al capacitataii in functiune

Modificarea medie absoluta al capacitataii in functiune

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare in functiune in judetul Brasov in perioada 2000-2010
a fost de 4694,1 mii locuri/an, cu o crestere relativa de 4,2%. Daca comparam dinamica medie a capa -
citataii de cazare in functaiune (104,2%) cu cea existenta (100,62%), se poate observa ca prima o devan
seaza pe a doua, ceea ce semnifica faptul ca a sporit eficientaa ofertei de cazare prin procesul renovarii sau
a cresterii cererii turistice
Pentru a estima capacitatea de cazare in functaiune in urmatorii trei ani, vom folosi functaia de ajustare
y = 1652x + 2037
, obtinuta prin metoda grafica.

3.2 Analiza cererii turistice in judetul Brasov

Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorintaa de a se
deplasa periodic si temporar in afara resedintaei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activi tatai
remunerate la locul de destinataie.
Gama de servicii pe care un turist le poate solicita in timpul unei calatorii turistice, in decursul unui
sejur de vacanta sau in cadrul unei forme specifice de turism, este foarte variata, depinzand de insasi forma
de turism practicata, de diversitatea produselor turistice in cadrul fiecarei forme de turism, de distantaa
dintre localitatea de resedinta a turistului si locul unde se va realiza respectivul consum turistic, de
sezonalitatea activitataii turistice, de felul atractaiilor turistice majore care polarizeaza curentele turistice
spre anumite destinataii, de puterea de cumparare a clientului potentaial (cererea solvabila) si, intr-o
proportaie importanta, de gusturile, preferintaele, aspirataiile etc, intr-un cuvant, de motivataiile nevoilor
sociale pentru servicii turistice ale clientei.
Indicatorii cererii turistice (ict)
 numarul turistilor straini sositai in taara
 numarul turistilor dintr-o taara, plecatai in strainatate
 numarul mediu zilnic de turisti
 durata medie a sejurulu
 numarul de innoptar
 densitatea circulataiei turistice interne si internataionale
 preferintaa turistilor dintr-o anumita taara
  capacitatea de suport a destinataiei turistice
 capacitatea unei tari de a genera calatorii turistice
 gradul de utilizare a capacitataii de cazare turistica

Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Nataional de Statistica, privind cererea

turistica,putem analiza nivelul si dinamica urmatorilor indicatori:
nivelul sosirilor totale;
nivelul innoptarilor totale;
durata medie a sejurului;
densitatea turistica

Sunt trecute in ultimele doua coloane modificarile survenite fata de anul anterior precum si variatia
indicatorilor fata de anul de baza 2000.
3.2.1 Durata medie a sejurului
Raportand nivelul innoptarilor la nivelul sosirilor obtinem durata medie a sejurului
in anul 2000 durata medie a sejurului a fost de 3,59 zile/turist, cea mai mica valoare inregistrata in anii
analizati a fost in 2009. Durata cea mai mare a sejurului in aceasta perioada s-a inregistrat in 2010 de
4 zile/turist.

3.2.2 Densitatea turistica

 Evolutia densitatii turistice in perioada studiata

Numarul turistilor care au vizitat Brasovul luna trecuta a fost de 39.115, in scadere cu 1,3% fata de luna
ianuarie a anului 2009, cand in hotelurile si pensiunile din judet s-au cazat 39.629 de turisti. Daca numarul
turistilor romani care au vizitat judetul in prima luna din an a scazut cu doar 0,3%, de la 34.373 la 34.267,
numarul turistilor straini a scazut cu 7,8%, de la 5.256 la 4.848, se arata intr-un raport al Directiei Judetene
de Statistica Brasov. in luna ianuarie 2010, sosirile turistilor romani au reprezentat 87,6 % din numarul
total de sosiri, la fel ca in ianuarie 2009. in ceea ce priveste innoptarile, numarul acestora a scazut cu 3,1%,
de la 94.284 la 91.338. O scadere mai evidenta, de 6,4% s-a inregistrat la innoptarile turistilor straini, de la
15.750 la 14.735, in timp ce numarul innoptarilor turistilor romani a scazut cu doar 2,4%, de la 78.534 la
76.603. in luna ianuarie 2010, innoptarile turistilor romani inregistrate in structurile de primire turistica cu
functiuni de cazare din judetul Brasov au reprezentat 83,9 % din numarul total de innoptari.
 In perioada studiata majoritatea turistilor care au vizitat si practicat diferite forme de turism in judet au
fost romani , interesul strainilor crescand intr-un ritm mai lent

