PREDICA LA ORBUL DIN NASTERE Am aunt de uri pe ta, net, dar ma bine spun pe Sfanol Duh. Cel cave eat e pesear a pe mestesugr sritor st 0. testor al fapelor Gummezeiestt nate, Neca Iserntpovestiren tangs af mares Donn prin eare Doral neta pe poperal neaselttor igre i aur despre cutanterea dumnerctasen 2 Rahat gt a Pry, ducand gnu hadeor Sore conceptia wt a Dames, dessin. divle una barat pe temetul tailor legit fondacéndu-t cu asurt de ln Vechil Testa tent spre Nou! Testament, aa cada a Eons din pus nis pamant bogat sro tor Dar ean la arate seo pro Prin Sa existe ea exta ral inane de Fe {niin vente cu Tan erent pro st Bette surrender sa Bnet na cnosentwenrea ovine al rick mas combat devin neaceptat de prin een argument tne. ca evar ape {ein oe de eave Cx mut tonne de ee rir exerci maine lor ucgase pont ae ‘ude moral dadeatora atures ns, 8 1. toa 8,8 ‘nut greece #8 purtat cu indelunga rabdare fata de poporul ce-L Insulta s-L tiulea, st S-a dat la o parte din fata ‘manlel st razvritir lor. N-a plecat in chip mil for cf chip dumnezetese: dent statea in lo- cal lor si-L putea atige, totus! mu-L vedents ra atin de cel furiosi, dar mu era vazut, Au stat ‘mut, uelgast in intentia lor, dar neauravat cum sia cuca la indeplinire mania lor. Eteutaseme- ea unor vanator! nedibaet, care, penta ¢& a sperial vanatul inainte de vem, iar caprioara fugit in alt crang sla tet fara s.0 areas, co nda degeabs valle, duc in spate fir folos curse. Je pl tag in zadar dupa et eainil de vanatoare Bu, chlar daca in alte private sunt ¢ shuga fenesa. in aceasta insa nam uitat ct sunt bul DDomnulul gf mi se cade am ride pentru Sea panul impotria insultatoror. Pentew aceasta vol Stiga cate eurei ca si cum arf aa ck de fata st rfl sub inluena fare er: «Aruna, nebunilor, x plete in binelaeatorul vostra? Aruncat in Cel care va adapat din piatra? Aruneat in Cel care dat eg vel voastre pe plac de patra? Aruna ‘m patra cea aleasa st cinsltd profejita voua de sala? Aruneati in platra cea Splrtuala care a fost smulsa fara mann ameneasea din slanea, dupa cum v.a invatat dumnerelescul Daniel? ‘Aruncati cu plete in patra cea din capa unghii- ‘nut, care a unit cele doua zidurt ale Noulul st Vechtulal Testament? Chiar daa vol mu vel ere te, puternic este Dumnezeu, ca din pletrcle aces. (ea sf rice itu Avram, adie string laHrlstos popor mult cel dintre neamurt i neta dent, cl, printro greseala a fit, a fost adhe ka Imprejur. Despre acest luera Avraam a si primi asa din pantecele mate sa fagidulala cand Dummezeu i-a spus: In tine bor Vazandul pe orb, S-a oprit sera gala spre fi binecuvéntate toate neamurie™. C&cl pring rindecare; 0 vindeeare mal bund decal aceea a ‘cunogtintatainica, vasdind mal dimainte vitor Intelepetunil sl tehniet! omenest Medicina st a ranidult pe to! eet ce aveata crea mal te chica medicala se ocupa cu vindecarea acelor Zu in ceata flor cel ce a fost incepatoral cre ll care vin asupra oamenilor cu 0 nalura co pet formats, datorta unor intamplart din viata inte. Privea de pe stunt rtevativea udellon vedea st plete, far pe flsl 19 numara ine el dezmeontenitl. Cind insd, vestindule adevanul W wndearea nel mu ascuns, dest era de fata desl Se vee, nu era ce Sun mat re, Marto al acest fap sunt, ‘sore neeepearenadevarlu en El ete ston toro fea complet pen aie a Asculla. spune Domnul, or 4 neinteleptt biteu Moise st nu Sa vaaut?” Atunel se vedea s focal strug: dar amandoua nau gla; cu toate cesta oe aiea si voc, lar Cuvinele suite instrulaw pe Moise $+ spanea mat ainainte i fea din inrudirea faptelor Dar pentns ca evrellerau atit de nein Bilort side prost, Demnul nostra s Mantuto- timp, daca a vaeutc8 prima incercare a dat grey ntebuinteaza un alt moc de tamaduire a ne credinte lor. rea adica 8 vindece pe ce ob la Tul, sf vlzand ca omul n-a gustat din cea mal tel nenorocin st att intrebat, intr-un mod lus la viata asa din pricina pacatelor lu! proprit Privinfe intrebarea aceasta este plind de dojans parinblr, cacl Dumnezeu nu pedepseste pe unul {mn locul altua, nic n-ar f osandit pe unul earrear, st giease st acum priljurt de creat Din licks eee mt st se capeletnredee i fete generate lar poporal nvaronat la ina Sci care mu vd, cas luminee source dep ta stl clr nelntlept Sse fst un he Sutminunal oa sere Val cao cunoanel {er care se revit ch asarnumatl faa a Tot Soca ar fc vara ful dulgheata ar Duley cpm un car ara, sa fc fo pote ss asinine asprimea seiner, sa 98 act tor cera ce un dhe, pot mse ‘at pe al edu dar paren i om, i partea cea tial uma ochu care mat malt ec la putea so fact alcinera dect Cel care de ia in cpt are stapinite soup nat act cineva a ven ait ndrepte mintea ou nies madularee ruputt mecca ede Gare. Intro ercunernid «oes pt i trap a areato ara lade malt. prim rand, oct rerarea dn grate ote fone fa ean mesa puta spe tila sate in fee eulr Roch are ental conta ete deo eulonre mat pute termina pat tue cule nal gibute. De jur-imprejurul acestea este inconjurat de un all Siralucitor # strives, dar nu un alb puternte, c fate facut inti forma erfstaloida si stravecie Rosul se afla tn furul pupil, ca sa dea grate mbulu! st negrufi, In afara de aceasta, ochi fat ineat reproduce chipurilecelor oe se apropte st se intipirese in el, en intro ogfinda de puna calltate, tsaturle celor eu care vorbi entra aceea punctul cel mai din miloe al aces ful cere se nuimeste puplla, pentru c@ arata tot nm ate cu puting a cel care se uta fm foglinda 98 nul vada indata protectat pe oginea ropriul sau chip. tol astel, sa nu se Insere hipul sau in och omulat pe care flare In fata stil cd cament, wltandu-se unit la ali, ajung ‘dind& unit ator Vrednic de admirat este dec dintre toate creatuitle, ochiull El imltalmaceste despre Dum dns luerare imi araéa pe din cele vanute! Prin el am cunogintA despre seris frumusejea sielelor,esenta pamntull Planteor,felurmea culorlor,intunectmea int pe toate pe cate Ins! Dumneze, dupa ce leat Creat, le-alaudal8. Daca n-ar exista ochil, natu arf mbar fia martor; iment n-a fr(Cin natura infelepetunea 9 pterea at Dum ‘Asadar, din pricina aceste din trup despre Unul-Naseut, sa seoatem din su Tet, prin maretia minunitinfaptaite, orice gin gente st pamantesc, sl i cuncastem cf fer lumina sumuseje a Dumnezert a Iual vas pe cu rail, shew mala purtare de gra. ca pri tind; pentru aeeasta intrebultteard pamant pea ndecarea ocho, ca s8 arate e& din pam tal din care la inceput a fost plasmutt oma in ine I ereale! eu saliva st reface organ ra potolt indrizneala celor furioss, ct a. fost Seulpat foarte mult Cel care a savarsit afl de fminent prin sculpat, Prin ungerea ochilor eu tind Atunel vedem bine, cind ne vor eurati ea apa fea tainiea, Atunct ne humineaga lumina barat, fand puterea botezulul ne va span murdaria si pelele pcatelor Tot care ne spalam, la porunca ture lumineaza pe tot omul ce vine in umel2, Ce minune si ee mare hicrare Cel eu putin Inainte a plecat de Ia sealdatoare eu ehipil ip aza soarelul, Fapta a ulilt pe vein i pe ew owcutl,Felal nou de vindecare I tulbura, Orsul te sia clpltat vederea calinda oragul ca. sl anut de fol faptul now st minunat savarsit de Tiss cel nascut in Belleem, de acel mie prune. de cl infasurat cu scutece in lesle. Act acestea frau cele care ficeat pe fudel st nu eread in ie camenti are a fost dela incepulall Kamit st pana acum! Cereetat pe fot! ment. incepand at cament, daca viata vrewml om are un ex Plu deo asiel de vindecare, St din nou va batet Joe de Donna men, promantali euvinte inst tare la adresa fala Gulgheralu, a Cars frara necredinta, Daca nictun om ma ficult 0 ag ? hhecunostinia voustra $B al spre adevar. Spalat-va i vot in Siloam ‘ed ddansit. Cuvintele ht Histos mu Fa instru. fap ta nu {a invatat, puterea minunilor nu {COME vins. Dimpotria, din pricina nerecunostint! log Ingimfate tncercau sa Stearga $a bayjocoreasea 1c eu eat ude nu eredem se silent dia trugh pein intrebart, cu atata adevarul se intarea si mal mult. Sipateau ceca ee plese farce cae foalalaneea prin arunediura lor asupra om TLucrul de care mat intl sau interesat sud foot acesta: daca s-a aritatinsusi orbul stm jul Tocu Tul, Oma a marturisi-o deschis a ‘ha fost in trebuainfata tna ca onbir, ca scéldatoa ea, spalndl tina, Fa dat vede s. Dar pentru ed omul ft striga pe Mantul eft cu gure In uprinea de fb din naglere, caula st pe pariau omulut st ferceteaza ex de-amanunsl Becare fat in parte virsia, cf pentru ca s4 alle vrean moti spre a viru. s4 nu te inchint Creatorulul tuturo. ferea, cla Inceret st bagateizealfaptele! Incre dingai-va, fartelor, st de la paring, ca omal fara, atria oard i aa vt inredintene el de rele eis a dows cart, incercall a treia cara: dac te. Merged! pe eae vuipt viclene st prettinden Plots slab sl fara rezultat, pil sunt asemencs paringlor necredincogl sip neabincu mal prem it eredeats in Cel ce 2 manta han cu hrana eare depases fires!peau mand tet 2 mirosul arsia razelor scares, st erat Rim nat! noaptea de un stip de foc. primind un all mnt rat de niciohicrare dm pendall hind tinat pe munte eu dazea legs. Vo cu aes rat suntet| mostenttord nerectnostin{et acd poala intrebuinta vederea, condus de och tora, stand in flecare 2 la usa temp, az tandu-si in fata tuturor nenorocirea Tut, cal Windecat indata, ma prin alcatuirea. diertlae tind, st aceasta feula ca seulpat, cum de mil Suniel biti de mirare, mu va minimal i m8 Ta pamant china! Celul cage it din pmant ocht st s4 cinnlit)Iucrare inet gelost Be pe Creator ca niste oament de scelas! neam. BalLA SFINTII APOSTOLI si staipt vesnict at barbatilor care au luptat cu salar Biseriilog rate puterile lor proprii cu micsoreasd maretia fae 3 prin nimtenieia cu vor st encoraleze pe ntl din le aduca lauda sti marturssese neputinta lor mucenicl fue - mucentcllor pe Piet de erent aE Weel care at v0 +t Diranezet ia pri tn vecerea mari! sf nicl nu indriznesc Ia incept 8 ica pe Tanga tarmurt de dragul experiente rredintand incerearea noastra acestor barbat fac, vom Incerea’ sa infiisam vista lor spr moi, sara, As dott ca s& mise dea s me astaz ‘mica parte din harul acela, de care Rezare di re acest dot sft s-au impartaglt. Unul a inva a in Jerusalim pe cet neeredincis, lar celal ajungnd in Areopagul din Alena a Intors pe pa f vestindle taina eredintet celet adevarate, Asti am aralat care este subjectul cuvanta neastre deal spre anu fi prea departe de marea arete ‘Dar pentra ca darurle mart ale Duhulat sun te oelor mar, far ett aunt nevredie de a fim: ee ravna voastra, dupa cum Bllse a amests ctele otrivttoare cu fina’, Nicianul dintre ce feria mea de a lauda pe acest barbalt lat de rednict ag aplica in aceasta cuvantare lee re YA prezentim in chip real viruea unor stifle ntoare de Dumnezeu. Pentru aceea va f recut Sub tacere neamul acestor barball ar renutnangele rus vor mostenimparatia cerurdor“2. vor cinsti pe cetalenttceralut pe temetul fapteloe f pomenita cu laude viata obscura a parintlog Scie, Cactslava crestinilor, potivt Evanghe let noastre, este smerenia In ce ma priveste, bla met cu rie (ot ceea ce are allltate ex laude profane, pentma motial ca ec care votes slat sehr de spits, alearga zadarnie la mormnt, ul obese pe cel vile cel mor. Prin fp ed i este nimic bun in cei laudati de ef, Mai mult tse mosteneste ca sl natura, ar probabil pote fac cova pemenire de pani. Dar ped iu ea deoseblrea dcupatilr deaminte mat mull rane ur pr op-ed copllul unui Mosef ajunge un prost, tar ful unui arate de are cineva veo fapta de virtue, CA Me crurile asa sta nit nevole 2 cercetaim in alta ure foloase I Cunoastem negresit pe preotul si batrantl dar dest era un om foarte bus, ttust a fost 46 sus! tat Jor inva in lecare lege preo fet Din parinit necredinciost a fost. Timot gpostolut, cance wredale al hl Pave: cu toate fea parintlor Ii, a Indrznit cu cura) spre fe into eadacind amara, Tovarasle de asin st re a olor. Aste Abesalom® fost un tanar rau St de ull peed excela fatal su prin blandete Sau, mal degrabs, daca trebuie aa vorblm Mal pe fu ale caractere de copii contrare parn(lor. va fist nenumarsi copll destotne! din parinl ra invers, cop rai din oament foarte bun. St pe foarte multa dreplate. Dac firea 91 nu caracter de una si de alta, ct ar predomina doar und ‘Si se nmumeasea deet Petr flu al Iu Fona® tele fulut laud pe tata, Incepénd de jos, trimit re cele de sus lava, dupa Cum nowptea lum mane asezale pe podea tumineaza bagdadil Tit far Fil, la rnd Sau, numeste, dupa umm spune in Evangel, pe Petra temelie a Bsseri: “Tu est Ptr, si pe ancasta ptr vot eid Biserien Moa. Si, intr-adevar, Petru fost eal dintat care, ea 0 pintra mare st solid, a fost aruncat in profuniimes acest! um sau in vale plangert, dupa expresa Ii David®, pentru ca sustindod pe’ tot crestnt id pe temelia mie tursins sale, 52+ rice Ia inaltimea eae este lo puna alta temelie decat cea pus, care este liste Fnstos®, Mantsstoral nostri a impodobit pe pr mul Lut ucenie cu ssemenen ntume, muminduel Piatra a credintet, Asadar, datoité hat Petr, in Uatorulautentle st eredinetos al eredinte, se ps tread ezdruneinata sl neclatinata, temelia Bisericl. Din pricina clad facuta de acest drepe am prins rédacin! nol, cresting, eare ne tnlndern Ge la Rasant st pana la Apus, Indsta dupa ince Perea propevadutrl Evanghelle! s-aw pornit im dar inainte de acess s-a porntt diavolul, care @ ee: ploile grozave ale persecutorilor au crit peste rest, dar nu s-a vant nme mal puter seul eX a fost ca cladivea eredin(el prin mal nile sfinte ale celui dint apostal Cu acest pri Cet care Fa numit patra pe acest propovidl or al Bvangheliel, Dar 88 vedem, daca se poate, fcramst sf nit cs alte materiale pamantest, cf i cute eu fapte, prin cure Hocra eu pute, Stuntulut Dub. ‘Dupa ce Durmezeul si Mantuttorul nostra Sa inaat fa cerur! in fata apostollor Sal avand ca cul nor, acest barbat a huatasupra sa inv fatura Evanghelie. S-a deschis gura tnaintea tuturor acelora care aveau partasie la episcopat a vorbit eu indrdzealt in fata multiior infra leptin mflocal neamtrlr sata Israel, a pea ‘muror care ist aseuteau dintt daca cineva p menea ame Til lsu, Aste, profeia spus despre Domnul se potriveste de minane 3t mpresurat'2, Pelru ins, Perbard de Dubul pzind neuitata porunes spusa ha: “Paste Me statin milocul une! multimt alata din nenumarate neamur, st striga:"Berbat ude! Tung cuvdntarea noastra reproducdind (oat preaica ul Petr le aduce aminte de cuvintele a Tol, profeite prin Inspiratla Dubula, De a Tol cispresecelea, face dovada invlerl Domnall, SL dupa ce sta terminat cuvantarea, prin lepetunea euvintelor sale st pe temelul martur lor din lege, a acus la eredinja pe ascultterl, matla, el trl mil de barbs, 0 plirom a Bis sul dintre care a rupt pe mull. Ce farmec cald nett vol, care i incununall pe Demostene mal presus de tol orator ar dintre oso laud pe Socrate? Cact Demostene, mare sf enum f ate de ascultatort iar Socrate, cu toate multele sl cuvantar! dre atenten! sf cu toate dlscutil iu inelepte, Ia sftratt a aflat cucuta, ucts find de ceala ueenicilor sai, AIAL ema de neputineles fm Cg cnet a one ak ep pe a vant tel mil de barbat, ol negrest a intrecul succes ex oale e& mullimea se revolta st se raz gesal indeajuns, pe langa invalaturile ot sla rienfa minunata a unet puteri practice. A vinde tat destivasit pe ologul de la usa tempi, log tin pntecele maicit sale, suferind printr-o empl, Sind adus de fama minunll, ca 24 va Ja: toll, i din prieina minwni, privet la Petru, Sa astupat gura dusmanilor