PREOT ALEXANDRU ISVORANU = Nascut 19. aprile 1953 incom, BORASCU- GORI || -Licenjatin TEOLOGIE 1977 Leetor a Facalatca de’ Teologie ' ondoxaCriova Specialtatea’: Studial Veckiului Testaments Limba Ebricd reo pur: Paohia SF. SPIRIDON. Coton St Boezst9 Cam Surmnegen Mapaueghe ak Car pal ‘cig comise cle cameni jmngotaie comenlor: de Sumac’ ar one 1 tee a dar pu aie Veena a eile 4 stein Lui Kamas Saat “nen ‘ins a ting ioe ras LS.B.N. 973-8025-09-5 PREOT ALEXANDRU ISVORANU COMENTARIU LA PSALMUL 50 e - Comentariu Ja Psalmul 50: EDITURA SITECH CRAIOVA, 1999PREOT ALEXANDRU ISVORANU COMENTARIU LA PSALMUL 50 Sacritetw’ ©. Beye _ & pluypertee \ CD QB wre ees Bditura SITECHCon iif Po Dalian CORNITESC ; ian CORNITESCO = Tehnoredactare : ing, Joana STOICAN: a Copenta I ‘Scena *Proroeu Natan au ceriat pe DAVID" - etal din biscrica de lemn din Dosest:Maramures, picturt de Radu Munteana (1770) si "David eintind ta harp medievala. aa 1S.B.N.973-8025-00-5 PREFATA Psaltiea, cea mei cittd carte in Biserica Otodoxt, ‘uprinde un mur de 150 de psalm, Flees psalm este 9 foteune de laud Tui Dumnezeo, ca expresié a unl las Tronic al omului in dialog cu Creatorul stu. Pe aripile alr, redincosl nal suet la Dumnezeu, in ote ‘momentele viet sl. ‘Pealiea “cuprinde ce este flostor in toate » sau ef este wel mai frumos dinte toate actele de pocains” Fillion defineye Psalmul $0 drept «augaciunea unt ‘nimi care regrett profund regulle sale, pentru a cere ierare plcatelor si 0 regenerare totaly”. Este in acelasi timp ‘rugiciunea de dincolo de cuvinten, «un srigit de suferins $i stright de bucurie, de dorings, de dragosten” fa de Dumnezeu. Penira inte cuprinsul g simbolismul sau, Psalmut 50 are un caracter moral dar g profeic, deoarece el este ers intr © ume epocd istoricd, in vremea regclui David (1010-970 idHr) si repreznta cea epoc dar profeeste despre o epocd ‘nous care va veni,o epoct in care va fi lt stare de Incruri © ‘vreme in cate, in chip apart, via eligios moral va iregista tu progres real si mntuitor, grew de ustrat in euvint, ™ Diet inant, Catches pour le ails, Cates onodoxe, peace Olver CLEMENT, Les ations 8 Cet 29, i, 1987, p. 468 8G. VIGOUROUX,op, it (ata 23). 261, LGU FILLION, La Sune Bb tome WV, xa Lie ox Paaumce, Pris, 19130. 156 ® Cave Agnes ZIRHELD, Los Panevan ou sues vives (ay dan Vie comeré. 45, Nam, 1986p. 238 hem. 237 " In structura se Psalmul 50 respeeté un plan foarte preis, care justified efectul pe care il produce ati asupe celui care -a alcdtuit, et asupa celui cat il floseste ea model de rugiciune gi se idemficd In momenteleexprimate. ‘Avind tn vedere ideea principald cuprinsa in Psalmul 50, acesta fost eategorisit in rindul psalmilor de posting’ altri de ali psalmi care au acelagicuprins, ocupind un loc parte inte acestia Intrucit Psalmul 50 este 0 edoxologie general a crit psulmilons™, ind «psalmul cel mai citi, revitit gi invocat»™ dine tofi psilmii, este justiicatt © analiza mai atentd a confinutului acestuia, optindy-ne att Ia sensul original al ‘fist AMBROZIE AL MILANULUL, Palmul $0 ‘Giwioneamt Dumaerele in aduere presente de Pr. Pot ‘Nicolie NEAGA, nwAarl Banana 1990p. 80 ta 218 % Noise STEINNART «Dried vt dobind nite de reli, Bais Mar, 1982p. 129 Ta call erin Palmal 50 te flo a majoras Sinton Toi 6 rag, de care tt mod cont Ie = Pavers Mare Paver Mich; Mlezoopta i tale ll, precam sla can de Simba dani; ena ae de Sr rn; fn Lire (@roson; Col lca de Clan, Bates yi Vina Me Tai Sine: Spovedani; Stine pe mich Aisa Mai Dorma ‘Asta Dorma ose lar Hoe Acai Pea fine Tim ‘Primal ial dls paral al Mie’: hl ie co gre 9 sulle: Lanois mio, prncor sont p pretlor de ‘ni: Shybe pen ce tba de duburs nce + In wre de ol ‘ior moling ch, hers ae: La rapisnen ce Pres Sina ‘reese lve wi Sin Ta paneres treet ri» La poneren ‘ell esc La eluorn afr La schism sos mare» La ‘ipclunile diminet Iainesprea ener canon sin Min! 9) Osh pela sister lorie canon de posits Vers De N-DRAGOMIR, op cp. 215; Pr Dr T, NEGOITA, op. cp. 87-86; Pr Bok N. NEAGA, Pacha Tovamet Cat lil fe" eMpotia Beni, m6, 1971p. 2281 hm Aspect sora Pralnul i e Glas Bserc o.7-9 197, 625,Sear : * textului, mai putin la controversele legate, de traduoere in diferte recenzii ale textuui Sfintei Scriptihi, deoarece este suflient s8 facem aplcare a traduceres offal a Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romine (edit 1988) pe care ‘vor flos, ind ins necesare unele compara ince Variantole de refering ale Sfintei Serpturi, precum gi uncle opinit ale lunor comentetort care, din vremusi treute, au cfu sl descttezetaincle Psalmiul $0, Un comentari al Psalmlui 50 ar constitu o flee ere si lumineze textele ce il compun, Astfel descoperim bogatia Jnvattyilor gi profunda frdurite ce © poate aves acest psalm asupra sufletclor credincigilor care il rstese, cunosednd area infelepciune pe care 0 ascunde o astiel de rugiciune model, 84 putem ajunge impreunt ev psslmistul la izvorul umn tnfelepeiuniceeiadevérae 2, PSALMISTUL DAVID ST IMPREJURARILE ALCATUIRIT PSALMULUI 50 In Vechinl Testament, Profetit au avut un rol apare in pregitrea omeniri pentru venirea Mantuitoruui Hristos. Ei au fost birt tuminafi de Dumnezeu pentru a face cunoscute amenilor anumite adevarurl in vederea pistrcii legaturi acestora cu Dumnezeu, misiune pe care acestia sat Indepini-o in baza unei vocai, a unei chemén interioace, Invajind gi mustrind dupa caz, penta pistrarea unei ct deep, 4 unei religit cate avea in centul ei, Legea