Subiectul I A.

1. Sensul secventei „dăduse viață” din text se referă la faptul că E. Lovinescu infiintase
o revistă.
2. Titlurile a două reviste literare sunt „Sburătorul” și „Gazeta ilustrată”
3. Atitudinea lui I. Peltz față de Liviu Rebreanu este una de admirație, bazată pe opiniile
sale („e cuvine să însemn aici cu toată admirația – că opiniile sale erau întemeiate”)
4. Tinerii scriitori băteau la ușa lui Lovinescu, cu scopul de a primi sfaturi, de a fi
indrumați. Scriitorul era răbdator, citind cu atenție schitele acestora și ii sprijinea
oferind cu generozitate sfaturi.(„Criticul le citea manuscrisele și le dădea o serie de
îndrumări folositoare.”)
5. Pe lângă originalitatea literaturii lui Ion Minulescu, se observă și aspectul exotic
evidențiat printr-un vocabular divers („„corali”, „parfumuri”, „Traviate”), imagini
excentrice („ cu imagini îndrăznețe – aducând în scrisul nostru saturat de idilism rural
– imagini citadine”) și fiind in contrast cu limbajul.
B.

Învățarea reprezintă un proces de acumulare a cunoștințelor, care se desfășoară pe

toate planurile, având menirea de a forma ființa umană. Odată cu evoluția umană,
mentalitatea si percepția se schimba, acesta fiind motivul unor discrepanțe intre
generații. Cu toate acestea, consider că întâlnirile intre diferite generații au o
importanță deosebită, oferind diverse oportunități de învățare.
În primul rând, rezolvarea unor probleme ale generației tinere necesită o anumită
perspectivă, viziune care poate fi observată doar de cei în vârstă. În fragmentul
selectat din „La Sburătorul lui E. Lovinescu” de I. Peltz este prezentată atitudinea
criticului in legătură cu vocile tinerilor scriitori. E. Lovinescu ii primea „zi de zi, in
afară de duminică” pe aceștia, criticul dându-le “o serie de îndrumări folositoare”, cu
scopul de a se lansa în lumea literaturii. Un exemplu din viată curenta care susține
aceasta afirmație este reprezentat de deciziile importante pe care tinerii sunt nevoiți
să le ia, consultându-se înainte cu membrii ai familiei, a căror experiență este mai
vastă.
În al doilea rând, nu numai generațiile tinere pot beneficia de experiența și
cunoștințele celor in vârstă. Procesul de colaborare dintre cele doua conferă
generației vârstnice ocazia de a descoperi o lume nouă. In opera referința, prin
îndrumarea tinerilor scriitori, E. Lovinescu , “citindu-le manuscrisele, urmărind cu
atenție fiecare detaliu”, avea la rândul său ceva de învățat din abordarea diferită a
scrierii tinerilor. In viața cotidiană, având in vedere evoluția societății, generația
vârstnică este introdusă in lumea tehnologiei de către cei tineri, care se adaptează
mai ușor. Spre exemplu, utilizarea computerelor devine din ce in ce mai importantă,
majoritatea celor in vârstă lăsându-se ghidați in acest domeniu de către tineri.
În concluzie, printr-o atitudine deschisă și comunicare eficientă, generațiile pot
realiza schimburi de informații benefice, ce nu ar avea loc fără aceste relații inter-
umane, imperative dezvoltării complete a oamenilor de toate vârstele.