In analiza sosirilor dupa provenienta, se poate observa ca in ultimii patru ani analizati, nivelul turistilor
atat romani cat si de provenienta straina oscileaza de la an la an. In 2008 dinamica fata de 2000 a turistilor
straini (23,5%) a devansat cu mult pe cea a turistilor rezidenti (15.1%)
 Se observa ca majoritatea turistilor prefera Brasovul (48%) si Predealul (24%) .Din cei care prefera
Brasovul cei mai multi sunt straini.Potrivit publicatiei BizBrasov topul strainilor care au preferat muntele
romanesc este condus de israelieni (15.500 de persoane), germani (14.600) si polonezi (7.700).Ei vin in
aceasta zona pentru sarbatori, Craciun si Revelion, dar si pentru sezonul de iarna in general .Turistii din
Rusia, Moldova si Ucraina, precum si o parte dintre cei din Serbia, aleg si Craciunul si Revelionul pe rit
vechi, la inceputul lui ianuarie. 
Municipiul Brasov a incasat anul trecut din taxa hoteliera 900.000 de lei (aproximativ 200.000 de euro),
ne-a declarat viceprimarul Razvan Popa. Suma a fost incasata in conditaiile in care in 2012 cuantumul
taxei a fost stabilit de catre Consiliul Local la 1%. Cu un an inainte, cand valoarea taxei era de 5% din
valoarea tarifelor aplicate de hotelurile si pensiunile din municipiu, se incasasera doua milioane de lei.
Hotelurile din Poiana Brasov au avut si mai putain de plata decat cele din oras. Astfel, daca hotelurile si
pensiunile din municipiu aveau de achitat 1% din valoarea tarifelor practicate pentru intregul sejur al unui
turist, unitataile de cazare din Poiana Brasov au avut de platit o cota de 1% din o singura noapte de cazare
de pe durata sejurului.
Taxa nu a fost modificata in acest an

CAP . 4 CONCLUZII. PROPUNERI

Analiza cantitativa si calitativa a resurselor turistice pe ansamblul judetului, pune in evidenta