fui Dumnezeu gi care avea si fie desSvacyté prin invattura cea noua gi jertfa Fula tui Dumnezeu pe eruce, Profetit Vechiul Testament «cu fst cei mai de seama invatitori ai poporului bili, care ca ‘timisi extaordinari ai tui Dumnezeu, adict reprerentani autentici ai elie! cele adevirate, au apirat gi au culivat ‘monotcismul»®, credinta fntrun singur Dumnezea, frindi- se cAderea in poltism, specficdaltor popoare vechi orientale Pr, of Visinir PRELIPCEANU, N.N, M,C: ap. ci. 215,Sema Bs cu cate poporul biblic a venit in contact. Pe plan religis, ‘rofeti au fst conduedtoriacestui popor alest In general, rofeii av cwvSntat insntea poporuli,apoi, mai trig, o parte dintre ei giau seri euvantarile lor, iat acestea aw fost pisrate ou guj ea find cwvfaele Domaului rostite prin aleii Sti, Cei care nu si-au seris euvintrile lor sunt categorise profi vechi ar cei dela eare au cimas sorer au fost numiti profefi nol ‘Un profet despre care cunoastem mai pusine aminunte si de la care nu avem o seriere propre a fost profeul Natan ‘Aeesta inst a jueat un rol deosebit int-o vreme de glorie a poporului bibli, in timpul consolidariiregatulul sub regele David, Natan a fost ales ca prin ol Dumnezeu s@ graiascd lui David, dar a fost pentnd aceasta sfituitoral si dubovnicul, chipul slijtorului bseriese al erstnior de esta. entra a injlege mai bine rolul proferului Natan in ‘iota psalmistulu si regelui David i prin acesta, tn. vata acest popor pe cate I ales Dumnezeu ca din el si se nasci Mexia «lmplciutoruly intre om si Dumnezeu, vom fice 0 privire mai atenté asupra une ptt din viaa lui David, asupra lunui episod des invocat de comentator, cu valoare de sctualitate pent toate timpurie, pint lasfrsitl veacuior. David, nascut in Betlem,tinual ludeea, ca al optules fi alli lesei (1 Paalipomena- Cronii 2, 15: 1 Revi 16,4, 11), ajunge rege peste repatul luda si Israel (1010 ~ 970 id.Hin.) fiind in mare glove. Astiel, cl stipdneste intreaga Palestina, fnarese si roorganizcaza regatul, sivirgeste uncle reforme religioase, flcind din Terusalim centul politi, dar si central ccultuluireligios. Despre David aflam dint-o carte sesh acum peste 2200 de ani ed: ln to Inerul sau da marurie Sfntului SE OB p IRIO + Lo Bie, Pass, 1922, Table shrvonoique, 386. Ser a celui Prenat, prin cuvinte de mii. Cu (oath inima sa a ‘audat ia iubit pe col cate 8 feu... ampodobit prazicele pind Is culme ... umpland de cintare sféntl locas, Domnul a ‘ers pleatele Ju gia intat fm veci commu Tui i -a dat Tui ‘iptuinja regilr si scaunul mari in Issel, (Tnflepeiunea Ini Ess Sirah, 47, 8-12). Dumnezeu ales: «brat dupa inima Sam (1 Regi 13, 14), Bl a fost matele prooroe insuflat de Dumneze (Matet 22, 43.5 F. Ap. 2, 30), reprezentant al imparitiei mesianice CChemarea ui profetica se manifest in provestirea venti hui ‘Mesa ga imparatci Sale. Regele David este consent de demnitates incredinats I de Domnu si menitea sa, el insusideclarind : «lar eu sunt pus imparat de El peste Sion, muntele cel mai sfint al Lui, vestind porunca Domnului» (Ps. 2, 6). Dar soelasi rege care slayea pe Domnul cu cuvintsle acestea : «Tu esti Dumnezeu, Care nu voiestifraeleges nici nu va locui lings Tine eel ee Vicleneste» (P5.5, 4), desi consient de menirca sa de a vest porunca Domnului si de a o implini, cind a ajuns sh fie recunoseut_drept intemeietonl unei + ocdemuisi bune si Ingelepten, n oc «si mulfumeased eu umilings fui Dumaezeu 5 si videased prin fapte bune eA ese vrednic de aceasti Dundvoingd a lui Dumnezeus" obit de glrie gi influntat de biceiuileregilor Orienului cade in poligamic™ in mrejele "a LOPUMIN, Iria Vs Testament, vol Hh radere ‘nominee de Pair! NICODIN, nce «Ogorl Doi, vl XXX acu 1945p. 237 M'A.P. LOPLHIN, op ct, p. 26239, baat pe stile Ves Testament poate sid ior ibis, amie fle Divi ava ase fee! lite, ele comice mile Rete, de Iwearea auc drei de cop (1 Regi 3,25: 1-16, David aa vu 5116 conubte, co tte ef legen moraich preven monagi | Polini aa Deuce 17.17,eS . * luxul gi bogie ical leg pe care tebuia sf le respecte inti el ca rege spre a-i mentine autoritated fatd de poporul David em convins cf exist un Dumnezeu care judec pe cei de pe pimint (Ps. $7, 11) si totus, Eunosednd toate acestet, regele David «a avut si el in viata lui 0 cliph de ‘cumplité riticire sivirsind 0 mate farddelege>". In ce a ‘constat aceasta? In vreme ce evreii erau in rizboi cu amoniti, regele David incredingex24 conducereaogtlor gi gia rizhoiulut Iu Tab, comandanl armate, iar el rimne la lerusalim. Int-una din ‘zile luneci pe panta isptei si ip rlneste inima cu frumusetea une femei, pe nume Bayeba, pe care se hotraste 0 ia In palatal iu pentru a pledtui eh ea, cova ce gi face “Alin inst aceasta er soa unui ofr al stu, Urie Heteul, ‘are se ala la rBzboj, intunecat de pact, clot urma si ib’ un fiu cu Batseba gi n-o putea lua de sotie deoarece ea aven deja Sof, hotisiste 8 scape de acesta poruncind IuiToab st expund pe Uric in loeu! cel mai neprielnic al lptei (I Regi 11, 15) astfal Inet acola cade rapus de dugmani in timpul asedivia ‘oli Raba (IT Regi 11, 24). Dupa trecerea vremit de dot, David ia pe Bayoba la casa sa, care dupa impliniea soroéulu ‘ra miseut un fu, rodulnelepiuri, Sint Seripturd adauga dupa aceast storisie «Fapta aceasta pe cae a fleut-o David a fost rea insite Domnaluis (ll Regi 11, 27). Dar, dup toate cesta nicl David nu avea si fie fect, deoarece chiar el tn ‘hnciumel su luntec, mustrat de costing, aveas@ exclame ‘ericitbarbatalcdruia nui va socoti Domnul pat, niet ma exe in gura Tui viclegup» (Ps. 31, 2). In aceast stare petrece David aproape un an, cind i se maste un fu de Ta Batyeba. Era De Conmain Cesc, Deypre Pair, Bucuresti 115, prt See erS a ‘necesar un sprijin din afar aca si fnceapl & curge int-insul pérdul pocdinte! si si deschida calea pentru mirtrisirea din inimi a celei mai adinei pocdinte»”. Prilejul sosese prin sparija unui trims al lui Dumnezeu : Profetal Natan, Dati rmomentul fa care facem o privice mai atenta asupra nor asf dde momenteistorice, descoperim in persoana regelui David un mare poet si un inaimtevizator, pe David psalmistul si roorecul Davia, ca psalimist, este cunoscut ca una dine cei mai maz poet a tuturr timpurilor. Lacordare rezuma concluzile multor comentatori in cuvinte care meitt reproduse si care Justified aceastt apreciere. Pent stlul lor perfect gi entre Dogitia de dei sentir: ate pe care le exprima epsalmil tec Ia toate popoarele ca oper perfectd pe care a putut sto dea porza lie, iar eacestcéntiret divin (David) mi-a induioat inima si mia vxijit gindul. Este primul dine poet sentimentali ; este regele poctilor Tri, Niciodat® coarde Uumand au a risunat de acorduri aga de intime, aga de Dlitruncitoare, aga de grave ;niciodaté gndul poetul nu 5-2 adresat aga de sus si mua strigat aga de dept; niciodatasufletul mula mu sa dezvaluit in fata orl iin faa loi Dumnezen In expres gin sentiment ait de tandee, ait de plicute gait de sfisietoare. Duerile cele mai serete ale nimi omenest i au gist vocea gi notele lor pe buzee gi pe harfa acestui om gi, daca inaintam msi mule in epoca indepérat, cnd astfel de efintece se azeau pe pimint, dacd ne gindim 8 atunei poezia liricd @ najunilor cele mai cultivate, nv cintax decit vin, Aragosta, singel si vitoile muzelor si ale eailor in jocurile Elidei, suntem migeati de o profundt imine la cuvintele Regelu-Profe, cae ii vorbest lui Durmnezeu reatonl ca unui prieten, pritenului si, care inflege gi lauds minunile li, eare ‘AP. LOPUHIN, opt. 246Sewers = fi admirt dreptatea, care Ti implort ievtarea gi pare un ecou anteipat al poezei evanghelice, epetind cuvinte dui ale li Hristosininte de ale aut. .»", David este « .. print rugiciuni tatil armoniei supranaturale,muzicianul sterntii in Iuerile care pier si vocea li se Potiveste pentra 4 se tingui, pentru a invoce, pentru a milloci, a Tiud, @ ‘adore, Psalmii Ini David, rege si profet, aseund un incontestabil tezaur de invitiui sfinte, de comport ‘ncurajaricerest, care se potriveste tutor timpurilr,fieeaui suit, iectrei sitwatti din vias. fini Paving ai Biserci au cuvinte deo rar frumusete fs adresa lui David ea psalmist, O vreme i sau ateibuit tui David tof psalm, da ocercetare, mal atentt duce le atibuires lor gi altor autor, David raméne totus parntele psalmistr, octal poefilor vechitestamentai ns psalm caret reprints ‘cel mai-mult pentru frumuscfea sa, pentru comoara de adeviruri imprevizibile cuprinse, este, tomi, Psalmul $0, pe cate David I-aaletuitdupt ca prin induala Ini Dummnezev, « ‘vent ae! Natanprofetul Cine este profetul Natan ? Profetul Natan_apairuse pentru prime data: «pe end regele (David) tala In casa sa sil Tinistise Domnul dinspre toi vajmasi sai de primprejur» (IL Regi 7, 1), cind fi vestese lui David c& Dumnezeu, din ‘skininjan (Fac, 3,15) ui va ridica «pe urmayub» (Il Regi 7, 12) stv $t acest urmas Hi va een scaunal domniei tui in vecin (vers, 13). David se pregatea s8 rice locas sfint Tui Dumaezet in lerusalim. La poruaca iui Dumnezeu, profetul [Natan anungi regeluiiudeu intemeireaimparaiet universe de ‘atte Mesia gi stabilires tronului sau vesnic in casa davidics, TTACORDAIRE, Lares dwn ewe home url ie britone, 199, et Ponoge en Oven, de Cl FILLION, La Same Bie fone, Pars, 193,912 them, 13 ain, » precum si oprirea Ini de @ construitemplul fint, pe care il va ‘al smal tu, vito rege Solomon, Cave profetice adresate lui David au un dublu ingeles : se refed la urmagul imediat Solomon si in vitor, Ia regele mesiani, care va intemsiaimpirata vegnicd, care va zidi wcasa numelui, divin, tun adevirattemplu de inchinaze lui Dumnezeu, adit Biserica, Vipul acestua find templul Vechiului Testament, iar tonul imperial va dura pentru rotdeauna” Este votba, devi, de Mesia, ‘are dupa trup va din neaml fi David ‘Nu allim in Sfinta Seripturd nimic despre familia gi ‘neal Tui Natan. El spare doat ea profe. In episodul, invocat cl nu ne este prezentat decat © singuri dati ea profet,cénd regele i se adreseaza lui (II Regi 7,2), in rest, num eu numele propriu de Natan (I Regi 7, 14 si (7) Profetul Natan apate pentru a dous oard cu ocazia «pisoduluiadulteruui regelui David cu Batgba (I Regi 12), in cate apare numit eénd profetul Nata, cind simp: Nata, dar de aici atat comportamentul si iscusings, eft si limba il Aeseoperd ca pe unul dine profei ui Ise", El apare pentru ulima dat, in momentl in care Solomon succede ii David le tron (II Regi I, 8. Revenind la episodul legat de rolul lui Natan in viata regelui David, constatam c ese contermporan cu Gad, dat in timp ce Gad este prezeniat ea un indrumator al Iii David, Pentru c& la un moment dat el il indeamnd pe David st se “ntoaed in Toda (I Revi 22, ; I Regi 24, 11 ;1 Paralipomena 21, 9), Natan eapare ea paznicladevaratei moralitiin® > trol. Dr, Nicolae NEAGA, Hristas Veo Testamet, Sibi, 1964, p. 2826, > Pee GIBET. Lear de Samu! de cap aN prophets in Cabs