PATRLEAR Hh INSTITUTUL BIBLIC SIDE MISIUNE ORTODOXA eS STUDI] TEOLOGICE REVISTA INSTITUTELOR TEOLOGICE DIN PATRIARHIA ROMiI Preot Prof. ISIDOR TODORAN: Principiul feonomiei din punet vedere dogmatic... Prof. N, CHITESCU: Sobornicitatea Bisericli ‘Magistrand ADRIAN N. POPESCU: Laicit gl citirea Stintel turi in evul mediu, fn Apus Magistrand Terod. IRINEU CRACIUNAS: Responsabliitates, ‘Preot Prof. GR, T, MARCU: Stintul Apostol Pavel despre litatea religioast-morala a plstorulul de suflete «+ + = pr. Prof, IOAN G. COMAN: Importanta si sensul desivirgiell ‘monahism, Magistrand §TBFAN C, ALEXE: Vista crestini dup& apostolic! DOCUMENTAR: Despre Antim Ivireanul SERIA Il-a ANUL VII—1955 A Sl ADMT PA ANTIM Nr. 29 — RAIONIeee ‘Preot Prof, TOAN G. COMAN Doamne, va intra intru impardifia cerurt lor, ci acela care face voia Te meu care este in ceruri™ (Matel V! ‘a inceput, cel mai mulft Tuveau o vial aga de curata gi de incalzith de flacdre dorului dupa duces Mat se numeau sini: ,Stin{li dela Lerisal tit ak tains Dummezeu era aga de mistuitoare, mneft mai bite see ani, in persecu(ilor, ei igi dideau via{a in gura Tellor gt 8 Or oe ba Esbiel, sub flacdrile focului, in fundul apelor, galeriile minelor, si inal nenumirate chipuri. Cind au incetat persecufille, mulfi crestini au Tuat ea. ea pustiului, a muntilor, a pesterilor sau a vt ii de obste, pentru ea prin nevoin{t lipsuri, suferin{i, rugaciuni, milostenie ¢) alte virtuti_ ajunge ia unirea cu Dumnezeu, la acea Impreunate cu adevarull si aaa jeatt care nimie nu emai dulce fn cer si pe pamints Astfel absolut dent fasearnnd apar(ia ideil de desdvirsire cu intents Gelade monahismivi voada,persecu(ilor. Cu. alte cuvinte, monahisna Haas sai eee acismul de fiecare clipa a vie(ii intru dobindires desa- Seed arDacd pentru crestinii obignuil, desévirgirea este un fel scumpy Yepirlat, pentru monahi ca este gindul, nazuinta gi brana sulles Hea tuba. ea este plinea gi apa monahului, pléminul vietit lily tiuhului lu; pina 1a sfirsit, daca se poate spune astfel. ; Monahul nu di odihna vietii sale.in cautarea desavirsirii. el visleste pe marea vielii in ciularea acestui margaritars Ui ‘se slewse, dar nadejdea nu-l piriseste niciodata. Monahull gl briliant al desavirsirii -au cdutat milioanele de monahi $i m ii; de la Si, Antonie la Sf. Vasile cel Mare, la Si, Mactil Jo Paula, le Eustochium, la Sf, Joan Scararui, la Si. loam Teofan al Niceei, la Sf. gorie Palama, la Varlaam, la Pai: schi, 1a Veniamin Costachi, ei s-au striduit sa ajunga Taya au pretins niciodaté ca aut ajuns la desavirsire. A cceri tnt talea desavirsirii, nu e lueru omenese. Dar e lucru omenese i garesc sa se cticereasca parti din desavirsire si uneort Prin ce mijloace se ajunge la desavirsire? _Primul mijloc prin care cilugarul intr pe calea des gaciunea. Rugaciunea este aerul sufletese pe care cilugal tinuu si fira care el piere. Rugiciunea e nu numai o/scardl urca la Dumnezeu si Dumnezeu coboard in suflet, ci $i legaturi prin care rugitorul infaitiseaza lui Dumnez a cererile gi niidejdile sale si ale semenilor sli, Prin, Rain ciunea o'stableste intre sufletul calugirulul, Dumneeeigy treagi, sufletul se curita de egoism, se lurfineaes nada iinle si se imbundtafeste prin dragostea pe care peated rugindu-se pentru ei, De accea adevarata rupacane oy tru cel care se roaga, ei pentru cit mai mutt sea Dentsu vit si pentru morte peste’ sg etl pent pentru pamint, aer, ape si cellalte, Rugdeine Ea trebuie facuta din inimi, le, Rugdciunea