premisele favorabile dezvoltarii activitatii turistice in zona .intre acestea sunt amintite:
• existenta potentialului turistic deosebit care participa la crearea unei oferte pentru turismul montan, de
sporturi de iarna dar si cultural precum si peisaje montane pitoresti si nepoluate, domeniul schiabil, in parte
amenajat, vestigii medievale, biserici fortificate si cetati taranesti sasesti unicate in Europa de SE,
monumente de arhitectura, muzee, etnografie etc.;
• posibilitatea practicarii unor forme de turism diversificate in statiunile montane, conferindu-le acestora
caracterul bivalent (de vara si de iarna);
• caile de comunicatie bine dezvoltate si in mare parte modernizate, ce permit accesul la obiectivele
turistice;
• ponderea mare pe care o detin structurile turistice la nivelul judetului si mai ales cele de confort superior;
• pozitia geografica, la intersectia si in apropierea unor artere turistice si zone turistice pe care se
canalizeaza importante fluxuri turistice (E 60, E 64, E 572, zonele turistice Sibiu, Covasna, Arges, culoarul
Bran – Rucar etc.);
• situarea in apropierea capitalei (170 km), cel mai important oras turistic al tarii si principalul centru de
dispersie a turistilorspre Valea Prahovei – Brasov, ca si a aeroportului international Otopeni (140 km);
• traditia in desfasurarea activitatii de turism, cu precadere cel montan si cultural;
• procesul de privatizare a patrimoniului si activitatii de turism ce va impulsiona sistemul concurential si in
consecinta sporirea calitatii serviciilor si cresterea competitivitatii ofertei turistice.
Concluziile privind activitatea turistica in zona Brasov ce se pot desprinde din aceasta
analiza sunt urmatoarele:
· Majoritatea turistilor care viziteaza aceasta zona sunt de provenienta romana. Cei mai
multi turisti straini care aleg aceasta destinatie provin din Germania.Israel . Locurile din judet pentru care
opteaza cei mai multi turisti sunt municipiul Brasov, orasul Predeal si zona Rucar- Bran.
· Gradul de ocupare al unitatilor de cazare a inregistrat o scadere in perioada analizata ajungand la
aproximativ 18% in 2010. Acest fapt se datoreaza atat supra ofertei de spatii de cazare cat si crizei
economice din 2008-2009. in perioada urmatoare se observa o tendinta de revenire a acestuia la un ritm de
evolutie constant.
· Chiar daca numarul de innoptari al turistilor romani si cel al numarului total de turisti au scazut in
perioada 2008-2009 ajungand la valori apropiate celor din 2000 datorita efectelor crizei economice, in
prezent statisticile sunt incurajatoare, prezentand o evolutie ascendenta a acestora in perioada 2009-2010.
Numarul de innoptari al turistilor straini a avut o evolutie aproape constanta de-a lungul perioadei analizate
iar valorile inregistrate in 2010 sunt foarte apropiate de cele din anul 2000.
· Numarul de sosiri al turistilor straini, romani si numarul total de sosiri au revenit pe un trend ascendent in
perioada 2009-2010, dupa scaderile inregistrate in perioada 2008-2009.
· Primele statistici referitoare la anul 2011, indica faptul ca numarul de innoptari si de sosiri au crescut la
nivelul judetului Brasov
· in prezent durata medie a sejurului petrecut de turistii romani si straini in zona Brasov este de aproximativ
2 zile. Aceasta a avut o evolutie descendenta in perioada analizata.
· Densitatea circulatiei turistice inregistreaza in perioada 2009-2010 un trend ascendent, dupa scaderile din
perioada de criza. Valorile densitatii circulatiei turistice in anul 2010 in functie de populatia rezidenta si
suprafata zonei receptoare indica inexistenta problemelor privind numarul de turisti si a conflictelor sociale
intre populatia rezidenta si numarul de turisti.
· Ponderea cea mai mare din totalul unitatilor de cazare din zona Brasov o au pensiunile turistice si
agroturistice (70%), urmate de hoteluri (14%)
· Numarul locurilor in unitatile de cazare a crescut intr-un ritm mediu ajungand la 16742 in 2010
Desi in zona Brasov s-au realizat investitii considerabile in ultimii ani ajungand in prezent una dintre
cele mai frumoase destinatii turistice ale Romaniei, mai este loc de imbunatatiri in directia infrastructurii
de transport, calitatatii serviciilor, a promovarii.
Pentru ca zona Brasov sa devina o destinatie turistica de succes, este necesara implementarea si
dezvoltarea unui sistem de management al calitatii. Localitatile turistice cu functiuni turistice dispun de
structuri turistice in mare parte necompetitive, mai ales pentru turismul international, impunandu-se
programe de modernizare si ridicare a confortului structurilor existente dar si de multiplicare a lor.
Dezvoltarea ofertei pentru sporturi de iarna apare ca o necesitate, tinand cont de faptul ca domeniile
schiabile sunt partial amenajate
In urma analizei rezultatelor cercetarii pe baza unui chestionar facut la nivelul jud.care a avut ca
scop “Identificarea asteptarilor si preferintelor turistilor cu privire la sejurul in zona Brasov se pot formula
urmatoa rele concluzii :
· Tipurile de unitati de cazare cel mai preferate de catre turisti sunt hotelurile si pensiunile
· Majoritatea turistilor si-au exprimat preferinta pentru pachete personalizate si acorda o importanta foarte
mare libertatii de miscare intr-un sejur in timp indiferent de gen si nationalitate. Dar intre turistii tineri,
adulti si varstnici exista diferente de opinii privind importanta acordata libertatii de miscare intr-un sejur.
· Cei mai multi respondenti au optat pentru activitatile sportive ca activitati principale de agrement pe care
le-ar alege in sejurul in zona Brasov, urmate de cele culturale si de relaxare.
· Principalul motiv de nemultumire legat de zona Brasov a fost ales de catre jumatate din respondenti ca
fiind infrastructura
· Majoritatea subiectilor au afirmat ca durata sejurului petrecut in zona Brasov a fost de 1-2
Bibliografie:
www.brasov.insse.ro
biblioteca.regielive.ro
site.judbrasov.ro