evans, 3, at DR, P3037 'S"pe Ee. 1 POPESCU - MALAIEST, Suds! cometoi Proc on iradut, Buca 1925p 3See eo Profetu! Netan este trimis de Domnul {U1 Regi 12, 1) la David a ede constina, desi tecuse aproape un an, era tot adormité.Inspirat de Dumnezeu, el ajioneazi ca si cind ar fi Wenit sil consulte pe rege asupra uni probleme de drept rmozaic, int-un caz care Sar fi petecut de ciind in regatl Siu, asteptind dela el 0 solufionare. El istoriseste astel rege: «Bray in-o cetate doi oameni : unul bogat si lta Sire. Cel bogatavea foarte multe vite mari si marunt, iar cel ‘itae mu avea decit o singurd ota, pe care el o cumparase de mica gi o hrinise gi ea erescuse cu copii In, la simul tu Adormise gi era pent ele fic. Dar iat ca venit la bogat tun cdlitor gi gtada nu sa indurats& ia din oie sale sau din vitele sae, ca sh gateasca cint penta clatorl care vense la tl, ei a luat ota sitacului sia giti-o pe aceea pent omul care venise la el» (Hl Regi 12, 1-4). Evident, profeul Natan rostise © parabold ujor de ineles, dar prin care reuseste 88 scoath in relief gravitatea ‘rimel si egoisml celui nevinovat. In mod intentonat insist, fde manera poetca, asupra atagamentului siracului pent tumifal bun pe cae- posed, dar §\ asupra comport brutale bogatului hraret,elemente care au avut efectasupra repel ‘ce un suflet generos si sensibib>®, neinjelepnd, de moment, Seopa aceste relatan. wAtunci Sa méniat- David cumplit ‘supra acelui om ia zis ete Natan: «Precum este adeviratc& Domnul este viu, tot aga este adevarat e& omul care a ficut aceasta este vrednic de moarte. Pentrs osie el trebuic sé “ntoared impart, pentru cA @ Flcut una ea aceasta si pentra c& na avut mild», Attnei Natan a zis cite David : «Tu esti ool care a Ficut aceasta > (II Regi 12.7), Seopul pe care s-) propusese Natan a fost atins st _momentelepsihologice ale cuvéntulu su inspiral st mesteyugit fotodats tree pe David fn mod gradat prin treptele umilinge gi 71, Gi Filion La Sone Be, sie a, oe 1920, p. 371 Seeere " recunoasteri vinovatiei dovedite in chip indtect, Natan eviti in aceasi timp, 0 pedeapst in cazul in care ar fi insultat pe ep, faptce se mat intimplase eu at temerai: Ahay (ll Regi 20, 35-43) sau chiar David In uma strategie’ fi Toab (II Regi 4, 4.21)". Consatarea pe care 0 comunicd el sententos cade supra regelui ea un trisnet, David se grabise st comunice in calitatea de rege pedeepsa cuvenit vinovatului, merging pind acolo c& sa pronunfat mai aspru decdt se pronuna legea mozaicd, bineinjeles presupunind 4 este vorba de o simpla cif, nu deo dublcrima moral si ceruse pedeapsa eu moartea cell vinovat (I Regi 5). Calitoral strin introdus de Natan in parabola este ‘dentiffeat de Sf. Chil al Alexandei, cu wn bun duh stein care a intra in sufletal li David. Caci firs puterea davoleascd far fl ajuns la atta nebunie un astfel de barbat, care ere Tnfinat»”. Mustrat de Natan cu cuvintele : «Pentru ce ai resocotitewintele Domai, flednd ra fnaintea ochilor tui “> (ML Regi 12, 9) si eu amenintarea wsabia nu se va departa niciodata de’ casa ta» (V. 10), David se smereste sii recunoagte greseala gi rosteste scurt gi profund «am pacatut Insintea’ Domnului» (V. 12), recunoseind prin aceasta cd mmertd pedeapsa cu moartea pe care 0 propusese el Msusi ns proorocul spune e& nu va mur, dar cima sa este pedepsitd de Dumezeu prin mouctea Fului su provenit din legatura cu Batjeba, coca ce se intimpla. ‘David isi recunoaste pcatul, dar au deznadauieste, el ured treptele poctingei, dnd feu liber famAnarlorsufletest sisi exprimé ginduile in psalm care cuprinde toute seile “rcusulu sigurspre Dumnezeu, in Psalm $0, Recunoasteres pe, Con. Pere SEMEN, Vor pid cre Sit: Serpnrin Re. «Teli vn, 1112 19, p37 “WS¢ Chin al Alsandre, Tira Panorama 8, traducee inline romind de Pr. Prof, Dumiry Satie, i Rev. ‘nop leisy a, 1991, 84plcatelor este prima teapts a pocdinfei, dr si cea mal grea, Dyp& ce a urcat aceast treaptt, David primit pared un findemin la poctinga deplin. Asemenca. tui, cel cate- recunoaste pacatul simte echemarea congtiple’ care se rea ‘ura gil Indeamnd pe eel cea gresit st se eefe de acol pict ‘entra a fi iarag curt, devil indeamna 88 ure celellte tepte Ale poctinfei»”. Natan profetul ne ofert noua cei de azi un model desivirsit de intajutorare a semenuli nostry prin cereetaea gi Indreptarea lui atunci cind acesta se abate de la reapta creding $i Viewite, Nu ne putem mintui singur, ci Impreund cu semen, sind wdac& vreunul va rate de la adevir gl va Intoarce cineva, slic ed col ce a intors pe plcdtos de la rtacirea fui igi va maatuisufletul din moarte i ‘va acoperio multime de plcate» (lacob 5, 19-20), Natan proftul ofera tutor celor cae se indeletnicese ‘x cereetarea sufletelor semenilor Jor un model de elocint, pin alegerea unei efi ocolite irk st sufere, prin provocarea ‘une str psihologie in sufletul celui eare @ rest in asa fel incit el insugi st descopere gravitatea gresli gi necesitatea ‘ntoareeri la Dummnezeu de care s-indepdirtat prin pleat. David este chipul pententului caze isi cerceteazt cu seropuloztate consting, el tece pe rind prin stile care-| conduc Ia dreapta judeceta si ln o eaingssinoer8, Gravitatea pcatului este mai-mave la acela care recunoaste poruncile Domnului si le calcd cu bund stinga. Dar cel care iubeste reptatea mul ise ces, primesteiertarea deplna Episodul intlnii Tui Natan eu David este un episod din viata noasré a fecdrua, un chip al inceputuli indtepti si al