Iu! Hristos, cant cuvintul, spunanduclerBarbatl, daca vt se pare vredinte de mare, sl minunea aceasta eat Consents une lucrart dummeseest incina-va Celuteare a vindecat pe olog. hat Hass, pe Care vot att palm, ar mal pe urma. ferband de rminie. Lali indliat pe lemn. Acesta ese st 0 Teste. si, dupa cum vam spus deseor, invind in mori, imparateste peste toU. Astiel acum, pocalndu-va de pacatele voastre, “vert la El sl Rominativa", dupa cum spune taal vostru Da vid, Cet daca suntets fit profetlor st ucenict iat Moise nu fet de rusine haralstramosior vost ind atentie celor ce vi grlese minclunt, pr ind eu ntelepestne la cele predicate mal inate Ue el, primiti i suflete pe Mantusioral neamulu uvtnte sf llele asemenea spunand poperult plecat, atrigind la eredin{a incall pe atatia ie tre mi Astlel worbea Petra cu indrzneala $i ‘vn in pable penn raspandiea cuvant dirizneal si Incredere im convingerile ll, dar de tem potsiniclor Dar nu numal aceasta forma rama preabu rnutui-daseal al credinge, anume de a strange Popor mumeros lui Dumnezeu, el cu mnult ma fact dup lege date. L-a vaaut pe Anania acl need are de ginnd sa introduce printre inl il oblect al pleatula; penta asta, indca era crud sf cigs, cla vindecat stil pacatuly feu gandul de af de folos. Foporul era de curdnd nit la credinta in Hstos st abla fiat, al pee ‘me in indiferentismul religios elin si fudaic. De aceea a socatitcu eale s facd uz fala de ucenie Dune reaultate practice. (Oameni sim obit si pastreze mal departe obignuintele cpttate pacatul sta adaugatIndata ea pedeapsd moae tea, Na intrebuintat sabia, niet mu ba dat cA tor, ct atune, inte-un ehip cu totul now, a arta acest fapt scala credinta a intredus in Bisere Printr-un singur fapt s-au savareit dova Ivers inal sa se read cd Mantuitorul nostr este Dumneces, st al dolla, ct El este Acela care pedepseste pe cel care calcd lege Lu, avandia postal. A yrut s8faca bine ologulut st aru na intdraiat. A vrut sa pedepseasca pe jefutorul ‘lor sfnte sia urmat indata pedeapea. ufleele si 8 convinga cu tare ca cele spuse de Petru mu emu 0 Ingeliclune, cl ea in. adeve Dumnezeu era cu elf 8 taina pe care 0 vestea ve st aceasta, ca semnul de pedeapsa st de tk nt nevole, spre a fl data celor cl rea-vointA @ i sale pedepsttoae, pe eand bine madre le savargea continu 1 are se aproplat deel mi pleca ingeal fn speran {ek sale, cl ploca intreg sf santos la casa sa. Tot Jocul in lerusalim, unde se arta Petru, vorbea de Hristos, Foponal ducea dupa sine strut de be infleeare era un spectacol minunat for mat dintr-un popor amestec niciun altul, ca rudele st prietent! celo fadiceau pe bolnav! in stra “pentru ea. venind Petru st umbreascd cel pin mre. La Dlimultl, st robul a fost mal falmon deeat Dom Dummezeu! Un asemenea gand este gandul unu ‘apcit. Dimpotrva, vreau sa afirm ca Dumneze altandu- prin darusile cek si ca, nim a fost cel dint uoente, tot astil a rin paterea Dublul, mat mare deca fratcel ce are un stra invechit. Dumnezeu nu jude velut care da, P Evanghela numeste: rmdrgarltarele sunt floarea bogallel mndre # e fc mandresc femelle tubitare de bog st de Sint cel care vaneaza sldeful balal, Nw trebule lunele ce sunt letlne si usor de dispretat, adie plasa si cArigele, ct bogatia se cunoaste dupa Fle, apolniclo meserie n-ar mal saraca deat itura, daca bogitia et sar judeca dips ici lor nt Te trebuie deca o secure stun bat de dees pagnt st evret cae insula pe Petra din pr fost pescar! SA inceteze de a se mai lauda cu fsifel de argumente sl s-mi raspanda la intre ala unl lac, eu toate ca value era agate d multe minunt prin robli La ata in vechime,(0a 8d wn la Tine pe ape2, a dat Mare a fost loan Apostolul, cel care se od nea pe pieptul Ist Heus!™, mare sl Iacov, ea unul fe fost nuit al neta; stalin cite 1 Filip, ca unul oe a fot rapit de Duhul. cand a Ta" Cur toate aestea, toi au ramas in wrma fat Petra sl vin inal dolla rind, deaarece insist com praia darurior ara pe cel mai or Silevand st eerectand toate laplele Necarul ce it si in faptele sale sta in fruntea celorialtt uc gcelast stadia al vet ‘Odala, cind Domnul ba intrebat pe cet do sprezece, incercandit 98 vad ere a despre El lea poruneit precis sal spuna cine spun et ca este Bh deoareve tot cella volau 3 cele fericte 9 ou adevarat armurite euvinte: 7 txpresie scurlA 4 pus in valoare multe st nem marate licrunt, Tota expresia aceasta este excefgrauntele de mustar este foarte mie can i et in prinde din eap pan in pcioare. Tw esti Fret puind la eumoasterea lui Dumnezeu si Maite orulul nostra, considera sf are in vedere dou fe teolog loan, care, sezind pa pleptul Unula-Nascut, a scos ca un burete de io cunostinia tainice!injelepetunt: a dova, a pri la itrupare, pe eare Dumnezeu, bun fing tia. Asadar, este vrednie de a fl cereetat aceat tuturor punctelor de eredinta, incepand de la ele Jos st urcand minteatreptat spre cele inalte, mal inainte de vec, cf indica harul celor una Pentru aceea st Domina nostra primind ca sa Imparat ru eu unidelemmal din corn, ca Sami #1 David si cellll oament, cl prin lucrarea Di hula, potrittcareia sf Omull Domnese (che aa ste miimit ou pldere lsus de mult) a fost ‘vant urea pe scara cea spiituala a ment al Bis or port,Sal. manat de curtatate, de diseutie ca pve a deosebisle dint fine, niet na. rasarat Dumnezelrea prin slogieme, cum sunt jocurile jul Are at falsele argumente ale ful Eunomit, resin nu vorbarla. pe pescar, pe ormal pal ils curtortate, peed de loc din Betsalda, pe prima pestuire a lal Hristos, Sa medilam, spt hind: i est Hristos, Ful Dummezeulet celal re se lupta cu cuvantul, a cAror treaba ¢ ceae le spuse? Dar ot total dmpotrva, paren ni team inceput, daca sar compara cele 1 Voasire (cael ctnoastet! pe Petru si faptele hi minte s0-1 Iaude pe barbat) vreau sf va vorbese pamant In cer, ca sd terminam cuvantarea acolo rea sfinleaset prin moartea Sa de bunvole Serica universalé #1 ecumentes, Intrebandil pe Che teel ort -Ma tubest tu?%. Si pentru cf lk intrebari @ dai eu mult rina o iret mart risire, a primlt lumen in grasa, ca pe o singurd forma st un plstor, cand a auzit! Paste oll dincios, aproape in locul Lut, prozeliiior tata pastor sf instructor. Cand Petru a auzit aceste Riwinte ma sa petrecut viata in Tenevte mit {obit vata fara de primed, cl, mergind prin ala fomea, a descoperttceior Or pe isis, onducdindut pe eet rataei, studi pe cet ce ustal din credints, huptand impotsiva vr Srcuti rabdand greutatea inchisorilor. prime} find-se in multe ehipurt pentru Evanghelie Dupa cea treeut 0 wreme, a ajuns In capita. ta lumi Jar acolo a alergat Ia palatul impertal Nero, aprins de mnie oa altadata Ir in Pales feote a preaferfital #8 Ne rastigait pe eruce. In ipl acesia, Petru nea imal pe Hristos numa serge pe mare aria pe em. Toto hind eredincios si Intlept, chiar in Ump ce er nina. sl sind care este deosebtrea dintre St pin sl fob, acerat dugmaniloro singura favoare fie pus pe lem la fel ea Dom, ei fe A spus.ca nu este vrednic bul sa afba niet char in patima parte de aceleasl iuerurl ca st Std Dinu. Sia dobandit ce a vot, st pri eruce a ple- mia Cel rastignlt fv el mbracand cunana mmuceniel!, iar noua lasindu-ne prilejul acestel Aceste cuvinte de multumire tle aducem st os dupa patere. 0, lublte gl sfinte cap, pentru i pevile tale cele make, Este tmpul acum sn rept cuvantul spre alt lapedton, tovaras al vir i tale. spre cel din Tare, eare a plecatimpre una eu Une la Aristo prin alt fel de pedeapsa, dar unit et tne prin Uinta credingeltrambita eu mare gia wumplit dusman a rr tollor lea fel ca el in ce gal pun mal mult, fica color dotsprezece: fn rimejdie penta nprastind tarmele adacint erestinsnul, ch eu, o& dusmanl sone nt te. vacese prinderea fupult i bate url pare ind ine da aA pst neeuvantaind pe Tad local ‘i ingropat ‘Gel mal bun hice Dubscclorrazvrait, aduce la El cu dibacie. 