ean Profesorul eficient TREI Programul Gordon pentru jmbunatatirea relatiei cu elevii THOMAS GORDON NOEL BURCH Traducere din englezé de loan SavaSire =. om = = = : Bae = = ‘Sue ba a hous aa ee appre (pear ree Ferrin Seon 2 ius ase Neto [age tree Eehewtie et ye se ee (2 nom bare Mie tniteion Proteases 2 9 MAL 201 Cuprins npr pnt a po a te ect seat ast "EAT NETO TEC: ERA LPSA eo ca aga parr Aun sa ah An oak pe ese conte ata ast gut prt le a tig at le Cen os an optus td dat (onsen xe at gems 2 Me FM ERENT PRFESHR EV a tt 9 a Ceres ora pb rmbt d a ia pts Pt ieee ct anki dint Fst ont Cums ingyen nt ni ob oso) Cuma i ote sna ocr dat 8 8 8Cumst een ne met sa stat iat bea nba mma? tise pte Deceeteatteimetad arb poe, eee ngot ua ep DEPT FC RES TONG DLE A FRBLENE Tacos muster pte ee Unb erste coe Duta Otte dca comic Doce napa ete ca oi conti de uae upon Coean dst omnes Dunst rem saint Seat apr aa he et Deeside Sit sn psa Br ur dam el 9 br be mse ob snes Ost aa oma (eke coruoa uve uni aL asc ACHE (msi romoer dso oes ar opt omit caus ct pn ie ete Comat a ove ape a pl dip Coo pa pra gop dicot per un ay sca stn pte patent Fat 16 18 ces 5 OPT FE RESP TUNG CAND LEE EEC ROME (np frente pobee arate ete Ue uote Do cosutimiiete reste Deceep me fe at Deceegmnt ene ie sa gaa Hass rs bea Uecesot dete rasidela pues Fa Tocesut atone mea esses (uns rma wen apes (vest nt esl nites ries pes ‘oe i potent pt ma eigione Toss soa gosaa pu art ee pe aa mesial CUM KH ATH CAS Ca PENH PEELE a dtr cs ge (ur ec eat ta (arn tetas a Cu ind ‘inst on mt unt a (amie ae ent {xg etd (an doa oats Gin simazine um pata 1 we 188 i [B.C.U. "M. EMINESCU" IASI)om sini tan ip eens I peal ot ad Psi tie "UCTILH CASA hoxton? Capate como acarcio? Cuma et kn cee (eect tte ab y-srtor:et It staal Lumina pt sa coe Neon ae pecar eb: ces ues Wat? una uae a i amt pie pea fata EZRA CORFUTELOR PN ETOR, ATA At reasearch ei at un fen eas ik Presper ats pong i apa um nj Wor css Tegra nota a en Berk emp pt pata 8 uN rh ETO DPR: AE UTE Me wemos 0a ua mt ccele p-de p Ma (imamate ee Meta 1 8 20 mM m a a 2 a 0 om 6 I a I Ey m a8 8 208 ‘moxie nq pee pid ia oat (hm se est geste a eer ume cork plea ia do es open an fn stand Me? (Gee emo won ate dip ‘ho cee a. ott amici edt Decemeajdea pasa inca ama kn ae cop ma fa ee aun hi Decedae etoe ioeana ki e Deore ani Hitt seca ne unseen cl ‘TT OPnzex OmOTIOR DE PRENAE SEO Cie poet age (etek pe spree cal ges nt a tet ea id a” (ont enema er neat um est et Deven acca we Sa op aa 3 39 m = 25 Pa I ww a we seToor tenia cr ay a oat stat fe nt arta spreeCum pot profita profesorii din plin de aceasta carte 4, Profesorii pot folosi Programul Gordon pentru Profesorii Eficienti (PG-PE) cu mai mult succes in scoala atunc cind sunt susfinuti de un mediu de invaigare compatibil si acass. Agadar, ifi sugerim st incurajezi paringii elevlor tai sa citeasca gi cartea noastri inticulata Manualul Paringior Eficace (MPE)”. 2, Profesor pot aplica mai bine principiile din PG-PE in sala de clas& atunci cind directorul si colegi lor ingeleg gi sunt de acord cu filosofla PG-PE. Asadar, este important si aduci la ccunostinta directorului sa colegilor principle PG-PE. (Capi tolul 11 sugereazd modalitagi prin care poti impirtisi expe- rienfele PG-PE in cadral scoli.) 3. PG-PE este un sistem complet si integrat, Aptitudinile gi Drincipiile sale specifice funcjioneaza cel mai bine atunci cand sunt foarte bine inflese in intregime. 4, Discuta cu elev tii despre PG-PE ~ ce inseamn, dece gi cum Sveti folostimpreung la clas8. Acest incr iva face mai puin rezistenfi la noile tale metode sii va face parteneri lao inva- fare mai agreabils, Carte trust tn 2008 a EituraTetonic din Bucuregt (ore),) o 5. PG-PE sfiaduce aptitudini nof in ceea ce priveste slujba, dar va ‘trebui si exersezi acesteaptitudini paid atunci cind ji se vor prea ynaturale", Tine numai de tine sa creezi oportunitifis atat in interiorul sliide curs, cit gn afara ei iar acest Iucra Iqiva satisface nevoia de practic. * ; 6. Elevi pot, de aemenea,Invaja acest aptitudini de comunicare siaplanare a conflictelor. Apoi n-arfiriu si aduci la cunostings directorului tau gia colegilor tai programele pentru elevi ale celebrului psiholog Thomas Gordon. Ideea cartii si cui i se adreseaza Daca nu arf