nu Sincer, cu caldura gi, di lezen e muy lucreaza $i Eu lucrezs, zieeid apropie de D Reaicies. At ving toate greutay Catogarul tenes nue @ sngnereste munca rare. Minastirea tr cavine sa culeaga din tig Un alt mijloe prin ea sul calugarulur nue al faptelor urite, al. planuri mea postului. Postur este o omului, alungind ae aco! a sufletului. Postul sub Nimic nu duce mat: frei voturi sau tagduin{i eal = + ae Ascultare sfinta, monahilor roada bog hhristos! Apleaca fiau inchinat via rasplata dulcefii atta timp cit a s Ingeresti dectit tarea starejului, de sub ascul ascultarea Jui D rac Intunececuferintelor sufletegy meee cata 8 ard eu Tera Fat teense 1 9h tncurg oo iit: vnicul trebuie si fj Hove fatal Siig, U8 UMMM ty ‘ina Sh Tmpitrtiisay Tain Amur ise ir cu Fiul Ini Ds si lortantel zeuduitoare a Sf. 4 inns Si. Impiirtasanie este leg Pryorul, cd ea asigue’ mintut rotmotrt ce este aceear vrednieigi Reh pant soot coe dnicie pentru sf, rin fola Truoulai $f Stngehui Mintuitorutg, sf Grigorie Teologul, ca Sf. Chi “3s “indrici. ca Fericitul A\ jonal. trebuie luat& printr-o pre iefanie. A te Impartisi in fieeare gin mindstirile noastre, fnseamnd a fi pregatit cu putintd asa ceva? Desigur c& e cu putin{& pentane nale. Cine poate identifica aceste persoane’ «1 jiind exceptionale? Nu e aceasta o incite purtatori de Hristos, hristofori, trai duhul lui Hristos. Célugirul care nu se Hristos in el, se instrdineazi de Hristos si face lo Impart’s cu Hristos mai des decit credinciosi yrednicie ca ei, dacd vreti si urmati cu adevarat Poarta de margaritar a desavirsirii este dre mumai cea mai mare virtute sau putere crestin Pavel; ea este insusi Dumnezeu, dup’ spusa Sf. nu jubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, cici Dum IV, 8). Daca crestinul obignuit lipsit de draj mai mult nu se mintuieste calugarul lipsit de calugirul ca urmétor al lui Hristos, desi © a ciorelnic ca Hristos, desi e sérac ca Hrist dragostei pentru Hristos si pentru frail pind la vrednicia mintuirii. Cailugairul a sau in minastire, nu pentru e& urdiste I tru mintuirea Iui gi pentru mintuirea mare avint. Asa cum célugarul I fot asa un calug’ir dugménos este inal{a, nu infrumusefeaz’ $i m fel de toti si de toate: de la fir de ac pin la om gi pina la D Si credem ca iubifi pe Dumnet Pe Dumnezeu, daca uraste pe ft Tumai si se roage, ci $1 Sd nie ne f sirii,222 Preot Prof. IOAN G, COMAN —___ Pret Pret 104N GCOx Na dragoste a sfintei ageztiri. Dai sufletelor insetate apa vie a dragostet minke stiresti, Maicilor, iubiti-va ucenitele invifindu-le pravila $i tot €€ © drepty frumos si indltitor; siditi-le dragostea de adevir, de cuviinié, de omeniey asa cum gi ma jor voastre v-au seminat cindva in siflet a dragoste. Ucenifelor, iubiti pe maicile voastre cu dragostea calda gi a copiilor, inmiresmati-le viafa cu parfumul curdtiei, al bunatajit gi all pentru cele fnalte, asa cum florile din jurul chiliutelor voastre frimit atmosfera din jur. Sfinta desivirsire! Aspru este urcusul tau, grele sint uneori care stau in calea noastra, amar este citeodata paharul tu, dar mi ca mierea si mai parfumate ca trandafirii sint roadele de la sfirsit mului tau. Tine treaz gindul nostru si incordeaz’ puterile noast ajungem la tine. Fii blind cu slabiciunile si cAderile noastre, dar durata cu amintirea despre tine: si nu te uitém niciodaté, staipinal a visurilor noastre! Fii mai ales prezenta in gindul si viala mo stri dragi, la care privim cu nadejdi din ce in ce mai caldel |