1 pote Damase ca sa aduod in lerusalim pe crest" (Ce lupta st cata deosebire intre scrisoile cerute atunet de Pavel tacelea pe care l-a ser in urma, vesind pe Hatos! Uncle legat pe cre ristos mule lantur. gree st stozave de put in cele dintat era seis Pavel evreul, sparatordl epistolele de mai tarziu: Pavel, rob al lut Fis is." Obmervs bine: wal Celi rstignit.” Ce mk pentru el, acum a ajuns lauda! Ceca ce era so tun impatat dortor de slava si Kiwdaros nu sl Taudat atata eu ghoria stapantrt se eat -a Pavel eu enicea st ou piroanele, sriind orle de er decat se lauda fetele cu suru “i Pentru ce Hristos ni 1 Sa aritat Ii i le om, cum i S-aaritat fal Stefan din cer fut Stefan asa cum S-a 31 tnaltat la oof ff cunostea taina intrupart st mie voastra cea proasts hl Pavel nea, care mu mcoepta sa-L mmensea pe Iisus Durmezeu, pen feredineosulu oblectia, cl mat degraba fn chip fe fulger sau de foe, ca sl atragh pe ol prin parle din lege si Moise. Cact in lege, cand fmsust Dumneceu sa arktat Int Moke, H vorbea {fort end dat logea pe Muntele Sal, lum pn eu foe pe evre, Fa inmanat plac leh FMiumineaea agadar pe Pavel cu foc. pentru ca, findindu-se la wsemanarea dintre eele petrecut tne! si cele de acum, desteptandu-se oarecum Pavel cu mintea la Betleem st Galileea, ca 58-L hhumeasea pe Hristos fal us David s! om, in toate Gaelalle nim le KonomelTnruptt ts fnvete lamurit cd Dumnezeu, find de sus, a venit ina intupart, de care se scandalizau iudet "sunt Acela pe Care ati palmutt, pe Care a Calafa, apo la Pla; pe care Il numeatt mereu ful lgherutat, pe care Hl mumarati tnire mori, rs ind rmult de cel ce propovaduias fasierea. Eu, fell vorbese acum mi Ma arat; sunt prezen Wn Ma vad Iuminiez sufletal sf orbese ochille un oare a 2 impoirveste hit Dumnezeu it arage dut vederea sta am imbraat trup.« ple ula fost laa rpc erbese eu Damn unile patate de angele alle Te-a petreeut in orbin 7 Hrlstos ve ntra@ austine legea, cf pent rt pe in epistola catze Romant .Céct eu pri lege am muri legi™, cu alte cuvinte, condus de setefle or, am cunoscut credinta Evanghellel, Ml a cuprins intreg Damascul, st tot! In sine iW admiram: ,Haldet! sa vedet! pe evreul dl 3 de a fcremut pe cuvant, Odata ce cunoaste care bine legea noastr, se pare ef nu raiceste cu plelze in § tm camenilor cest dumnezciese bdupa oe Ia fost huminata cunostinga, vente le lcruselim, pevelste strtina st buna celor de plat inte timp, cand Iau vaaut ina, 1 priveat vs drag, cerdnd-t prada, nadajduind $8 vada rmultime de crestinilgat, cerdndui rodul ator ‘git pe Saul Pavel, care si-2 schimbat odaia ett Infldctrat tcentc dec tot! apostoll. La incepit ocoteat e& vorbele ll Pavel Sunt ghma $e rey dar cénd au varut ca 31 cugetul hi face au pus la cale numat ca tanarul sa piara, pentru ‘Gl nu este ea putinté en religa errclor 98 cl si 2 prospere atata timp eal ttleste ot vorbeste "Mult, chiar daca erau crestini, mu se mult meat na trlasca curat dupa Bvanghelie cl era lckale tater imprejur, pentru ca, indeplinind in Jor. Pavel insa. neindupleeat in gandirea sa. n-t fri, @predieat cuvantul cel de sus ct voce cura, st a ajuns pana la oinalime atat de mare de lbertate de gandre neat odala, cand galatenl calor Tor ca tree #4 se intoared lark la vat ea dupa lege, lea seris 0 epistola minunala, 18 noutalea pelrecer dupa Histes, al smu mal Jea atentle Iterelo ie spuse a fost de acord eu Insts! verhownicul postollor. sl orlunide se alla se adress hat Petr ilcebuintarea dogmielar veeht ce-as incelat. ta rusinat nici de caruntetea batranult, ni fe intiletatea apostliel end a vast cada fain primejde,Impotriva galatenilor s-2rcicat fu te, pe Petra inaa adeseort a musta, aa fat era cu putin, amestectnd indrazneala ca Soare, sau biciull, sat lovit cu pletre, totus! mu-si jcea zeul afm prcina greutallor intampinate impotsva, dupa ce il pirdsea pe dusmanl pu fink wreme, se apropia din now de e, Te intorcea vintle lo vatea felul lor gees de sngumen tare it ntoreea eu dibacle spre argamentete sale si pleca convingaadl sa pe tot mult. Dest pln de rant de nevindeeat 3 aranca ts mana dreapt invita din nou pe cel care lusesera aproape de moarte. Astiel, nut pas deloe de trup. Prvtnd la scopal ch Sehupla cu staruinta, abatand tara dupa (ara tras dupa oras; se lupta pe uscal eu greta st fra pregatlt fata de primejdile de pe mare: vor bea ‘eu infelepelune, se para inalntea judecs. lor infra oa adh pe evel la eunootinta fa tists chiar prin serterle insite de dnl clint ta convins prin argumentele filsofe lace #4 prin lege neserae ale nats, Pe resting imata nt demu call pt ce Pavel rat le iil a eval leput atenten, Ince nt euvintele despre c rif Pa a nire cance di procesele ort relorlor ces afl24 Acest cuvnt ai-1 auzim, preaior, not, care he ol imbogitim de pe urma hut sine deaf entra Hristos le punem sarein! ca nor adeva numaralelor lal obosel spre ingrijrea trupull Tul lovt in fleeare 2? Dar na facut uz de puters, pana depagese oarta celor de aici, aude cuvinte ce nu se pot tea cate modest, manat eu sla chiar, eiténd me Tul cata. lar pentru ca s8 smereasch gindirea ar si aceasta o face pundnd-o pe seamma altel cipt one insa pana unde @ Ps pst cea fost inalat putin ‘plmint de cite puierea cel duces, a fost ssezal in locul pe care aven s8-1 loctlasc. Urea ea hu Pavel ins fost eu rult mat steal 9 Jebra, avand in vedere inatimea la care 8 de det evrel cate au mart del despre Moise st, in Joe de munte, sa inaltat ¢ de mort, a alergat dincol Pavel n-a ascums deloe harul care era fel scopent. in chip intelept tuturor. spundnd: Cota, Ne profeth le apostol, aveat in avea in el purirea pe Hristos sf siatrup lor totus! de bunavote ‘ina malin nea pe pleptul La fret de ot pe buna drepe 1 Create arte de spus despre ere din pk ‘vel st fa a ajuns pana Ta roman pagant. St era Pavel pesine te din 1 pe I ease rsh al fat Pavel dejul w aceasta anuala, ca sta propora reaferiltdor, prazmuLAUDA LA SFANTUL a. dar pune inainte feptelor bune, zie fapta trebule 88 de wee cu ochit miscarea pelult, invaraind in chip ‘iingie inaintea hai globul. St doctorul, chiar act] eiteste mult pe Hipocrat st pe al profe nat intl chiar de la bolnavt arta vindeearl, vi fucentellor: daca uam ea invatatortfapele bar batilor staratort in eredingd, sivarsite inantea marturfsint redintel lor, invatam =a pzim cu raila eredingel noastre chiar in cele mal mart pe mjd, privind la aceste sfintite race ca la niste ala cu exactiate suferintele mucenicul Dupa cum eel care se apropie de stejarul Mamvrl sa de pestera cea cumpsirala, pe ca Efron Hetiul a dato pentra ingroparea Sarre tune fost srgropal patrartasl cu copit Ki dala ce privese aveste monumente ale storie re tmaginatia lor pe eredinciosul patrarh, parga relic, tilerea imprejur apol se gandeat tla el eare au odraslt din radacina aceluta la Isaac priveasea intreaga lor Istrte, to astel sl cu as mie umple amintires, numal privind acest lo ria hil de gradinar, cumintenta sufletalit Ii, Tubirea sa de straint: vad pe omul distins de ka (armul mart pe binefacatoral tnutulu, pe sfaninte nd Fa adus la Kirin ale orasul vecin 1'tflosof, Sanu va ula la faptul ca Sinope in orag in care predomina o alta credint mul, pe care o iuera eu ravma penta intel rea viet sale sa celor lips. Deschidea st min, Pentru e@ lacuia la drummal mare, oferintr-adewie, au vent la el cet care pra Vina lu era de o asa natura e& o marturisea no Teunosteat ina calatore! lor, cu Inteniia ea dupa ce se vor tinforma mai int, in alara orasulu, cine est Foca si unde locueste, sl prinda pe neasteptale navalind asupralul, ca alladala evrell mapreuna 1 prada in et ei, oa, 1 Tsaia