fostea viele unor copit speciali gi ale unor tineri si fie legate foarte strans de a mea, cu siguranfa nua fi scris 0 carte despre predare, Acesti copii au fost adusi in biroul meu de catre patinji lor, care sperau c& fi voi srepara" sau fi voi face mai -adaptabili". Desi nu credeam c4 pot produce astfel de efecte greu de realizat, datoritd pregitirii mele anterioare ca psihoterapeut, atitudinea si apttudinile mele m-au facut si fiw acceptat de edtre ‘ajoritatea acestor tineri intro relajie unici — una bazaté pe ‘neredere, una deschis’ si onest,calda si mutual, Din aceste relaji, cu siguranti la fel de productive pentru ‘mine, ca gi pentru ei, am invajat cum paringil gi rinese copii fd sa vrea—le distrug increderea in ei, le inabusi creativitatea, le fring" aripile, le pierd dragostea. Ascultindwi ore intregi pe Acesti tineri, am inceput sa infeleg mai clar cum adulfii produc aceste efecte dizabilitante asupra celora pe care vor sii rineasc cel mai pufin, Se pare cd reugesc acest lueru prin felul cum vorbese cui, prin modul in ear trateaza conflictele zilnice,pria modull in ‘care Incearcé si disciplineze si prin felul In care incearcé sa le impuni valorile lor prin puterea autoriai ‘Cu toate acestea, intentile parinflor mu vizea2aaltceva decat Dinelecopiilor, iar eu rareori am gisit in acest pirini acel ceva pe care psihotogil fl numese de obicet ,patologi." Lucrurile nus grew de explicat:acejti paring! sunt foarte prost informa, Nu vreau sa(oP spun cA sunt needucafi, pentru ci multi dintre ei sunt avocafi, ‘zicieni, inginer, minigti sau oameni de afaceri, Cu toate acestea, ‘educagia lor anterioara mu le-a fost de ajuns pentru a putea ‘cunoaste principle gi aptitudinile de baz’ ale unel relagi umane ficient, ale unei comuniciriinterpersonale oneste sau ale unei rezolviri constructive a unui conflict. {Ar putea cineva si-i invete pe paring aceste prineipii si apti> ‘udini? Asa am crezut, siam proiectat un program de cursuri care i-ar putea ajuta, Acum, dup mai mult de patruzeci de ani, peste uun milion de piringi au urmat acest curs, numit Manualul Parin- tilor Efcace, sau simplu MPE. Pe deasupra, peste 4,5 milfoane au ‘cumpiratcartea MPE, acum aflatilacea de-a treizecea aniversare. Cu siguranta, parinti trebuie si ajute Ia eresterea copiilor lor si ‘mulfi dintre ei profita de oportunitatea de a deveni mai bine informati gi de afi mai bine pregatii ca parinti. Este inevitabl ca unii paring, dupa ce au terminat cursul MPE. si dupa ce au observat imbunatair in relaialorcopiiiacasa, si nu doreasca sill influenjeze pe directorié de gcoala s facd un astfel ‘de.curs $4 pentru profesori (cella ,parinti ai copillor lor). Sunt PP PROFESORUL: Numa decitiat nimie de pierdut. ELEVA, Exact. Dac’ nu ma ma impinge de I spate, naar mal ‘rb sa ma ingrifores att de mult pentru note mele, Ponte chiara vaya mai mul PROFESORUL: Poate a profita mai multe yal. ELEVA: Da Atunci aj putea serie un referat despre ce mi intere Sear gi chir ag inva ceva Va mulfumesc eS mea jutat cu problema mea. [PROFESORUL: Orin i stauladisporiie. Prin faptul cd sa absinut s-i dea elevei Tui cu probleme o sol sie (eugerdndw-io idee sau dandwi sfaturi), acest profesor afolosit Jecultarea Activa cu succes, iar rezultatul a fost c8cleva aajuns la adevarata problema (presiunea paringilor) sila propria solutie pentnt a rezolva problema. In aceasta scurta interacfune, profe: orul a contribuit mult mai mult la dezvoltarea elevei lui decdt ddaci nu ar fi folosit Ascultarea Acti ‘in capitolul 5 le vom arita profesorilor cum pot invata s& transmit ,mesaje la persoana I" atunci cand elevii se comport fn contradicfiecu funefia lor de profesori. Mesajele la persoana ! plaseaza responsablitatea direct asupraelewlut prin modificarea ‘omportamentului — fi dau o sans’ si-si modifice comportamen- ful din consideragie pentru nevoile profesorului. Ca rezultat, Clevul este apt si raspunda cu un comportament ales de el in- ‘ugh si astfel se dezvoles gi mai mult in sensul responsabilitait simacurizaci, vacestea sunt doar dows exemple de aptitudini pe eare profe sori q aft adufi le pot dobindi pentru a putea eontribui la snaturizarea responsabila gi independenta a elevilor (Este timpul fa adult nu doar st igi doreascd un comportament mai res: ‘Ponsabl din