inceputului manturi!noaste, prin aducerea aminte de AMdevirata menire de a preaslavi pe Dumnezeu prin vieuirea cea dupa poruncile Sale, Be GRAURE, Recmnayeey ator, in Si°P9Q wfeynai» = aPradelepile,pleatlen, tn Toe de singular ‘firadelegea» cum est tradus in cominest,” exprimind ideea cereri eri tturor pcatelorsivécsite, av uma pentru cel penira care primise iertarea, aga cum il anuntase proorocul ‘Natan Lui Dumneze i este ala de durerea omului end ea este teal, $i ralitatea durri se araa in dealipirea de pacat” Sf. Chri al Alexandre’ spune ct eNimic nu atrage asa de mult pe stpinul la mild, ca mizerisire peat st dupa Imiirea patului a cerut malzitea gi tot izvorul induriilor, ar Sf, Ambrozie al Milanului aplicd aceste cuvinte la comportamentalfieetrai erestin zicind ef: win ugaciunea sa, David, cere pentru un singue pacat o multime de iertri pe cind noi pentru mai multe pacete abia dact socotim ci destul dact ne rugim o singurd dat, ca Dumnezeu st ne acorde indurare Este drept cf se cearl de mai multe ori iene, acolo unde ‘unt gio multime de pacates”. Marrea milei lui Dumnezeu, chiar daca mu o putem pricepe si chiar dact «mintea mu 0 ‘LCL FILLION, La Sone Bie Paris 1913p. 157 © tex bai inl cut tena ee opin "BE subsatv masala, stat const uni pal, 6 la BB afar = pea, iraelege, Insp de sural pesoanesinguly,s tadce pin stuadclegle mets 8 be Prof D. STANILOAR, oot ne 471, la waducerea romincasch Sf CHIRIL AL ALEXANDRUE, p50, Ge «Minopla idem, 9. 34 " ;putem pricepe chiar acd emintea nu pote infelege gi Himba ‘no poate tAleuin, up cuvéntul SE loan Gurd de Aur, totusi ‘e2ea oe putem cumoaste este ef «road milei este mate»,° ea Aaducind irae. salmistul, pe linghsentimentele de ents exprma aici ‘nidejdea in iorarea Preamilostivnlui Tati ceress, mila Impreund eu iertarea find ealtai ale perfeciii ui Dumnezeu gi tot ce avem : vial, sinitate, pace, bundstare, sunt sfamal AMBROZIE AL MiLANULUT, Psalm $0.64 * dem, 0.65ict om penta pedeapsa dats In urm judectit sind Ficutd prin insigi miwrisirea celui care" graiest", care tl declaré vietorios in judecata Sa pe Domnul, ca marurie a cept, pile cu care gi el la rindul lui eye dezvinovatit si Jimpicat eu Dumnezeul st. 7 ‘Sfintul Grigote cel Mare roftrinduse In ultimele cavinte ale versetulni gisege si 0 explictie a situate de ‘moment, dat so profefe care avea si se mplineased in vreme prin Mesia, dnd rel intepretii posible 1, Toti coi care av fost judecasi, chior ind foarte virtwos, au primit judecata aceasta fia sentimental yreunei edeptii, clei ei foi au picatuitinainto mai mult sau mai putin ; dar Tu cind ai primit seatina unei mori nedrept, ‘entra c- dine toi oameaii ere singural ir de pleat, Ti iesitbituitor - asupra tuturor eelor eare au induratjudec lod vei fi judecat ta Durmnezeu Tatil in Fiul Ti, sau Tu Cavin inrupad» 2. Sau dustfcd-ma, pentru ca Tu st fi Indeepitt intrw covintele Tale. Tu mii promis e& te vei Snteupa in unm mei, oare mu sunt ex nedeman de aid came in posteittea mea ?» $i «udecat, ela invins, pentru ch pe cei 4 clror senting a indura-o in timp, Sind condamnat de ei Ia * em, p66 Devi rice: «Am ptt nines Domai Aste s-adezvinovait snes Dorie are mo aves fndznea st Tails peal ee pocoge, no oho ecunosse pace Sale Pin urmae, de weme ce David aven svi inant chloe ‘idles sl gh, chiar se ria jm edn con ce case fa rn fal gn feline po amare wat de oct rat sale fi asfel pom mamsien paca ue ‘eziaoties pe Doel el a inl st deine de Dona Dom pia, ete devo cin plans deptea sg ‘Sind se cee ltr i ea np el dering po acla eae ‘eens, let init pn cave sale roi ene eri FB "nm octal ca te desvin es =m . moar, el - print-o judeeata dreapti - -apedepsit i condarinat la 9 moan eters, 3. «Tw ai promis eelor drepfio imparitie vesnick gi ai pregittsufletele ce iubese virutes, risplata vii eteme, Dar cd tu nu ne justifici nici pe mine, nici pe ait; n-a s eAsegt pe nimeni pe care s8 nul condamni, Justied-ms, deci, pent x indepitite si fie cuvintole gi biruind st sti la deca, Ei te judecd, cei ce neagh riscumpirarea dupa pacat si care pretind cd iertarea pleatelor nue scordaténimAnni. Tu vei iei Diritor asupra lor... BBiruinta deplina asuprapicatulu is morta venit prin lisus Hristos, Ful, Lui Dumsezew intrupat pentru mintuirea eamului omenes. Versetul 6 Ca itd ner frdeleg! ma simisht gi in cate moe naseut maica mea Textulebrie 8 IPE MELA a2 TET In Septsgina 7 %ov yap Ev avopions cvveAnppOny, raibv' dorian éxloomatv nem wienp now Sin Grigor cal Manet de Slt Augtin Doin, Marginai ta Pai Psa rev Sec 1s, Cals peu istulne 7-12, Barre 1980p 1S.Sear De “ Diferena care exist Ine cee dout versuni const 1m aceea cl tementi «rtdelegen si «pica TH, RPL se a fn textul ebraic a singular, iar tn esl grecese la plural dvopiag Gpapriaic, observindu-se ch cuvéintul corespondent al temenlui ebraie din prima parte a textull este lost in taducreagreceasc8 ina doua parte a text jar cuvintl care corespunde celul ein paren a doun a criginaluh, ext folsit in textl grecese tn prima pate “Aceasta se jusifcs prin fap cele dou coins ebrice a 4 nels coleci In iba roman cuvintele respective sunt faplral, umind Septuagint Paslmistl mai aduce un argument al rughcuni sale stuitoare, fick nnd se dervinovjesch de acest iid {aviaue pe nimeni Bi amineste fui Dumnezeu stare sth cf din clipa zAmisli a fst pot spe fridelege yi, cu incline spre tot ce este iu La prinit mama sein piece pentru cx sl sed, No exe 0 nelegiie a parngr cf au concept, cl