spi, mel, pasarde mca sel cs lepara,tlelul pastea eu dupa ce masa st 0 au facut 5A alba ‘mat muita Merete tama fata de altul, dpa eum se intampla de obice, mucenioul Fa intrebat cine Et, de dragul primini st ghzduirtealduroase, tau spus ceea ce nu trebula spus nimant, ta fcuk canoseuta tana lor, eel canta entra ai pedepst rats rugat ca pe lang ghtire sullet netulburat, Nea sufent st niet anoscut ine el cautat de e, cha facut eu total impotrva: se Intareste mai mult si mu rea st "Va wot da ajutor oe pe Foes. Ivo rte de ale st mine dimineata vil vol art Aum, odihni-va in aceasta Iocuinta sirmand! aceasta figadulala, a imparit pe sine spre dow: a, pentru gadulrea ucigaslor ful, ar alta, pentru preg ea mormantufl, Dupa ce in pul nop sa pregatt mormantul st cele necesareingvopariy a nua 2i sa aproplal de els le-a spus ns Seopa drumula! st bose voasre Barbatil cela au ras ca trans le-a in Jnetat az, nisinandu-se de panea si sarea cu uclda si le poruncea sa nu preget eoarec nilllor fl celor care au porunct fapta. A spus, a Dumnezeu ea jertit pling deh (0, oamenilor, de atunet si pi Foca stip st sprijn al Bserictor din intrata si frumos tmpodobita. Romantt nul cin ese pe Foca mat putin deeat pe Petra si Pavel nicuhs, manali cu total de ata intenie decd niebuna (rodiada. rodiada, setoasa de singe, erut ca s& batjocoreasca cinsttul cap al dept‘Soa spss pte Sa re td a et 2a (CUVANT DE LAUDA LA SFINTIL MUCENICT mapa cum se ved, puter avea foarte mart Joase chiar de la dusinani foarte Inversunatt st ceunepatinta de implcat. lar acest adevar se vede 1 in cele peireeute de curand, Daca dtavolul Hust prigonea pe erestnt st n-ar fl pornit razot daca n-ar fl fost muceniel, viata noastra af fos trista st fard de sazbatoare. Caci ce este egal in lore cu aceste sarbitort? Ce este atat de cn sit sl de frumos ca a vedea intreaga celle, 1 cest Joe slant ca sf praznuiasea, eu cea m: Tata evlavie este a te inchina 9a inst pe cet care 1 suferit eu rabdare palin pentru Demnul s re s-au pregith pentru cea mai mare primed, moartea, el indeobste prazml al au ajuns co ricina vel lor framoase; vestie vi, penta c au dispretult vata: au schimbat sangele lor Hlor binefacator wafletshul, Asa Iucreaza vointa de care de lupta, cand se spun el toate porntd 2 pu te 1 topit de foam ale, ceca cet Dace4, pe Stapanul mart. Lacul de odlihna al mice ilor este un camin obstexe pniru cete des. pretutindent pe useat si pe mare. Stnegrest, pe una dreptate,N-a savarsit dreptatea, ea majo ntea oamenilor, el aw purtal eracea pe trupul Nu aveau mila de niet de el ia chisoare, dar el insist a purtatlangurt. Pentru ucigasti lor, care gandeat herr! grozave despr i eare se laudau cu trufle, $114 cunosteas ps for deca et. Stapinul lor? Mugeau mal inf p ergaut mal lute dectt leoparal, tapi mal r4 1 urs, vara sarge mal mull ceed lupl, ice i wr edevarat mori ultarea a acopertt Aa lor at ca mormant ladul sca aman ne inste: se ealese, dar in zadar, suspina, dar & de folos.Celor chinuit de et nad le-a urn nintire nestearsa sto lawdl nemuritonr despre viata i einetea micenieflor, of au pred tllal rauceniior, la sidul lo, antes, nepe iis, tata, copllulul, asa ca at facut nemur- w lauda, In chipul acesta viata plstreaza, mal de pret decat mostenirea. Intr-adevas averile mesteniie sau sunt furate de hol, sau Pierd din pricina lire vremurilr, pe cand prlznuirea barbatilor sin rt este intrerupialimpul, eat va avea cenul soarele, edt va ral ppamantulfntele sae, iar mares, vette ei. Dag impotent Necredinciosit a ee care pun us ma dejdea noastra despre vata vitoare au putintas stos si lecare loc are pomenirea sting Oriee timp al anki darueste celor care sarba sunt mat de folos deeat toate darurte si pro colar, faptele de vite ie Impotrva lane crest, aru ut- pe tolt in pulbere, se sllea =i-1acopere leletniceasea in zadar cu ocupatilehutuhul, Dum neces, pregatind hit. Acestt baba sna. N-au birut lovind st biciuind, sul i nd tla, au et maretefapte de vite poate ea vel intra, ascultatonute tot in ltt tealte Ce avolul a avut parte locmal de contrartul celor are eat mucen in orice fapta a Intentile celut neb pote Motse ia rau’, vinderea Tullos Pat diavolul cu privie Ia mucentc mult dis pretulese mormintele for ist bat joc de vreiNol nu ne inchinam mucentellor, ct cist ca pe niste adevaratt inchinator! al hal Damp eeu. Nu ne inchinm eamentor, dar admiral frumoase st idicam biserct pe loeul lor de Celor ce sau sfrsit in chip bun, Nu ramane age rasplaita ravna noastra etre el cl ne bucuramy te spriinul lor pe lanya Dumnezeu, Penta 8 cede gjuns rugaetunea noastra ca 32 indupleeam pe Dumnezeu la vreme de nevol side rogaine pomenire de pacatele noastre ~ de aceca alergaa Ja sementl nos fubitt de Stapan, pentru ea ee Prin faptele lor mari, s4 vince pacatele nosste Care este dar erima dacs not ne slim sa place 11 Dumnezeu cinstind pe mucenici? Ce ecuaie rl se poate aduce dact ne refuglem la spr tori? Dar sa analizam si faptele si obiceturte fle ule, daca tu crea c& est pst de ore Peicat! Cum pot avea o asemenea credinta. end Nal indumnezett ws, din pricina nebuniel tale, pe Ceres st pe Persefona? Nal ridicat tf Joua temple in einstea aeestorfemel, pe care le lnstest prin jrtfe a te inchin! lor prin tot fet de acte de cult? Nu Tormeaca misterele din Ele sis puneeul central al rele tale, une se en zadarnice acte de cult? Nu este acolo coborires tui cu vestala singur el cu ea? Nu se sting fe ce cele facute de cet dot la ntuneric inseam mmantuirea lor? Nu te inchin! tu lui Dioniste nul Ii spun patria Tut ea sa eunostt pe om (orul belie, care trage pe oameni spre betie, care se imbata eu batranul Sins, ospateaza cu sal danustor, a carat viata nui deeatistoria betel? Nis aducl fa Jere, oa hit Dumnezeu, hal Hercule Darbatulul zravan care @ avut parte de un trup ficut multe faple de vitefie si a supus farele Apot nu te inchint $1 einstesti pe Esculap, onda de tc, colo eu cut culeneur? Nal putea a taghdulest cd nu fact astal Nu sunt in tala mea temple in cinstea kat Esculap, a kat Her feu nu ma inci 2. prin acuraile ce ni le adic, pe alli din prieina constite! lor rele. Ta fovedit e@ tu te inchini la oamen, mu ‘Aceste putine lucru, din cele multe am pts etre pigini, Nu deloe de mirare daca vo ereticl,iudelt noi gcoll, necinstt pe mucentc data ce respingelt pe Hrisios al-L despart de Tata prin docra vasa, @ssemanri cu T nese trapurile fine! Dar ren vrett a etn, odata oe url pe mucenelImpreund cu Hristos, primul Care a patimat sta lasatrobilo>tdtoral, al edrui nume indica slava cea dupa Gandestetc ea print-o singura insta necin teil pe tot! acesta: pe Toan Botezatorul, pe la ov, numit fratele Domnulul, pe Petr pe Pavel ‘roma ~ i numese mumal pe acestia, c&ch el naceniilor-, apot mullime Guale st euvintele tale i Insult mult st aduct rare primejdie asupra ta prin dusmmania fpote iva fide fata: va eschide cu indriancala gura, se va bucura de redereaingerie,ferieind-se pe sine intra sla tortie su sft sas pln de eastig, pen 2 chip vir fc uni ingamat,indreptatind ascalit lor! Des! ajung Pe povatut bine oamenllor. Martor al celor spuse este Else leeat din viata sta mur, primi, nelnsuleite dsmant, lucrur care pentr: coptul Suna Se malt ani: rupul hu, bce semintea sa, ca si cum faptele celor zece deep puse pe un cantar, ar a contrabalansat nen: ‘tne arate noua futuror cA chiar un deep rare hira in fafa ll Duraneceur: dar penal alos al sodomaivior ms vea ct att de pint Grepis, a fost nevote 84 Hse dea caleatordor de nt pe Lot repede din locurle onan, st = Mare bogie este onl drept! In primul rand de folos Iu, lar apo, vistierie neimpatinata celor tin neal Ta, Nu se ved, dar este todeauna de fata ot inala pe celal prin fapte. A mut de mult dar