partea tnerflor, iis invees8incuajezeresponsi- Bilizareatinerilorcérora le predai,/Deja stim prin ce apitudini simetode vor obfine acest lucru; nu trebuie decit sii fnvagam De paring, profesor si director ce alternative au pentru cipata putere siautoritate{ Ate simp ct veil copilor sunt controat Siveeionate prin pedeapst si ameningii su prin recompense sau promisiun, wor rimane venienigt cop, fr aavea gansa sé fctionezeresponsabil— pur simplu nu se vor maturiza CO ALTERNATIVA LA JOCUL ,HALEHOP* Din ete infeleg clei, goala le cere si joace un jo, pe care John Holt in cartea sa Freedom and Beyond (Despre libertate si alte rumestejocul zhale-hop." Profesor fin un cere gi spun: ,Sarl* Elev sar gi, dad reugese si treac prin cere, atunci primese un biscuit. Apoi profesor ridid imal sus cereu spun ‘Sari Din nou, ined wn biscuit daca reugese. Dupa care ridied {etcul si mai sus gimai dau un biscuit tot aga “Aceasta nu doar ci este singura modalitate prin care majo tatea gcollorincearcd sii fac pe levi si aiba performante in plus, se accepta de societatea noastréc& ,aga € normal sf Seolle reflecteaz’ modu tradifional de gindire al societii roast. Folosirea de recompense pentru 2+i motiva pe elevi si Iavefeceea ce au decis unit profesor, directori sau inspectori scolar cd ar fi bine pentru este un obicei adie inraacinat tat In mintea profesorilor, cit sia ator membri ai societaii. La urma turmei, este aelai joe pe care au jucat gi ei in scoala i ace joe pe care parinji lor au trebuit 58 joace, precum si parinfit Dirinjlor lor Ce ale& metodi exists? De ce si schimbim ceva? {In utimii ani, de fapt,profesorii din multe geoli din inreaga fara au fost prezent la programe de pregitire care le promiteat sale ofere si mat mult ficient in motivarea elevilor si indepli- neased anumite ceringe,colare sau sis schimbe comportamentul John Holt, Freedom and Bond (New York: Patton, 1972) pp. 77-78considerat necorespunzator. Specialistii in stiinfe sociale au dezyoltato stintA complicata si avansata muita ,inginerie com- portamentala sau ,modificarea comportamentului”caresi poate face pe profesori mai eficienfi in ceea ce fac de sute de ani— incerearea de a+ invata pe copii cum sa se poarte side ai deter mina si-gi indeplinease’ sarcinile promijandv-le gi dindw-le Aiferite recompense. efi regulile jocului ,hale-hop* sunt destul de evidente, rispunsurileelevlor la el sunt destul de variate si uneori neagtep- tate, Un elev poate decide deodati cd este prea greu si tot sari aga ca refuza sh mai sar8, chiar daca stiec& urmeaza biscuitul dack reugeste. Un alt elev se plange cA sare cit de mult poate, dar nu face decit si mimeze gestul dea sii. Un alt elev se enerveazi sill acuza pe profesor ed a rdicat cercul nejustificat de mult. larun alt lev piraseste jocul descurajat pentru ca prietenii lui au invatat si sari mai sus si acum Ml idiculizeaz’ ed e cam ,slabu. Pentru profesorii gi directori care sunt dezamagiti de aceasts rmetoda de educatie, sau ale ciror probleme mu at fost rezolvate Ge acest joc, conceptul nostru de eficientizare a profesorului poate fio alternativa promizitoare, deoarece este 0 solufc car le ofer& clevilor mai multé bertate, mai multi responsabilitate, mai mult direofie, mai maltS putere de afirmare la scoala gi relaii democra: tice cu profesori si paringiilor. 0 SINGURA FILOSOFIE PENTRU ELEVII DE TOATE VARSTELE $1 DE TOATE FELURILE -Majoritatea cirilor despre procesul de predare sustin ed diferite aptitudini, metode, strategii sunt puse in aplicare petra fiecare ddintre grupele de virsta ale elevilor— ca gi cum 0 pedagogic “iferta ar fi necesara pentru fecare grupa de varsta. Predarea la pregeolari, se spune, este foarte diferitafaya de predarea la liceu sau la generals, Desi este adevarat ci trebuie uat in considerare fecare stadiu de dezvoltare al copillor pentru a determina mate- rialele foloste gi esperienjele educationale, relasia umand de baz dintre profesor fi clev ramane aceeasi ‘Aptitudinile gi metodele pe care le prezentam in accasti carte sia metoda noastra de training (PG-PE) sunt la fel de folositoare sl aplicabile pentru predarea eficient la toate grupele de elevi, incluzind chiar $i studengi, Profesorii nu trebuie si inveje un set de aptitudini pentru prescolar, altul pentru