STUDIU DE CAZ: De ce se întoarce DELL la

antreprenoriat?

Autor: Anca Barbulescu, Sursa: www.businessmagazin.ro

Michael Dell, fondatorul producătorului de computere care îi poartă numele, vrea să

delisteze compania de la bursă. Ce înseamnă şi ce impact ar avea pentru Dell o
asemenea mişcare?

IN 1997, LA SCURT TIMP DUPĂ CE STEVE JOBS SE REÎNTORCEA LA APPLE

PENTRU A SCĂPA COMPANIA PE CARE O ÎNFIINŢASE DE PROBLEMELE CU
CARE SE CONFRUNTA, Michael Dell spunea în faţa unui public format din câteva
mii de manageri din domeniul tehnologiei că, în locul lui Jobs, ar închide compania şi
ar da acţionarilor banii înapoi, după cum scrie Forbes. Acum, aproape 16 ani mai
târziu, omul de afaceri devenit milionar pe seama companiei Dell pe care a înfiinţat-o
în 1984, în vremea studenţiei, cu o investiţie de 1.000 de dolari, simte pe propria
piele ce înseamnă să aibă de-a face cu o companie cu probleme pentru care trebuie
să găsească o cale de a o readuce pe creştere. Şi, din câte se pare, are în plan să
aplice tocmai sfatul pe care îl avea atunci pentru Steve Jobs.

Decizia lui Michael Dell de a delista compania care îi poartă numele de la bursă într-
o tranzacţie estimată la peste 24 de miliarde de dolari a stârnit reacţii puternice în
industrie atât din partea analiştilor, dar mai ales a investitorilor speriaţi că suma pe
care ar putea să o obţină este mai mică decât valorează sau mai bine zis şi-ar dori
să valoreze acţiunile pe care le deţin. Mişcarea este la o primă vedere nu doar
drastică şi costisitoare, dar de-a dreptul îngrijorătoare, fiind asimilată în industrie
drept un efort cu puţine şanse de reuşită. Alţi analişti cred însă că reîntoarcerea
companiei la modelul antreprenorial urmat acum un sfert de secol este tocmai soluţia
salvatoare pentru Dell.

În sine, planul lui Michael Dell poate fi privit ca un experiment interesant pentru cum
poate o companie care pare că şi-a atins limitele să redefinească strategia şi
operaţiunile. Mai ales că în calcul au fost luate mai multe variante strategice, iar
concluzia a fost că asta e cea mai bună cale. Din punct de vedere contabilicesc, cele
24 de miliarde de dolari, cât este investiţia necesară delistării, vor proveni în cea mai
mare parte din împrumuturi de la patru bănci (15 miliarde de dolari în total), dar şi din
lichidităţile companiei. Michael Dell va contribui şi el cu participaţia de 15,7%
evaluată la 3,6 miliarde de dolari şi cu până la un miliard de dolari din averea
personală, iar restul banilor vor veni de la Microsoft (2 miliarde de dolari) şi Silver
Lake Partners (un miliard de dolari).

ACŢIONARII ACTUALI AI DELL NU SUNT ÎNSĂ MULŢUMIŢI DE PROPUNERE.

Southeastern Asset Management, cel mai mare acţionar independent cu 8,5% din
companie, şi alţi trei investitori au avut obiecţii cu privire la tranzacţie, argumentând
că preţul de 13,65 dolari pe acţiune, cât ar urma să încaseze, este prea mic. După
calculele lor, valoarea unei acţiuni ar trebui să fie mai aproape de 24 de dolari. Ceea
ce pare să le scape însă din vedere este că, în lumina evoluţiei mai puţin strălucite a
companiei din ultimii şase ani şi a preţului adesea în scădere al acţiunilor, un
asemenea preţ va putea fi cu greu obţinut pe Wall Street dacă Dell ar rămâne listată,
iar strategia şi operaţiunile ar fi prea puţin schimbate.

DELISTAREA VA ÎNSEMNA CĂ DELL IESE DIN LUMINA REFLECTOARELOR ŞI

DIN ATENŢIA WALL STREET-ULUI, ceea ce înseamnă că nu va mai fi comentată şi
criticată la tot pasul fiecare mişcare pe care o face compania. În fond, să pui în
practică o schimbare radicală a unui business sub privirile dezaprobatoare ale
investitorilor şi analiştilor nu-i tocmai simplu de făcut. Şi dincolo de asta, o companie
cu un model antreprenorial va putea lua mai rapid decizii şi adapta mai uşor
strategia aşa încât să facă faţă competiţiei şi situaţiei din piaţă, cu atât mai mult cu
cât cel puţin Microsoft nu va avea putere de decizie în ce priveşte direcţia de
business a Dell. Prin urmare, este foarte posibil ca investiţia companiei lui Bill Gates
să fie însoţită de un set de condiţii. Este lesne de speculat că Microsoft este
interesată de o asemenea investiţie tocmai pentru a se asigura că serviciile şi
produsele sale software vor fi prezente pe orice dispozitiv care iese din mâna unei
companii care, deşi suferă, încă este unul dintre cei mai mari producători din lume.

Exercitii

1. Enumeră câteva exemple de companii mari, care au dat faliment, sau au fost
aproape de a da faliment.

2. Prezintă câteva motive pentru care o companie de succes din domeniul de

electronice (TV, laptop, smartphone, etc.) ar putea ajunge în pragul
falimentului.

3. Ce soluții ai putea găsi pentru a salva un mic magazin alimentar de la

faliment?