aaieste prin binefacerlle Iu, Mostentre cheltuieste, far hott nu ofura, pentma ca este ne tnupest Ved ca sf slave vesnicd pomenire li at fost ipa de toate, au plerdut chiar amintu stramosese, dar taut fost ipl sea, Cand erau robiit de barbar, au fost el dst, at fost hrani de deagul parnglor, cand tru Tsrac, copt!tnvdrfogat Ta tnima, manu Stl, studlosul imceput, ctnd Dui nezeu & chem fe 1a padi 0 ynducerea poporulul, a spus indata catre rol Tacov", ar ma os pin adauga: Adana pe be incept pecel st nme! tional, Motse. pedagogul cel pin put sa Induplece pe Stapan cas fe uci, recurge Ia pomentrea part de Avraam. de Isaac st de Tacov, slugle far mania de netnlaturat. dar Inteleptul si diba arunedind lui Dumnezeu, prin amintire, multele wiekciunt ale batriailor, a stine flacara pedep flor. A Lamaduit rane unor i nebunt petnin scungerea vrem,nemafind {apin pe patimi, mal degaba rob sun senza i in pci nepal religiaparinteasca, mpardia ta $0 vot da pe oa rob tu Dar aeelas! luert ne om se pare, edad ce suet atatatimpotrva ade chip ordonat. nimic nu mat ea un eal gre de conus, se Inde poate veea Ia acest eunomeni. Acestorainu-ade mat degraba uoenic 1 fol Eunomis decal weenie at Tul sulla pe Dumnezes, minte de capistile Kdolestt si de locurtle spureate ffasurile dracilor care numese pe nume pe fe fe mucenic, ea sh eum arf de fat pe macent cul care ating st pune pe fg po cet eae i ra izeaza pe oamient. Tot atat de folostor este Be a invora celcle alletlor credintel impotriva dulia- aaturl de aflntele racle in cinstes oelor raposat oricaruiate-aladresa este Intru slava eclor ce au fert pentru dragostea de Hristos. Binfacerl mucenillor be val tn fiecare zi, mereu gi mere altele, Mucentel!slobozese pe’ cet stapsnit. de shure satanic: cet care Jara ca st elt st este ale nebunies, se vad acum cin. Din est minunile mucenicilor vedem marturtsta tered nigichunl sflnilor. Dupa cum pe remea ‘Mantuitonahut se pimbaws de colo pana colo pri evrei rrturile nendotelnie ale puters an ‘mengea neimpledicat ale carui madulare au fost inzdravenite, fot astfl si acum, cel care au pu fente ale haruful primi de la Stapan, vindeeand in feturte chipur bolile semenilor lor. Se ved mont pitontcese!”, iar Petra a vindecat pe ologul are states in usa templulusl®; ef, prin putereaninunilr, au intors pe eve st pe elit la seul ee pe mucenil casa roage pe Stapanul obstese st dea duh de umina celorstapaniti de ralaciren rete, ea, nimicind-se dlitonia, ca un 2d, si ECFRASA LA MUCENICIA PREASLAVITEL MUCENITE EUFIMIA Nu demu, birbati, aveam in maint pe ren mitul Demostene, cuvintares aceea alas Demos Eechune. Dupa ce am oft mult Unp stm ar ‘mi odihnese suletul, Am lest dect din St dupa ce m-am plimbat putin ew niste mnoseuti prin plata am ajuns into biser Tul Dumnevew in dorinia de a ma ruga in nist Dupe ce main rugat, am trecut print-unul d fea captivat complet, Ai putea sf spul cd este fapodopera Iui Eufranor sau a una dintre Bi mal mare pulere de expresie, lucrind tablourt prope insufletite, aide decl, daca wel ~ cael im vreme acum de povesti st fecoria tai Durmnezeu, Nurele el, Bull Mat demult,cfind tiranul py fecioara a ales de bunavole mat bine moar: eaten si partasi eligi erestine, pentru carst sfanta in acelas timp, tau zit, aproape de ne praznuire nowa si obsteasca. Preoltaneloe ut Dumneseu cinstese totdeauna amintirea prin cuvantars, st favaia eu multa rim pe po ar tn plctor, credinetos st el, pictat pe painza, prin arta, dupa puter, toala Istria muceniciel sale, si a atamat tabloul la vedere Sublectul acest capodopere este urmatortl un tron inal sta Judecttorul el se ulld I hari jadeeatorulut st multi soldat; cet dita, in tind ile st vrednice de frtul-oframoasa la chip da rusefata cu virutl, Dol soldat! o tse inaintea judeeatorulul unl o trage din fata, far altal 0 i tablowslle pletorul @‘atoare, st prazmuite ia locul praznutr! Suofan nu s-a varsat singele pentru Bvangheli invata storia lui Mosse!) a sGvaraltuclderea few (tui sia (Cain a fost primal care a facut neepu tal ucklertt pe paimant, prin Inlocuires prietentel fest cu cearta, tot astel si Stefan cel preafed cit a fost primal eare a sn, prin pliziie sale fvlavioase, paméntal eu proprul si singe, el dint prin faptle sale de vite: Samu te revolt, Pete mai daca comp pe barbat cu fosofia yeas fr, cl dacd ag vol sa atibul lu ceva mal mul Mai mnt, bucurati-va si ti vesel, cael suntell parint neinvidiost sf va bucural de faptee de fle ale flor vos, st sim placere cAnd si ie birutyt de cop vostr. Daca este ceva mares dlascalt s1 tnidatorll ul, Victoria actor exte ‘vt las putin lao parte sf vol vor ct Inreden trea ce-mloferé subiectul de azi pentra aparare ‘celut ma brav krplator al at Hrsstos Ett malin varsta deca ceilalt cents, Sf te Petra, staf vest inainte de (ol pe Hirstos. Pe find (a ne weculal cuvantal evandl e cand mergeal din cetate in cetate s schimbal spa tara propovddind, Stefan abla intra i inch eral aman, pe Stefan ~ #1 acesta este haere 4 mare ~ Lau strigat insust Tatas Fh, ps fel este Stefan in comaparatie eu Petru: da vie I pain ‘Cumnoastem st faptele tale, Iacove, fate al tut Yoant, Batt eranghelist al lal Hrisos, al dot wiinat dupa Petru. Cine oare n-ar admira credinta ta? Abia af fost chemat st at ascullat fara sich thal pese de ceva, At paraait odata ex corubla pe raga inima, pentru credinta. Irod dranul tea fmorat eu sebiat dar dupa Stefan, mult ant mal "SI pentru ce sa mal vorbese de Aecare in wie, cand Stefan a Iiat cumuna, muacenicie intea tuturor sfinilor. primul care s-a luptat Clavolul,priniul care Ia invins, hmitand David, clar daca La imitatn sens tnvers? Davi brit pe Gollt eu plete, tt cu pete st Ste an pe diavol cel ntl, prin plezele cu care er Dar nol, popor al ht Hristos, 68 stgam $1 (lamam, ea altédata oastea hi Israel, veto iindan ca scum ar sta in roe Feaimos este cel care lupta penta credinta chiar daca este al doles sat al treilen dntreIup or. Dar muri vrednic de stata admiral ea elerate ele sunt vin tu sera pe vost faea Stel tube Nu inte de oamens pul ome re ba entra care hip ae ub rt Inca pe cai Aran ed se tpl ste «rap c inlampla st in rizboaiels vee mcurajesza pe tot celal sh umple de pe vrajmast dar daca este slab, apucd in plansul st umple de fie sufleele cama=a po nal, to share eta ral nd intrebuintata au aruneal cvreasca, mor. din toate pile s scala ‘sa stea drept: se lating a pamint. st dob a eazattrupul fat pe spate ek = pln deCCe vot spune acum de Sfntul Pave? Si el era anul dint ueigasi adevirat“Ventarsn, bap rp tor", Chiar daca ni annca in Stefan ct plete totust pazea halnele celor ce aruncatt st siujeay poporulul uelgas. Dar pe tine, Pavel, cel pln de vad dus de mana. ca pe un barn slabénoggy ‘dupa putin timp, cand aveat si condus la Ana nla, dupa ce al gustat cin adevie!®, Vol ride eu ‘ulia piacere cand e vo aust vorbind despre su ferinjele tale pentru. Evanghelie, enumerand ost lot x ptre" 18, Trea ea 24 ft justified pletrele aruneate in Stefan prin pietrele primlle fe Une, si =4 curml crima pacatuful prin ident tatea de suferint Merita sa nit sam necercetata vedenta Stefan. Dumneseul tuturor Se ingvjeste. tll dinainte de villor, pregnteste dinainte leacut proflactice penta toate pcatele omenesti ee it i apara. Aga a facut f in privinta vedentel Ia Sif Dee i rt ween al po tezulut Domulut!”, sau mal tarda ta Sehimba rea la fatale, sau ea st cu Pavel aceeta cA aratat ha Stefan in vedenle penta alte prin mal eu seama avidin vedere ratactre lil See belle; scesta avea sf se nasef din Libia in biser file la Durmnezew sf avea 88 introduce in heme amestecul tpostaselor Sfintel Treimi. Pentnt ceasta Dumnezes, antieipand vitor si Find mal dinainte sufletele generatllor vltar jesavarola dar arata si pe Fal ea pe o persoana dstinetd sl perfecta: Il asaza in dreapta Sa ca prin deosebitea de persoane sa arate deosebirea ar poate cineva va face urmatoaren obec Nes vorbit intelept despre Talal 31 despr fncredinte despre adevanal credintel -noastre atuneltrebuia sa fe gi Dual cel Sant def Este necesar casi ne spunem parerea noas- ~0, preaintslepte. cel care cerceteaza Sfintele Jreapta s10 memorte buna spre a putea stapan se sensi Uiluror celor sense in. Serplura, De nat prezenta Dahl, uita-te pin mat sus ce smpreuna cu Stefan si pregINDEMN LA P© SPU lheagl putere ca al bala botezul, lar susplmal fost ardtat evangheistal si scritorul faptelor im inima readuce harul plecat putin timp. Thinunate ale hal Hristo, Trebue 3a-(amintests pe cuvant, intreab1 pe fi de vamesul eare s-a sult la bisrica impretn are gelea im casa arhlereul, stl Wa fariseul ca sa se roage!