elevii de gimnaziu, altul pentru copii de licen gi aga mai departe, Filosofia noastra teste ci elevii de toate virstele sunt flinge umane gi impreund cu profesoril lor, vor Invaja despre relatii umane, bune sau rele, depinzand de modul in care sunt tratayi de catre profesori lor. ‘Similar, considerim cA sa pus prea mult accent pe ate dife- renje dintre elevi— culoarea lor, originea etnici, 1Q-ul lor, abiltaile lor, statutul economic gi social al familillor lor. Practica tuniversali de clasficare, testare, evaluare gi stercotipizare a clevilor nu este numai nenecesari, isi déunitoare. A adus in scolt fo metoda de gandire deloc departe de modul in care doctorl Ist privese pacientii — de exemplu, ,cazul meu de alergie", ,pacientul ‘meu cardiac", ,pacientul meu cu ulcer". De prea multe or, colile {gi privese elevii nu ca pe o persoand, ci ca pe nigte cazuri fara identitate: nemotivatii, talentaii, handicapagii educafionali, cet fara cultura, cei handicapari economic, cu IQ mare sau mic, cel hiperactivi, cei cu probleme emofionale, cei cu sau fara potential siaga mai departe. Efectele devastatoare ale acestor diagnostce gi Ineadriri in diferite grupuri de eleviau fost expuse in studil de cercetare.” Acestea demonstreaza clar cd astfel de clasificdri nu » Robert Taube, Sl-Pling Pope A Pascal Guide to Rs Use in Elucation (Westport, cona.s Prager, 1997, 0 scesle de gapte sue de article st ‘sera pe tema efestelrstereoipzaiasupra levi.erp =. uma e& scad tncrederea clvilor, ct influenfeazh asteptirile profesorilr (.prfetia autolmpliniti) si astfelsead caliatea fnvitimantls. No erm c8intreelevi exist mai multe similtudins deat diferenje Ca tof sunt, inaine de toate, inge umane, Cu top 3 Carteistie umane, sentimente umane, réspunsuri umane Enclea profesorulul poate s fi astfel bazata pe o tori gene {als aitlailor umane — presspundnd, dopa cum ofacem noi cd frofesori sunt ei oameni. To copii sunt incintaiatunci chad Invatl cu adevirat ise plictisesecind nase ntampla aga. Cutoti im descrajafatunc ind sun certatich an eat. Toop {gi deovolta mecanisme de aparare impotrva ejecurlor pentru 2 {hee fats demonseailorde puter ale profesorlor, Tot copitau fends dea devent dependent, dar-ca toate aestea elupt din ‘puter penruautonomle; toi opi se enerveaa gi serizbunds {on copie drvolastima de sine atunci nd renges ceva gt 0 pend atuncl ein lise spune cau fostlainalime; to copii preuiese nevi ii proejeazdrepturie cv. ‘putuinile sf metodele noastre sunt crete pentru aest sminuncht de caraetristc comune tatrorelevlor, De acess Pro- {esos considers PGPE ca find flostor pentru un copil const {lent ca avind sprobleme mental Ia fel de mult asi pentra un sepll considerat ca find ] © Gepne © [une ulouincatg—m} ie | ad et on sige | [ef me Caryn rash a, elie pena mama Lagoa pepe Sai Pama ‘oti profesor reactioneaz3tntr-un fl sauinaltul fa de ceca ce elevii spun sau fac, comportamentele or find ori in totalitate acceptate (ca pozitive), ori tn totalitate respinse (ca negative), plus toate gradele dintr acestea. Cu toate cd ar fide ajutor pentru elevi daca profesorii lear putea accepta neconditionat toate ‘comportamentele, ei nu pot face asta decat pe perioade scurte. De obicei, profesorii sunt convingi cd, oricit vor incereas8 manifeste aceastatitudine de acceptare, elevii se vor comporta mai departe {in moduri care le vor crea disconfort (uneori, unul de-a dreptul dureros). Pentru a ilustra ideca noastri, am trasat linia care separd acceptabilul de inacceptabil in centrul ferestrei, Acest cru pare si indice c& exact o jumitate din comportamentul elevilor este acceptabila, iar cealaltjumatate este inacceptabila. Dacé acest Iueru se intdmpla si in realitate, este doar din intamplare. Un alt ‘motiv pentru care linia de demarcatie dintre acceptabil i inaccep- tabil se afl exact pe mijlocul ferestrei este gi pentru cd gradul de acceptare al oamenilor este variat. Unil profesori pot considera c& ppurtarea multor elev este inacceptabils. Alii considera c3 0 mare parte se comport acceptabil. Diferenfa dintre aceste dows tipuri de profesori este examinatd in continuare.ePP =. PROFESORI INTOLERANT! SI PROFESORI TOLERANTI: O DIFERENTA CRUCIALA {In experienfa voastra gcolars, ai Intalnit fara indoiala cel puyin ‘un profesor care va