despre Tse g sofa sa nu afl mic rin Severe Vechiuli Testament, iar coat psalmistuli se refer Ino funecare a fii pre plat, cu care se nast orice om, care poste fi pint prin Tibertea de voint cu eae exe Inzesat gi cee, nestiplnt, nate pctal sub toate forele sale. Davidse nvinovtete pe sine: dey acest hue a Uist brat de slabiiun Sa plctut. El deplnge cu lacimi adevrul eX de la Adam tof unnaitprimese odté cu vita Aceash slice afi. Psalmist u reas mpute mamei sale ca pat cf -2 concept, i Inelesl poate fi mumai eX el ptt din cele ii nceputr ale sale + mama Tul ha zimisit en pe un pledtos si nedrepe”. Aflim aici textul de seferintsprvitor la universalitatea pfcatulu strmogese. ‘Unul din argumentle graitoate aici este vorba de atu siimogesc este ins folosira la singular atermenuhi ‘avon THY ~ «a pict, firsdelegen gi nu la plural aga cum se exprima in versetul 4 «ci firidelegile mele te cunose» (in ‘original ebraic) deci eidelegile Ini sunt una gi Rradelegea cx care fost primit penta i nascut este alta, Pacatul eu eare ste convins €& s-a niseut David este plcatul eu care se nagte ‘orice om, peatul mostenit de tofi oamenii de la Adam, mumit «pacatulstrimogese» : «Fiinded (prin Adam) tot au picituit gi sunt lpsti de slava lui Dumnezew» (Romani 3, 23) ade aceed, precum printe-un om a intat pacatul tn lume si prin pica ‘moartea, asa i moartea a trect la ti oameni, pentru e& toi peatuit in eb» (Romani $, 12). Este vorba deci, de rniversalitateastricdciunif innaseute” (Facere 8,21)", pe care psalmistul 0 recunoaste spre a se mengine in umilint®, in femerea de Dummnezeu si in ineredorea numa in sine, relitate Inst a care omul se ndoste foarte rr si toemai pentru e& mi- si aduce aminte de ea se Iasi pad poririlor spre pacat»”” Dec «David fi prezina lui Dumnezew aceast tris stre na co © seuz, i ca un act al mile divine>". Advi amintee& fri suntem, Tu care cunostizdirea noastra (Ps, 102, 4), dar Care ‘cna dat vit i buntvoina Ta gi puterea Ta de grija» (ov 10,12), Pslmistul nu condamn’ procreares fn cad legitim al cisitoriei, Sfinii Parinti care comenteaza afirmatia psalmistului sunt intr tom de acord e& anunta este in mod "Dr LOLARIS op. 60 he Prot N, NEAGA, Epc Palma 0, 9,20 De Gheasion TIMUS, oi. 62 AL CRAMEON, Le Line der Paounes, Pati, 1930, p22Saat = . “ recuse cinsith si in afk de orice wsprog intntes Ini Damneze, asseria este un Ter bun unidne conjugal, sn Tera afin", desi au actul zai este un pat Phrintele D. Stiniloae comentind cuvinsle_psalmisui subliniaz8 ci in vizione crgtiad + «prandul mu pomeneste peau ttmogse prin fsa fel Amis in npreunarea Pitino, mai ales cid ei sunt eesti. Aces pacat vine de la Primi oamen, de dincolo de vin pigs. Sav chiar ack nustrea © supust pati, valoarea ei mu este amulatt de Darnezc, $i esl nse poate fi curt de peal sekmogese prin unre 6 Hrstos in Baten ‘Asifel David ntevede impliiren prooroce os hi de Nata (IL Regi 2, 12-10) sua ace ia are Domaul «a Jncheia un no legdrndnt cu wasn Ii Ize» eel dubovnicese, ind va timite pe Ful Su cel una niscut «sia tronul hi David cel duhovncese gi st inemeieze impartia Sa pe minty, «Cc eee ce era cu neptig lg, care era slaba Prin tp, @ slvarsit Dumnezeu timigind pe Fil SA) int Ssemanaresplcauui si peau plea a osndit peal in sup, a $8 se Iimplineasc drepatea fui Dumnezeu in noi care mi ‘mblam dup tap, ci dupa dy (Rom. 7,25 58, 3-4. lisus Hristos ma a mst eu plcatulsrimoyese,a-a ava plcste personales Ea dat poibiatca ca prin jena Sas se tears eateetturoreslor eae cred in Elia prin Tana Boteul se seagl qi peau strioyese 5 6f CHIRIL. AL TERUSALIMULU, Tales Pon Psstmat $0, 198 rom de Pe Prof D. Stlse, i vv. «Moola tenia 1199p. 586 om, 878, 958. © pee GR LITT om cit. | | = Faas) so Versetul? Ci iat adevaral ai init, cele nearitate si cele ascunse ale tnfelepeiunit Tale mi-ai ardtat mie.» Inoriginall ebraie Tw Tn MpRT DOR Mnings AYE Nagy In Septuaginta 8 iBod Yap GANOeIay inyemoas, te Aina Koil 1c Kpvigta mis cogias cov SSiwots not Prima pretext bri ete wit devia abit in cole scart, ir a doun parte ai incre sont aus lepsunea miei arta Text grecese adaug In prima ae conjuneti YP won, iar cuvinele FATED «vatuoos Gin ect nears) si OQG3H caw stumy Gn eee cre sot ascunse) sunt —reprodise in greceye pn’ scwatv a Wn. gi sic xptiqL, dnd nun dei fish sh ledepree de idea de fond textai® * covionl THTBZ swathot» ee font din prepoctin inpabit 3 ine, vals atsohlut [shag sabautet NAM cub ~ rch, cole dia Wan, ele oie cele nearites,evnd 1a Timbe cnis fo dour pet plu. Cond DDR sanestame73 «Cel sflint si adevirat» (Apoc. 3,'7) a descoperit ‘oamenilor voia Sa, poruncile Sale (ps. 110,17), care sunt «legi fale adevirului» (Neemia 9, 13), Legea Vechiuiui Testament find adreptaral cunostintel gi al adevarului» (Romani 2, 20), sddevirl insemadnd sfinjnic gi drepate (Tobit 3, 2) implinirea fidelt voinjei divine si Dumnezeu iubeste adevirul, care se gtseste practic int-un suflet von) lui Dumnezeun". ‘Duraezeu cere adevirl i dreptatea dels tofi oamenii. David clruia ia descoperitatitea taine ascunse ale inflepciunit era ‘hematin chip deosebits& implineased adevarul gi dreptaea Else roagl: «Doamne care cori omuluio dreptat interoar si adeviratd dt-mi ajutor pentru a o forma in mine, mu mai invat ca pe celal Sfinta Ta Lege, ci mi-ai descoperittanele ascunse ale cuminfenici umane si mi-ai aritat cdteva din planurile Tale de salvare a omenirit prin Mesia. Aceste ‘dscoperiri, pe care le-am primit gi