®, ca si de lemeta care tual tagaduiit hat Hiristos?. N-a ajuns din now Sle Daca sar gand! cineva la oamenti a of Tude Tocariotearl, daca ar fi fost Indaba fal ea mul la tnceputul viet Tora fost pint de ful sau eAlau®, socotind pacatul séu ca me pécale, ar mal (Arzit s-au)intors 1a ered alin de feria, dae a fh cerut fndrare st anal de dorul unet viet mat bune. Numai ul ila ezand la pamant, n-ar 8 fost lips de inde Dumnezess it este prope) st specific de a face rile care se Tevarsa peste intreagn Iume. Doe fouul fara de pacat. Omulinsa, care sta sub n a celor spuse de mine o fac tol! evrel care at tere gl tricdlune sf ente supus ator pati ent dupa cea rast pe Doral st are stat putea niciodata s8 scape de osinda ¢ palat in baia botezulut odata cu stlletele sf (alata nadejdea teria Iiinile? Dac au fost mil! si lertalt rasta yta-te Ia Davi, imparatal lu Israel, pe car yumnezeu Fa facut imparat dupa alegere st ra tort, oare mu sar fl bucurat de fertare st vine parat dup mpadobit prin Intdele proprie! Sele marturisir torut? St Pave data pe erestnt?, dar : u rmartursn purkand mat Ure lanturt pentna Hristosi, hd: Am gt bal dp ona Men, pe Da 1 mal pocatutt aruncand eu plete in Stefan riuria aceca strata din partea hal Dum ser haa oe neve, oti aalunecat tn patima tuble trupest, prin pret ror, Zaheu La primi pe ime 06 Prose ska recunoweut peat, wa ast te poctinte! sale. St vedem, ca intro oan, ineproepe de pir neinduratort al semenilor Inimilor sf wa da flecarusa,sufletul tau, ca na cama 88 ft ipsit de tertare; acit, ol a plecat in cauarea cell ratatt si peat sta dat Dumnezea sf fn unten vari a mers pin de rabdare prin pustetat pan snul popor. Uti-te cu mild la caderie in paca Basil. Cand a gasico na batul-o, nic n sociala side vata este deosebita dea celor ml us 5 TOGUR i. aceeaMl fre cn el i, Sl oat celal tural eelorlaltc ol, Bucurandu-se de ea ma rileasca tin wel penta preot: pret avea ne rat, jar pastoral este allcineva devat pastoral rnimalelor dimpotva, parabola aceasta cuprin eae ao ne cl a1 lsd in parte cand sunt prime Dumnezeu are de singe. Nol, care Te ladam $1 ne ingimim, #8 mu aimeim buna fe inlore of si alaturdm mullimll cel ean tea st mila, fata ce stim c n. preotal rept. a Pe Tanga aceasta, se cade ca preotal sa puna smug! din radacina pe cineva, ca pe 0 plan nefolositeare totust preotul trbule, ca an bun od Jog eres pe cit! Deed oc! pus call uinja, Acest sens il are parabola smochinulut ingtcte, 8-4 mat Tnse timp, dant Bune pals oare cel care n-are puterea hi wend aleenddjée faptul of cineva nu aduce rade; dim potriva, cil toata osteneala ea =i] ingest spécl, prin musirane ce | le fack tcalzested prin sfaturlle tale, cum e incalaita planta cu gue rejonietel, ea pe un gard prin poranele cared teu ca indupleea pe Tatal prin rugamingle Sale 1 Duhul adevaralat din pricina ravnel st dragos fi ceo are pentru nol. St El se numeste Mane lertare pentra cel pcos, st ni pen ile, purtarea de gril de popar a hl Moise! lia ispodita Tal sufltensca ce-avea cite popordl Condus de ell Moise, cand a inteles oa hardl #4 indepartat putin de popor. a rugat pe Dumnezet hu Se supere pe un popor cea pacatu: $16 “t poporultl spre nu vedea nimcirea cel ori de el, Nile nu mal bun deest a repro fue euvintele ll: fd og tie, Doane! Poparuld isl Dar dacd rct srt stengema din cartea Pl ot" Veal ca Molae prefers maine ‘ters din cartea scriaa de Dumneze spus Duhul eel Sfant. pilda flu risipito null toata averea tua eh Fatal fa, edna a wazut, nu a alungt, niet n-a dmpotriva: alergat inaintea celal i scrim de dragoste pe umarul ll, Fa facut lara prtmeste cu dragoste pe toil oumenl. Parabol ‘an loe cu porci, cw alte cuvinte eu diavol et mura impotriva indarart st dragostet laAtul, Ca a primi ia I dest familie, Med ipa tascal cele st nu trebule 58 spat etl aspru st ning sielor tale sf cum sit png din Jespre care ni s-a elit af _ semplu exact de vremea ospajului era nepotrivita pentru mar avsie. Dimpolriva, stapamka de intristare, et Je mare jale din pricina greselelor ei, a ata de tamaduitorul pestelor Cand ‘Domnut stand in fata Ll, ci .a asezat la spatele Lal, socotindu-se ne= reinica, din pricina infisar ¢, de a putea ol cu El. Nea sat fara ncio treaba acolo, ci rin cele ce faa Tl arta Insta st cerea mila cu multa 2drobire su si a tat de multe lacrimi ineat ploua pe pica Fele Lat; apot lars, a. slers uimezeala de pe Pletoare eu parul capt e, astiel aint Noi ins, fagosebirea ait ala pla a pacalcor sve fe ¢ potrat une dispott sulletet tune pr alae aril Zdrobest muri pe eazmpul dein printee care a doctor, boat ta cea scusalPreotl 56 ¥ CUVANT ec mt he pata ict dar LA INCEPUTUL POSTULU ccunoscutat Sa ajungem la sfirsital vet noastre lor este slava partion 0 fnta con nari constelatet Cainelut, pentru ca aM curva eeea ee este um rice i ese ct inal bo Oe Ad fletul a fost randuit ca sf ¢ dura focus din iad, care ardef ftorl s creator cel plerduto din pricin sive. Sulletul, ca un prieten al lal Glia poedinte! é 1, prin practicarea dreptat sta viru, ns p nantes ede floofie, se supune legilor spo and 0 gases, 1 ca st unellor el, se indeparteaea pe sine eat mat mult, ce sant din oarecare alla parte, asa e8 are ddinabuseala contempla a lose primi sor a nia post ard 1 adieA, st ling miceliri i croncaneste &08 Astiel sa fubim infranarea ca sa fm rubs de nger sa urm desfatarea cea nestapaoits, pe fare al petrece vremea in ospete mi este UceniCal vituti,nieiun om lubltor de placert mt este partay al lmparaiel cerurlor sea ee blamam nol, Nam h primit porunca de a post! daca rrar fi fost cleat legea prime inf prt, Pantecele rar Tost muni aja daca near fost nevote de plug, de bot care ara, de brazda, de purllor. de iarna care ingheata total st de vara fgreulaie anu daca cin prcina desfatarh deo. ipa a stramosilor noste n-am fost sand It dem pe care nadajdulm #8 asta viata plina de. patiml. Ia aoraea de faceasta. const binelacerea pogorarit hii DU nezeu cate nol it a ne readuce la vednicia data: Dumnezeu, prin marea Sa lublee de oa ment, ne-a impartasit eu ea, dar nol, prin ftatea castes, ream pazit hard, Postul este umara pe cet de dupa ell Cine I-a facut pe drep I Noe 2a aiba urate puriart, si-st deagolease nadularele, pe care legea porunceste sa le avo im, ford fama? Cine a facut pe fraznieul Harn sa rkda de betiatatalut sau. ca st se nase dowd pate dintr-un singur pacat? ura bette a psi sl pe tata de acoperaman- ful cel cuviineos spe fit de Iberia Dar, ara, cand ma wit la eopit Tat El preo mada de nenorocir, legate tnele de altele pri veal cauzie pantecele si nesatrarea. Fil Tul Pil folosindtu-se de preotia ttahu! lor pentru pl 1st desftar, au pangittJertfele st au ofert fa jerfelor panteeelu in cul lul Dumnezeu ancan. Peste toate acestea a venit Judes ‘unptita. Din pricna flor lal Eun popor va Si ca sa seurter povestirea mullimil de