lisat si Injelegei eX o mare parte din compor- tamentul vostru este inacceptabil. Acestiprofesoriau tendinga s& ‘ritice tot timpul. Ei fixeaza ,standarde inalte” pentru clevi lor (Gi de obicet si pentru alfi oameni), rareort se bucurd de com- portamentul neconventional sau de situatile neobignuite din clas ‘aun simg inflexibil’ al binelu ial ru." Elevi se referd Inc ca fiind rigizi sau prea stricyi si tind i+ evite pe eat posibil. Fereastra prin care acesti profesor ii privese pe eleviaratd cain Figura 23. Canyreie oma Conran ime ands ‘Figura 2-4 prezinta fereastra unul profesor mai tolerant. Acest profesor giseste mai multe comportamente ale elevilor in zona de Comportamente aeceptabile gi are tendinga s& judece mai putin, fie mai flexibil. Un astfel de profesor este mai tolerant si nu timte atat de mult nevoia sisi impuna propria versiune de ,bine fsaude ,riu', ca alii De obicei,astel de persoane tolereaza destul ‘de multe In toate relaile lor umane. Caran eile Organ ime | Pome. ((Cameni au tending cate companiapersoanelor are sunt fea tolerante ged compania acelora cae sunt ere gf decd, rill consante dul confor anette. Un ley deliceu din California spune ‘Urdse una din orele mele de curs. Mi simt ca un géndac sub _mlcroscop imi este foarte team i am aregit pin cele mai sim ple lueruri. Pe urma, profesor pa la mine. Nu cred chest veeo ‘metod de face fii. Nu pop sl fe in icin fl pe pla. Profesori care sunt crtici gi judec ii inchipuie de obiced ei aceasti abordare i jut peelevis& nu maiaiba un comportament neadectat, si nu mai fac greseli gi 8'nu mai abs slabicuni. Ei considera ed elevii nu sunt destul de motivai cas ie ascultitori sau ci sunt pur gsimpluincapabl 8 se autocorecteze. Atl, ei cred 8, daca se doreste schimbarea unui elev aceasta trebuie impusé din afar De obiceiesteadevdrat exact opusul. Critica, evaluarea nega- tiva gi alte metode de sublinire a slabiciunilor au tendinya mai ‘mult shinhibe dedt si promoveze schimbares, Vi amin cum vi ‘simeagi sau cum reactionafi la profesor cafe vi extieau foarte ‘mult comportamentul sau munca? Nu reacyonafi afl a elewul citat care .ingheta" la ora de cae se temea? Agi simpit cd aceastaatitudine critica v-a cliberat, 4 va ficut si Iuptapi sau ci v.a facut ‘fii foarte precaut? ‘Mult elev reactioneaza la astfel de profesor flind mal retin, asumandu-si cit mai pufine riscur, Alii se razbuna continuind ‘i se comporte aga cum sti ¢i ci deranjeaza pe profesor — doar pentru aafla cat de departe pot merge pind cind acesta va reac- ona. Raspunsurile evaluative si eritice blocheaza in mod evident procesul de Invajare, Fara a avea neapirat aceastd intenfie in ‘inte, profesorii intolerant interfereaz’ cu actvitatea de preda- re-invijare din sala de clasa gi astfel reduc timpul alocat profe- sorului pentru a preda si clevului pentru ainvaja. GRANITA MOBILA DIN SCHIMBATOAREA FEREASTRA COMPORTAMENTALA (Chiar gcel mai tolerant profesor va observa ci este uneoriintole- ‘rant, ¢& purtarea unui elev era acceptabila la un moment dat gi ‘nacceptabild int-altul, Toata lumea se schimbd din cAnd tn cind fn ceea ce priveste capacitatea de ai accepta pe ceilalfi. $i se {ntampl asa din numeroase motive, Figura 25 prezinti acelagi profesor in dous momentediferte ale zlei: dimineaga, cand este vesel si odihnit, si dup’-amiaza, cind este obostgiiritabil Pentru a indica astfl de schimbari in cadral ,ferestrei, flo- sim granija care divizeaza gi care merge end In ysus*, cnd in jos", Pentru explicapile ulterioare este convenabil sine referim Tao sgraniga superioara" sau lao ,granifa inferioari* — cea inalta indich o conditie relativ inacceptabila, far cea joasd indicd o stare relativ acceptabili. 