definirea conceptului de cultură;

- modelul Inglehart de analiză a diferențelor culturale;

- valori profesionale

șamd... selectiv, in funcție de interes/preocupări

Definirea conceptului de cultură

E. B. Taylor în lucrarea sa Primitive Culture (1871) a dat o definiție a culturii care a influențat mai mult de
o sută de ani generaţii întregi de cercetători. Din perspectiva dezvoltării organizaţionale a societăţilor,
cultura este definită ca fiind “acel întreg complex care include cunoştinţele, credinţele religioase, arta,
morala, obiceiurile şi toate celelalte capacităţi şi deprinderi pe care omul le dobândeşte în calitate de
membru al societăţii”. Ea este supusă unor schimbări continue, care determină cursul vieţilor oamenilor
fără a se impune în gândirea conştientă.

În Dicţionarului Academiei Franceze, „cultura desemnează ansamblul aspectelor intelectuale, morale,

materiale, al sistemului de valori, al stilurilor de viaţă ce caracterizează o civilizaţie”.

În anul 1992, Edgar Schein a propus o nouă definiţie a conceptului de cultură, aceasta reprezentând
ansamblul valorilor de bază împărtăşite de un grup, care au fost testate şi validate în rezolvarea
problemelor de adaptare şi integrare internă şi care trebuie transmise noilor membri ca un mod corect
de a percepe, gândi şi simţi în relaţie cu aceste probleme”.

Modelul Inglehart. World Values Survey

Sistemul mondial de valori este o cercetare sociologică comparativă cu privire la schimbările socio-
culturale şi politice mondiale şi este realizată de un grup de cercetători în domeniul ştiinţelor umane.
Interviurile pe bază de chestionar asigură reprezentativitatea datelor obţinute pe eşantioane naţionale
constituite din cel puţin 1.000 de respondenţi. Pentru a monitoriza schimbările la nivel mondial, au
apărut cercetători coordonați de Ronald Inglehart, profesor de ştiinţe politice la Institutul de Cercetări
Sociale al Universităţii Michigan. Inglehart a stabilit două dimensiuni care surprind cel mai bine
orientările culturale fundamentale ale societăţilor atunci când comparaţia se realizează între ţările
bogate şi cele sărace, utilizând diverse valori, norme şi credinţe politice, sociale şi religioase.

Cele două dimensiuni, aşa cum le-a denumit Inglehart, sunt: dimensiunea tradiţional – raţional și
dimensiunea supravieţuire / autoexprimare (self-expression). Prima dimensiune, dimensiunea
tradiţional - raţional, reflectă un sistem de valori în care oamenii aflaţi la polul tradiţional resping ideea
divorţului, accentuează importanţa lui Dumnezeu, exprimă respect pentru autoritate, rareori discută
politică şi manifestă un înalt nivel de mândrie naţională. La polul raţional al acestei dimensiuni sunt
manifeste valori opuse. A doua dimensiune, supravieţuire - autoexprimare, surprinde valori ce apar în
societăţile postindustriale cu un înalt nivel de securitate socială. O componentă centrală a acestei
dimensiuni se referă la diferenţa dintre valorile materialiste şi cele postmaterialiste. Această
componentă măsoară prioritatea relativă ce este acordată securităţii economice şi fizice în defavoarea
autoexprimării şi calităţii vieţii.
Exemplu de indicatorii ce sunt incluşi în cele două dimensiuni ale modelului WVS – Inglehart : religia este
foarte importantă în viaţa oamenilor; există un puternic simţ al mândriei naţionale; oamenii acordă un
respect sporit autorităţii și manifestă încredere în instituţii. Sau oamenii acordă prioritate securităţii
economice în defavoarea auto-exprimării sau calităţii vieţii; oamenii se descriu pe sine ca nefiind foarte
fericiţi; nu se consideră foarte satisfăcuţi de viaţa lor şi de venitul financiar al familiei; homosexualitatea
nu este niciodată justificabilă.