nenor to tine desfranatl au must in hupt, pai Tm ul Tut Dumneze a fost ht i roble de vrij mast fr ban pre, tata lor, @rauett la auzal itor nenoroctr, A fost adus un roi att de mare ‘de nenorocirt peste oras de dragel gaelwin casa ea placilor leg, sea hit Mi wince ‘mune, Intr-un cuvant, toate ace recto, at in timpurie den dard se i re In ce priveste fapt ul Sa fost destinat rmpul de hipta st conducea batalia ew ml pantecel $i Isa ide mAncare in acea at st a pecetult cu fur nesere, mant hotarsrea hut; pedeapa neascults por ratele n ecdnd pe langao stupina, bi aproape ort dac oe ostul este tovaragul sinilor, postapostoli savaryeat cererle acute pentr hy scurt, postu este rugitorcatre Dumnezcu, vied are suntett barbal ‘fubilort mat fepta cu nerdbdare sfisitul saplaméni, cum Daruleste ceva sulletuh, nu total (rupul acestea dou. cu totul despartite polit fit lor origine imateriala, evita p scasca vasul cel facut din pamant, sta langa lut fe Sel, pak cost vm ver poruren Got este dec! folosttoare sulletulal care insufl sara organulut pémantese, Nu se cauta mules cond, tr late, co ufletulu Cererea e dreapomul. lar tu, Judeeatorule, ai venit la tmp sth leit let vituts Jar plata 1 recompen: larasie mn procesul dintre sulle sf trup. Ucide Adulte Iucratorilornevieles, mu celor viele dar, crestine, viata molesitoare ca un ce este Nu fasiflea postu cas nu pest! ee pate asea! Est barbal, mr gad cum gandese rekumari. Daca e sunt pedepat cand pun spa fll plange daca mu capata mlere, Daca vin, cum vel sepa oare nepedepst care fal facie ein ed erdacdt se eect asprimen postulu prin maneanur de post remura sf pling atat de mult ineat supaed pe pregaite cu multa gia! arta? Nu pretexta bol) oat ame re cv maa oat Naat iweste! Dimpotrva, postul ift ca sanitatet Ni aduce pretexle de pacat impreuna cu oament ce este natural mi-t cu neputinta de suport tar dovada a celor spuse sunt toate popoaree bar Mice rusine de fnsistarea ce 0 au cel lcm ut pasate, end se holase fa post. Mere sil ssc eule. Se atlese sf petene ra tufburat sult, it doare || |S DAtra ape ce izvorste de la sine dn pa a chtnbet dlopetin suitcases i dnt, of meare nevoe a fl cata, Cu toate ch se vede, cel cump eat triva mancarunor ce aduc cumpitarea, Beau St gieeasea solu feritte in ineureatur Nault apa inanda-s resplratia ca scum ar bea ¢ doc ne ie data de deters Mult dame, din pein pe ce care o 1 ale postulul, Vin cu nepiacere la masa aceas fa frugala, murmura impetriva vereurilor, bat Jcorese legumele, ea st eum ar 8 fost create fae hlchun rost: cae cei cdrona le plac maneérure frase gl imbelsugate incep 8 3 fllozofere impo 1 mangaie pofta devia prin acest false nas ‘Pentru ce vorbesc despre vin? Sct nomaz jung dibact nascocitort al desftael, Dar asta € nat cast st nicl cAmin. Vietulese in Corts © naivitate sto prostie, Caracterl infin st fae corturle 5 pleile olor st din alte Ibertatea de vointa si de gindir, mi tnte-0 are. Din pricina asta nt, aclenie care caula sa dea aparenta de in hag, es ara paIte seminte ale pa far pane eff lupttor vrednit in laptele « tuturor popoarelor, dinkre care. pe multe leat binult, Nu -a vatamat deloe faptul au maneat pane si nau baut vin, Oblcelal tam ca educatia st exercitul fl formeaza pe eter desfatrile si ospetel vel ub niciodata post cl {se va prea im ator, strain si neobisnt. Trasul infant sf vumpaiat este {coana a vet viftoare nested trp patim: tna ibe nif iit 0a cvintele Domnult 1 Roag- i feaveau sa se fmplineasea in vremurtle de mai t postul,lucr potrvnlcinftisarit pestulul, Postal atu, chiar sarbatoarea cortunlor, comemorarea se Injelege ca este un pedagog al une vets trambitelo la fel talerea tn vam, ie palate si modeste, pe edd eantecul Indico re munle amare. Toate acestes, era preinchiput Sarsare de bucuri, prieinutta de pliceri multe st care aveau safle fiat) meet frestinul, robul Cell rastignt, am u care al mostenit de la parin{i mostentvea singel Sespartte? Evreil au gl alte si aed arg prin tr atu fruct, spre inc trocodilt Nilul, care. dupa cum se spune. cal, plang ueiderea lor, dar ‘use pocaiese de fasca animale, psite de rafiune? el plang pen sell ole Sarbatoarea trimbitelor desteapta sultOMILIE LA DUMINICA FIULUL RISIPITOR’este ua ler placut sf fubit Iu Dumnezew po. 4 chemat pe femelle din vecint ca sa ia parte bote sf obscura st sl acu la lumina. Mi ceasta idee inceput al cari prover fe dew femet care preindeats aclast cop lat niciodata impotsiva Biserici ict n-a cat dSe intonree mat inaunte de ase rida pit © parte stmturle, ca pe nlste ust, prin care parte, curatindu-at st lumina casa varutta veda tanaratut st incalta a Unteascdcaleaful om, lar omulul, capil hut, Cand a vazut ospatul $1 bucuria pentru in- toareerea fratelul cel ratact, -a inrstat nt {area fate face dovada unl sult partinior s rb petra pe rele si pale pa adapost. Asta e starea stileeasea a fratelit, St {lal eet de mare pein fap a sunt frat din Evangelia dupa Mate”. S1 acolo, pentru ca daeniciel stapsinul ws primi a tu lucrative din ceasulCUVANT LA DI (Cand Hrstos a bu spre gata cea n Dar daca vre pila jude maim in mugcune: sar pe IMINICA VAMESULUI SI FARISEULUI! setea coma pentru te D nea st are putere ste Stapanltuturor celor din sufletul de prime bin ‘spociia vointel, merging p-hirmbat oarcem s1 nok Samuel dint p rea legllor date a, Rugact itor al ch folosttfarscul st vamesul care s-au dus l asi 2 dar flecare a ajuns ia all rena rugiciane sls 1 aca un rob nu raga pe Slapan. nic Jnl sta a 3e ple nuda faptele Mal vames” 10 Nu depasese acest ‘Sa ridieat pe el ins re hun supa ol celal. ca ejune la tnalime ‘daca start 8 all 1 euvintele lu: nu sunt ca ceil eamentvaloare eu el. a lsat pe tof in urmi 9-8 inal jolsestunct end a last p popor Ia poalele monte sta luat 0 indriznea: bil daca eel putin arde af stringe m: ariseul se luda asa, angea. calea peste cel ce zacea la pamant, atta cle bune, Deznadejdea ni rica p ‘illast 8 cada in larina fr cspretal of ingamlarea doboarat pe cel ce ta, Pentru aceea 1 dumnezeiescul Pavel spune, raportand acest lar tn at parte: .Ma tm ca Inclinazea grabnica spre Tapte contrare arate ra este ert de cadere nicl ml virtuos sf ml, a fost tras spre fapte de-a dept rivnice taharal a treeut din iad in ral, Anania a edzit din ceata ucenlelor in motel:plina de fapte Dune siatunct mal ales sane pa value cAnd aboard alatur de Mac, sau ex seorte mal greu sa pastre!faplele bune ce lea mal mare decat soarelt de emp. APB fost un om sir deca se svar el trac ra oat Intelept daca folosindi-se de un enter drept de ait cel puternic, daca a trait in nepasare, Inte lor Maida: Susie ie eses i Oe con are, ite lov, Motse, Samuel, Ie, Else si de tol cll nelat pe puterea sa, a fost blnult lar cel slab rofet care at avut o via virtuousa si trare vedere, a abut. Pe Lang Superoara sai potrvease’ vata Ia cu slava acestea, dupa pareTea mea, acela este barbat in cela, Daca farisetl arf facut asa, ear fl cob kp fare itn ere e feet pe Fat dela tempi susplnand sf chemnd in afutor fol, et face-ca tnta a propre! sale Wet veule de vecinatatea eu Dumnezeu. lar no, iubitoe tare mat de fou la fubita de Hristos, Cavuiaslava in veel. Ain, din teapta in treapta spre locum inal. Niet desavarsltscela care fuge de rsinea destrndi ‘eel care trieste in feviorie manat de dor e-a feast. Nu- vrednie de cea mai mare elnste sea nut se vede in indepartarea de rele, cinPatrarh Dan set Omile la pericopa Evangheliet éxipa lasca: Despre ono nedrept Guvant impotriva sarbatortt Calendelor Prediea la text cin Evanghelia dupa Prediea la profetul Daniel sla Susana Cuvant de lauda la Sting Apostot Petra ‘Curint de laa Ia Sfintt Mace (Cura de lauda la Sfantul Sten, vant la incepta post Omi Ia Duminien Praha ripe si Fariscul