0 cauz a granifei superioare este caracterul personal al respectivului profesor, dar trebule s4 luam in consi- ‘derare pana si granifa celui mai intolerant profesor va cobort in nets geamins Corgan bl Conor [ eae Oueptane eect oe Cimcee—| = imei Poms ‘uncle situapi se vardica in altele. La fel, un profesor tolerant va prvi uneori prin fereastra lui si va vedea mult mai multe com- portamente inacceprabile. ‘rei factori muté granifa in sus sau in jos: 1) schimbarile interioare (care in de profesor), 2) difertele sentimente fafa de diversi levi 3) schimbarile de situate sau de mediv. Trebuie si Te analizim pe fecare in profunzime. CUM SA INTELEGEM SCHIMBARILE INTERIOARE (ALE PROFESORULUI) Dupa cumam mai spus, oamenil igi modified uneori dispozitia de ai accepta pe alfi in functie de ceea ce se intampla in interionul lor, de lucruri nelegate de cealaltd persoand sau de ceea ce face cealalta persoana. Fereastra sting din Figura 2-5 arath perspec tiva unui profesor asupra unui elev dimineafa, atunci cind pro- fesoral este nerabdator si-si InceapA ziua, Fereastra dreaptaePP = preznta punctl de vedere al aceluiagi profesor asupra aceluagt Elev cu reizes! de minatetnainte de terminarea orelor de curs, Sune! cind profesorul este obonit, Mimand sau se gindeste eh tecbuie sh particpe lao geding hung inaice de a termina ziva Ge luc, Ca urmare, aces feresta hat molt mai multe com oramente inaceplabile ale clevului deoarece nivel de tole anf al profesoruluastizut, Aceste shimbar inte pot fat frie, ct gi psihologice, Un profesor dintean ora mare ic Pind cdnd ajung la gcoals cu masina prin trafeul greu al imine, ngijrindu-m cd sar putea stntrai sau chiar sam ‘um accident, nu sunt bun de nmin primele minute ale ie, It trebule cam jumBtate de ora si-ml nevin dup navets Granita® acestui profesor este inalt din cauza experientelor sale pe traseul pan la jcoald, (0 educatoare de gridini,tulburatd din cauza problemelor pe care le are cu propritl fi, recunoaste: Ful meu chlulete de la scoala ga avut citeva probleme cu legea, Uncor sunt att de tngijorat, inci imi dav seama e ip a propri me lei, De obeel, dupa un timp, im it probleme si predau, dar alt data acestea mi se Intore In minte yi iar incep £2 ip la cop. Biel de eit De abel nu fae nimic ru. Concluzia, bineingeles, este ci profesorii nu sunt niste robot, care mu gregese sau care nu au sentimente, funcfionsnd far pro- bleme sau emofi. $i pentru ci sunt oameni, profesorii pot actiona sireactiona diferit de la un moment la altu, de la ord la or8, de la lata, Inevtabil fi om inseamna a fiinconsecvent ~ insta- bil, schimbstor si imprevizibil CUM SA INTELEGEM DIFERITE SENTIMENTE FATA DE DIVERSII ELEVI Figura 2-6 ilustreaza fereastra prin care un profesor vede comportamentul a doi elev diferig. to st [ cawrasen | aie | Anti Ooops cold et ste Oona iar ci Camron oat Fae 28 In aceasth dlustrafie, comportamentul poate fi discutia cu ccolegul de bancd in timpul unui test. In eazul Lise, acest com portament este inaeceptabil pentru profesor, Darin cazul lui Jack, acelasi comportamenteste in zona de comportamente acceptabile. Profesorul poate vedea acclasi comportament in dowd feluri diferite pentru dot elevi diferiti pur gi simplu pentru cd Lise ‘tocmai isa spus sa nu mai vorbeasca (si acum a ficut-o din nou), {n timp ce lu Jack mucl reprosase Inca nimic, Pot exista gi alte motive pentru diferengele de atitudine ale profesorului. De exemplu, profesor dezvoltaafinitayi si antipatii personale. In timp ce ,diferente individuale” este un termen Ingeles gregit in educafie el se aplicdtotusi in viata reala. ExistdePP com Aiferenge importante Intre oameni ~ profesori sau elevi. Fiecare rispunde difert Ia oameni diferigi din diverse motive. (Cand erati adolescent, de ce va intlneaticuo persoana gi nu cu alta? De ce transforma o cunosting3 in prieten, iar pe alta 0 daft Ja o parte? Evident, nimeni nu esté Ia fel de tolerant cu toats Jumea. In cazul Lisei sal lu Jack, profesorul poate fi mai empatic fade baieyidectt faya de fete sau poate sil considere pe Jack ea find mai onest si mai de ineredere, in timp ce Lisa i se pare ‘vicleana, Lisa poate fio elev eminent, dar care forjeaza meteu limite, in timp ce Jack nu prezint& nicio ameningare. Oricare ar fi cauza, crucial este faptul e& vor exista mereu diferente individuale, Profesorii vor fi mai tolerangi cu unii elevi decit eu alti CUM SA INTELEGEM INFLUENTA MEDIULUI SAU A SITUATIEL Atreiainfluenta asupra gradului de acceptare al unui profesor fat de un invagacel este mediul sau situafia in eare are loc tipul de comportament. Ca si citim o zicali veche: ,Fiecare Iueru, la timpul lui". Atunci cind are loc un tip de comportament in locul ‘sau la momental nepotrivit, exist tendinga ca acesta si fie con- siderat inacceptabil, oriedt de tolerabil ar fin alte circumstante. ‘Tipatul si harjoana sunt de