de care am abuzat fae mai ‘mare gravitateagregelilr mele, deci ai mila de mine, Ii place ca adevirul st fie din adincul inimii, fi-mi sk cunose Ingelepeuneainlfuntrul meu. Cele neaitate gi cele ascunse ale injelepeunii Tale mi-ai descoperit, ca st nu-mi acopar picatele mele ci si Ji le mirturiseso, st mi poctiesc si m& indrepez si Stefi cer ietate®, David se rongi «si capeteintlepciune ca st inliture 0 nowk cAdere»®, adic& sii arate felul cum sisi aleituiases 0 nous val. El cere st. vadi mai clarpropral stu ri." pentru ch el recunoaste e& Dumnezeu ia revelat mai ete format din cannes, sin, propor wn paisa gl psi, ela OFT ashame, ea ascunde, a acoer 4, CRAMPON, op. it 136 "dem, p28 VIGOUROUX, op. 9.288 Nig MEBASARAB, op fp 418 A GEORGE, Peles asumes Pas, 1960p. 14 pi 8 ‘multe taine «cele nearataten find cuvinte pe care Origen” le consider un argument intern de netighduit al inseriptic psalmului si deci nu o simpla compocitie a lui David, cele ‘descoperite prin Lege sunt doar «semen (I Cor. 1,23). lar Tisus Hristo as- facut penta no itelepeiune de Ia Dumnezeu si drepate sisting gi rascumpaare» (1 Cor. 1, 30). Nu sunt ‘multi intelepi (omeneste) «dupa trup» nu sunt multi puteric, ‘nu sunt multi de neam bun (1 Cer. 1,26), dar toi sunt patra de acea injelepciune de sus al ciel inceput este smerenia $i fijea de Dumnezeu, care deosebeste cele bune de ispite iavolesti, care fUptuicste binele si urite pctul® find a socoti pentru sine nici un merit, nici o lauds, ci Iui Dumnezen de la care vine toatd dara cea bund si tot darul desavryit «iar Injelepciunea cea de sus inthi este curats, apoi pagnict, Ingiduitoare, ascultitoare, plin’ de mili si de roade bune,” neindoielnica gi nefitamica» (lacab 3, 17). $i de este cineve din ‘oi lipsit de Inelepciune si 0 ceard de Ja Dumnezeu - ‘ndeamna Sf, Apostol Iacob - cece df tuturor fi deoscbire i ‘ir inftuntare sii se va da» (Zac 1, 5) ‘Adevaratele Taine ale injelepeiunii vite de David, sunt dup& Sf. Ambrozie” cele pe are inct Durmnezeu nu Tee ORIGEN, Foca, taut tones in clei oP SB. 16. 7,B, 1982p. 390, “be, Gh LIT ope. p.21 eCuprins de 9 ade sare de Ina, Das ndopat Pvc spe fee cele a de sas ale Dbl savers cf 1 Tadepratl ske, ef dens somo inlephni 9 ale ine (Cols 2 3) apie im Hr, lai nate Taine Boel 9 iris de din fu hare gat dod «8 it ade lub cle ssn cele scus le neepeini Tae mia ra ion (0,7). Taint el nei moat inept dimou le su ‘explicable; cele ince mitre ineepeiu ma sum de pean, dar ‘lemon descoperic Prin acest aun el diet cece (a descoperit imal Cele och a za oechea stSee ° Adescoperit oamenilor gi care $2 vor descopeti in Hristos «Cele ce ochitl na vizut si urechea onului nA auzit st la inima ‘omului ma s-8 suit» (I Cor. 2,9, Dumnezeu ica descoperit omului _adéncurile {njlepeiuni Sate gi reste ca els aibt in Bdincl inf’ sale (in rirunchi) constinja acestel descoperii gi s8-i eonformeze Vaya poruncitor divine. David cere intelepene iim care si ajute st scape si de restuile gi de urmaile pecatul Versctol 8 ‘Strop-macvel cu isop si mi vei cura; spa-ma-vel si mai virtos dec zdpada ma vot ab, Imoriginalul ebraic spade spy YORI TER, aD INET In Septuaginie 9 favusig ne become Kai Kedaprodrcopon mavveis He, Kail dnp Xidva. Aevkavdoona. inom ri, pe acess lo gist Duress clr ce obese pe (Cor. 2,9, De con, ed aces er el i: lt. as nub ce ma inl lias lone Ulvotdadet, isepe th loaned Ia de acum im image alte, eeeg mendoren rai, ream « Dostns Durezel Ios ou Te vlads eo msl me daport. «Cl i ade, a Tah tw Clu en rnin ol ee fe malt vel a mi, © Hose ev Team i one tice (Catrea Cele 3), nt ‘ovine an al epioni, ere Houres ose muna le Dub, St Ambry, 5, ad, 68, Civile x dei arte prof Pa eS 81 Acest verset este tradus eu fidelitete de versunea ‘rcict din originalul ebrai, astfel inet existd 0 concordant Decfecta intr sensuloriginalulu i el redat de toxtl recese, mergind pina acolo neat textul grecese Intebuinfesz8 chiar gi ‘cuvintele ce corespund vorbir igurate din cel ebrac, Isopul, in ebraice ARE «ezov»" este 40 plantd pavfumnath persistent, deseori mentionaté in actele de Durificare»®. Este eumoseut gi ca un varbust mic, frumos fordonat . . .eultivat adesea ea o planit omamentala»™ care reste in locurisecetoase precam si prin rune (I Regi 5, 13), avind «foil albe ori albasee si frunzele ca un fel de lind ‘moale»® sub forma unui msc, Isopul este foarte des folosit tn Biblio, indeosebi ia ritual jertieor (lsirea 12, 22; 14, 4, 6; 49, $1) Numeri 19, 6,17) la curiirile de lent,” in cut levitice (Levitie 14, 4 6-7, 51, 52), em apoi fotesit ca ingredient sau sub forma de ‘minunchi pentry a stropi, asemenea busuiocului in shjbele iba Ht, ot, 180, Cua 1 coepunde texmemtl geese ssoposr SOGITIOG pe care alg radice cu sysop, denaniod planta pe cre bts n majorite a Bote ‘lysis spit ofcialsh (er. Negoh Sei ble, VI, Plate inten Bibi, Buse 9419.12) Ton, p. 182 Va BUTURUGA,facicopoe de tooranet romase, A ie g Eoeiopae, Buc, 1979p. 1267 Pro M,N lol {samialle bt nt Serra no. eMiopolis Oxi, 219i p48 © iron BUTUREANU, Mom de Arhenogie Bs, lars,p. 24-28 A. CRAMPON, on. .263LE e Dinantea tui Moise evreit aby isopua puter cartioare” acestea deveind.smbol al curse, credin xprimati de etre David inverse al Psalmulu 0. ‘Vigouroux” considerd invocarea ui David. dept 0 aluzie la ceremonia pascal din epoca iesirii evreilor din Egipt, Gindexsleevreilor ale cor us se stopeau cu un buchet de {sop fi singele ical pascal era la adpost de virile