obicei aeceptate de majoritatea profe- sorilor atunei eind au loc pe terenul de joacd in timpul pauzelor; {n sala de curs, ele sunt insi de obicel inacceptabile. Revedefi acum miturile descrise mai devreme despre ,profe- sorul bun". Va dati acum seama ci multe dintre ele, sub aspectul acceptirii gi al neacceptari, pleacd de la 0 negare a realitajilor specific umane? De credefi cA un profesor ,bun* trebuie si fie rereu nepartinitor, calm, tolerant si consecvent, tunel vefiavea parte de multe dezamigisl fafa de sine — pe scurt, nu vei simi niciodata ci sunteyi un profesor eficient. AJUTA LA CEVA TOLERANTA MIMATA? Uncori, profesorii se simt presafi (ori din interiorul lor, ori de ctre ali) sA accepte, micar de forml, un comportament al clevilor cu care au sunt de acord. (Sau invers: si pretind’ ed nu tolereaza ceva ce considers eh este in regula.) Figura 27 ilustreaza zona de ,Falsi aeceptare", in cadrul cireia un profesor se com port ca si cum ar accepta comportamente ale elevilor care sunt intolerable. Deoarece profesorii accepts adesea mulfi de .trebuie* ca directoare ale propriului comportament, ei sunt uneori prinsi in eapeana mimarit i se justified: Copii riman copii; .Nu ne legam de nevoile copiilor, deoarece -ar putea si le afecteze pe veci personalitatea"s Corporat xe' oPP Copilorartrebui sili se dea liertate total tn class «Copii {rebuie niclodats cera in fafa celorlalit.Aceste standarde pe ‘care profesor le preiau in timpul pregitirl lor creeaza ofalsi permisivtate. Ei zimbese si dau din cap aprobator gi se comportt Gu cildura gi toleranga, dar pe dinduntru se simt chinulfi. De semeanea, multor profesorilise parinconfortbilesentimentele negative (care vn din neacceptare) gi atl se forteazi st sits aya cum consider et trebui sa simtd. Reversul este de azemenca adevarat: profesor pot gi se for- {eazA si pretinda c8 mu sunt deacon cu comportamentalelevilor, desi sinea lor, nu sunt imporriva lu. Unii profesor i preseaza pe colegi lor sa se raporteze la fel ca ei fap de unele tipuri de comportament, astfl init profesorls& creeze un ,front nit" sporiva elevilor. ‘Oricarearficauza,atuncicind te prefat tolerant deyi de apt, te deranjeazA un comportament, sau cind pretinzi ct mu accept ceva doar pentru ci, tebuie® st intransigent, mesajul va ange Ja elev in cel mai bun caz sub 0 forma confiza gi tn cel mai rau ca preficitorie. levi sunt extrem de sensibili la mesajcle monverbale pe care Je transmit profesri Ei tnvaf i citeascdtensiunea muscular, cexpresile uri ale feel simigeirile corpul. Dac acest gesturt sunt in confit cu mesajal verbal, levi pot fi nedumerif. Sau se red in mesajul nonverbal si percep mesajul verbal contra- dictoriu ca find o prefidtorie, Un elev de licev a vorbit despre aceasta problema eu un consiler: ‘Uni profesor sunt de-a drepealciudai, Sunt pe ail vreo dot care vor sh te fach sf crezi ed sunt de treabl, El incearca si vorbeasci la fet ca no, gti dar coat Iumea vede c sunt prefScui Pe ine cred ec pedlesc? Sigur e& nu e deloc simplu si-iaratisentimentele reale. Tine {nsi minte, elev i vad pe profesori zlnic, cu bune si cu rele ‘Adeviratelesentimente vor iesi in final a veal. i. (Cind suntintrebay: ,Ce este in neregula cu adult?" tnerit de peste tot critic fn principal doua caracteristici comportamentale ale adulylor: 4) Adulfii nu ne asculta." 2) Adult sunt preficup. 0 fosta profesoara si antrenoare, acum consilier inten liceu mare, igi aminteste experienfa gi sentimentele trite in liceu: (Cind eram Ia ,coal4, majritatea profesorilor nu preau si faci parte din aceasta realitate. $0 la ce ma refer? Aparea la ‘nceputal zl, i vedeau de weabs i dispareau data eu ultima clopofel Stiteam 3 ficeamn speculayi despre cine suntcuaderiat, (Oareaveau fami? Maneau? lubeau?Eraintotdeauna un yo dacd ‘reun eopillocia Langs un profesor si ne aducea doves ek cesta {cea ee face oricne.O parte din problems din zee acelea era cd seastepta dela profesor si fle nigte modeleperfecte. Lacrurile au schimbat. SingureleIueruri cate mle permit scum profesorilor si se poarte ca tot omul" sunt proprile lor probleme, Acestluru poate suna exo blasemie penta colegi mei, dar red cd nu am mal avea nevoie de conser in cee dacd pr fesorii nu sar mai ascunde dupa catedre, iri teste gl ar ncepe sh relationeze cu copll. Cop chiar ii dorese acest luc, gi vorbesc deriuprofesori atunci cind ceeaza aceasta distant =Dubla misuri* este o alt cauza a preficatoriel profesorilor. Multe oli au masuri duble atunci cind vine vorba despre reguli 4i despre asteptari privind comportamentele acceptabile: un set pentru adulfi, atul pentru tineri, lar dacd dubla masurd ofer’ profesorilor libertaji, prvilegi gi drepruri care le sunt refuzate clevilor, yeoala provoacao grava problema de etied, Capitolul 10 va ‘explora pe larg aceast problem’ de valor, Inainte de a continua, si ne concentrim pusin pe o cauza ‘majora a confuziei in clasa: mesajele prefacute. Tinefi minte,rl oPpP comportamentul clevior este fe deassprasrnie voastre de [Sct dn ory un gp depts Eel eo Ben thus prone lr dint devas proesora De fence ml aetzape profior in nn mod pune nie debuaiole Ting psonet De at, da el m0 SP ate ponte nave niiodath despre ce verbs Haestah reer aac o problems. cst dab saAtl, asim 7, game tonurin pats desura rete problems se stra lea ‘asco aspunem despre comportamental unui lesen cree abiome ni profesor nis atnsupi? Ate cd Seloc un ane e comportement exist ait problema in hn scape Potncenalé din Figura 29 rerenna sie astro, Un exempha de comportament are ar putea a=" ‘Fae Zone fr probleme ete aesa cd un elven nt vee apie de matematch nan cola asl Eig vde dete Bua sl In nicun xr compormenta iui mu conrvine peor profesor Nimeni mu ate io problems rear le eee ect marl, “tides fae—Eoulzet pat arse ne ae Prenat ate © fae se nee des bee. Fe, DE CE ESTE ATAT DE IMPORTANTA ATRIBUTIA” PROBLEMEI Unul dintre obstacolele din calea unei relapii bune este netate- legerea conceptului de jatribuire a problemei." Este absolut imperatiy ca profesorul si poati distinge intre acele probleme personale pe care le au elevl si care le cauzeaza lor o problem’, dar nu si profesorulu, si cele care au un efect tangibil si coneret supra dascdlului deoarece contravin nevoilor sale Dupa cum vom demonstra in urmstoarele capitole, profesor ar trebui si se comport difert atunei cind problema ise atribuie clevuluifapi de contextelecind problema este de atribufia or. De aceea este atat de importanta definirea ,atributie' Diferenfa dintre problemele aflate in ateibutia elevilor si cele care {in de atribuyia profesorilor consti in efectul tangibil si art Rogers desris pentru prima dat procsul pe care stil namin SAscatare Ace dn eartea sa Counssing and Peohatherapy (Bort ‘oughton Mifin, 1942). Ela prezeatat Azcltarea Activ ca peo mtods {deajutare 3 pacenio n psthotraple, ar mai Gru anumito srefleie™ fi sefenc a sentimentlu. De. Gordon 3 deprins acest ailitate dea ‘ecula empatie de a Cat Rogers, in 16, pecdnd era membrual Centra ‘de Consilere i Pshoterapi al Ualverst din Chicago. nevoie — ceva ce se Intimpld in interiorul ei, © persoana {gi te viata, intr-un sens, ,captiva", Inauntrul eului fic. Vor- bitul este o incercare de a comunica lumii exterioare ce se {ntimpla tn interior. In Figura 3.1 folosim un cere pentru a repre zenta 0 persoana — s3 0 numim Teny. A Senden Fo. > were Incadrul diagramet din stanga, Terry luereazi mulfumitla ceva care fl face plicere; este intro stare de echilibru— fara nevok neimplinite, fara probleme. Spre pranz, lui Terry incepe si i se faca usor foame, stare reprezentati de diagrama din dreapta, Deoarece ii place munca sa, el ignora foamea sau poate nu este constient de ca, Dar corpul lui Incepe si transmits mesaje nonver- bale sub form de neliniste — Terry incepe sa se uite prin birou. Mai departe, in Figura 3-2 se vede cum lui Terry i eva face foarte foame, astfel a este Intrun stadiu de dezechilibru crescut. (© astfel de stare il motiveaza pe Terry s scape de dezechilibru— aadicd si igi satisfaca foamea cumva, De data aceasta, poate va folosi o comunicare verbald, in mod congtient. ar cum? Este imposibil s8 comunicam ceea ce se intimpl Inlauntrul nostra — de exemplu, foamea, frustrarea, oboseala si alte astfel de impresii. Acestea sunt procese fiziologice sau stiri corporale care nu pot fi comunicate ~literalmente, ele trebuie 88 ‘rimand in interior. Pentru a comunica intr-un fel ce simfim sau ce ne deranjeaza, trebuie sa alegem un cod ~ ceea ce experi in comunicare numesc ,codare™. Toate mesajele verbal sunt coduri —