Inger exteminator ‘ ramurt de isop sea sf fe fost ind Méantor era pe erue (Loan 19,29), 8 supor al buchetfimbibat in yet amindoud a fst riicte fn viral une testi Mati 27, 48 ; Marcu 15, 36)”. ‘David Ip aminteste de prescrip Lea, site neva nei eri, dar fae ape sun act de cura, care este ipl uric desiviyite, evar care ete dscoperit Tui de ‘aaece geste profit el (mn vei spl, mi vei crt) ca Find posi n vitor. ‘Stopitea cu isop fost des in cuties leproslor serie, dup, SF. Grigocecal Mare, caning i Hnstos» $i prefigutead + «purifcarea prin singel fui isus»™. Davi, Tespectind lege Ii Moise, dup care cei necurai se stropeat fu api si cu cenusa une vietime adi jet, foosind un Imimunchi eu isop lind rove, ca urmare © descoperit i Dammezet, dupa cum ne mores Sfintal Ambrozie, prooroceste despre o victims neobanut ca «prin singel i Tisus Hristos.- st fie splat st purficat gi sf primeasc8 0 culoare ab care so inteact pe cea azipez $i ot care, "Pe. Gh GHETIA, Pant romare ie, in ev. «Mite Bana, 1985. 12,9. 83 Nb, Gl. VIGOUROUX, op. it 268 © Batolomen Valerio ANANIA, Nou Testoment coment Bi 1993, 908 a7 Iop 186 "Stan Augustin DOINAS, opp 182 Se ® ca David au fost purficati de pacatele lor gi de ta Inceputul Jum, au fost prin meritul aoestui Singe al Omului Dumnezeu cate febuias8 fe vrsat pent slvarea universului!”. Stropiea ceruta de David este «prefigurarea Tainet Botezulu - spune Sfantul Ambrozie : «ca vepmintle fui isus Hsistos strlucese ca zipada . . . »', iar David teegte ‘convingerea cd numa Tsu il va adipa ca un putemie (PS. 22, 6) sii vain la apa odisnei» (Ps. 28,3) Din priina gustuui amar, sopal este «chipulchinurlor si al mori, iar cm unut dint aust cei mai mici este Simbolu umilige,® spre deosebire de cedrul, care este chipal rindrici. El este simbolul lui Hiss, care sa umilit pe sine Uisaia, 53; Filipeni 2, 7-9), lund trap asemenea noul, penta ‘mntuira intreguui neam omenese Versetul 9 “Auzutui meu vei da bucurie gi veselie ; bueura-se-vor ‘oasele mele cele smerite, ‘Textl ebric aS] moyy mypI ATEe, Tey ~arseE ‘Textl gacese 10 Gxovteig pe GyadAiaow Kat evpoovvny ° Sait Bibl, Pris, 1784p 408-10 "© final AMBROZE, Palma 80, p69 "© Vitor AGA, Simson Mo 1 reid, i oDiconae cesicopdin (storie, adie Ipnd, ll, Tmisay 1935p. 168: “ G@yadAdoovtas dord texanstyopEve. Intre cele dout mu exist deoseiri prea mari, Primal cuvint “YE (tagmieni) este tadus inygreceste print-un subsatativ la dativ @xovttets 2) pe cénd in original este verb". Ultima cuvant al txtululadikita» 739 In ebraicd este verb, tradus prin: «ai lovit, ai sfirémats, este tradus in Septuagintaprint-un adjectiv. tetamewopeva «cele simerite», «cele sfirimate», cele umilite», ceea ce nu se epateaz4 de Ia sensu exprimat de autor fn fond ‘Atunei cid David auzise un cuvnt de consolare eénd gia reeunoseut greseala, euvintrostit de Domnul prin gura proorocului Netan, durereapacetclor a pltruns pnd tn maduva ‘ase Ii gi ceea ce ar fi putut SB mai gnd drept in fata La Dumnezew a fost fovit, sdrobit si umilt, Un suflet smerit pind Sntr-att nidajduieste sb aud8 i strfinduril sae vorbele dle Ge iertae deplinh $i acolo si risune revirsareaharuli Impictri, s2strige de acolo bucuria_unitii depline cu Dumnezeu. Caci «Bucuria asigued ch mi-ai dat mila Ta si favoruile Tale, Cele dinlaunru ale mele, constiinga mea, sunt sfirimate de emugeiri si de durete»". Bucuria si veselia faseserpierdute prin plcat. Linistea si fericiresapar la vestea ‘err depine. YO MIPEBA ayn) - veh impetct BL per. Ta, singular, masclio, de Ia veut BERS agama, «az pus sual Feoane {single macula. Dei waco cre af: au ma ve fhee st nals, Sepmapina 2 tks pita subst Gxovtieis [6, dai, singular cu procumele posesiv savzat mewn sbi we do "OA CRAMPON, pt 268 PaaS s ‘fini Parini daw diferte lamurrieuvitelor ui Davie Sfintul Ambrozie numeyte oase smerite : «. .. oasele cet rept care se smereste cu inima . . . puterile sufletsti sau suite migeArt ale dubului sau ale inimi,aceste migcri sunt simerite din pdcate dar se Bucur prin dru! harui ceresos"” Sfintul Chir al Alexandriei subliniaed caracterul proftic al cuvintlor, care referindu-se Ia ubucuria oe va ave loc i timpurile din usm... ei haruui Botezuli ii urmeazt nadejdea iaviesi . .. oaicle descompuse se vor bucura in wremea tnvier, cind, cum zice prooracia (sai 61, 14) soasele noastre’ vor odrisi»...bucuria gi veselia care risund {in urechilesfimte va ven prin Hristos cae va iano st va invia| Potente suflewhii flectrui" Sfintul Grigore cel Mare Injelege prin oasele zdrobite ale psalmistului virile coplesite de ispite™. De greutatea aceasta se vrea eliberat David, ca, data liberat prin ielare, Ia vestea impicirii x8 tesalte de bucurie intreaga sa fits. Bucuria gi veselia ce if este datd auzului celui pocait este «pacea si inseninarea care wmmeazd furuni i involburdei Privinuite de mésturisirea pacatuuis", Invistarea inainte de curtire va fi inlocuita de bucuria cei va stipdni toate simile lpi ievtarea deplina, Invistaea pricinits de rana pacetali ° Sl AMBROZIE, opp. 70 "St CHIRIL AL ALEXANDRIEL, op. cp. * secfan Augun DOINAS, op ci 152 Whe Dr. Gh LIFT opi p28 Fercil Augutin aun sconce mai p,m mi ome ae gst! Duma i i i mame oi po cele ta Dunnezca, pais cere o foo pte ee sl speiae stad see gi Int de pee pain, a8 fe st exlae refer ace exite de David wll pee ruta dog! 6 faders ncle mat de jos a pe cl pedton om an del adver st rnelodn Muntica a gsla” Is ‘Danone (Feil Avg Confesiones tad op.)