M.Of.Nr.

809 din 17 august 2022

DECIZIA Nr. 240
din 3 mai 2022
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 6, ale art. 36 si ale art. 77
din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si
ale art. 209, ale art. 776
si ale art. 858 din Codul de procedura civila


Valer Dorneanu - presedinte
Cristian Deliorga - judecator
Marian Enache - judecator
Daniel Marius Morar - judecator
Mona-Maria Pivniceru - judecator
Gheorghe Stan - judecator
Livia Doina Stanciu - judecator
Elena-Simina Tanasescu - judecator
Varga Attila - judecator
Ionita Cochintu - magistrat-asistent



Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, ale art. 36 si ale
art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei,
precum si ale art. 776 si ale art. 858 din Codul de procedura
civila, exceptie ridicata de Societatea Play Promotion Grup -
S.R.L. din Calugareni, judetul Dambovita, in Dosarul nr.
4.292/284/2017 al Judecatoriei Racari si care formeaza obiectul
Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.163D/2018.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de
instiintare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii
acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca
neintemeiata, sens in care arata ca dispozitiile art. 6 din Legea
nr. 85/2006 sunt norme clare ce stabilesc instanta competenta
material si teritorial in materia insolventei care solutioneaza
cauza in prima instanta, iar critica adusa celorlalte dispozitii
vizeaza chestiuni ce tin de interpretarea si aplicarea legii. Cu
privire la pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 44 din
Constitutie, prin raportare la art. 776 si art. 858 din Codul de
procedura civila, precizeaza ca aceasta este neintemeiata,
intrucat exceptarea de la garantia viciilor ascunse la care se
refera aceste texte decurge din faptul ca nu proprietarul bunului
este cel care initiaza vanzarea, ci creditorul acestuia, in
conditiile unei proceduri speciale.

CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata
urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 29 iunie 2018, pronuntata in Dosarul
nr. 4.292/284/2017, Judecatoria Racari a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 6, ale art. 36 si ale art. 77 din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolventei, precum si ale art. 776 si
ale art. 858 din Codul de procedura civila. Exceptia de
neconstitutionalitate a fost ridicata de Societatea Play
Promotion Grup - S.R.L. din Calugareni, judetul Dambovita, cu
ocazia solutionarii unei cauze avand ca obiect pretentii ce
decurg din neexecutarea obligatiilor aferente unor contracte de
vanzare-cumparare incheiate in urma unor proceduri de licitatie
publica si de adjudecare de bunuri provenite din
falimentul/lichidarea unei societati, precum si a unor cereri
reconventionale si a unor exceptii privind necompetenta materiala
si insuficienta taxei judiciare de timbru in contextul dat.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine,
in esenta, ca Legea nr. 85/2006 reglementeaza in mod expres
faptul ca orice actiuni cu privire la averea debitoarei vor fi
judecate de catre judecatorul-sindic care are atributii speciale
in acest sens, iar unul dintre principiile care guverneaza
procedura de insolventa il reprezinta maximizarea gradului de
valorificare a activelor si de recuperare a creantelor. Astfel,
se instituie de catre legiuitor un principiu conform caruia din
momentul in care un profesionist intra sub incidenta legii
insolventei orice debite si creante ale acestuia sunt supuse
judecatii in cadrul procedurii prin actiuni specifice, generate
de aceasta procedura. Totodata, in cadrul acestei legi se prevede
ca lichidatorul are posibilitatea de a introduce actiuni in
vederea recuperarii de creante, fara a se face referire la
ipoteza restrictionarii acestor tipuri de actiuni doar la cele
care se judeca in cadrul procedurii sau si la alte actiuni. De
asemenea, potrivit dispozitiilor Legii nr. 85/2006:
administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar pot
introduce doar acele actiuni care sunt de competenta
judecatorului-sindic, precum cea din speta aflata pe rolul
instantei, astfel incat doar judecatorul-sindic sa poata aprecia
asupra modalitatii de solutionare a unei cereri de recuperare a
unei creante; lichidatorul judiciar are printre atributii
urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate
din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta
inaintea deschiderii procedurii etc.; lichidatorul judiciar
indeplineste orice alte atributii impuse de catre judecatorul-
sindic si poate actiona doar in cadrul procedurii reglementate de
legea insolventei.
6. Fata de cele prezentate, se invedereaza ca, in contextul
procesual in care a fost invocata exceptia de
neconstitutionalitate, cadrul legislativ este neclar si creeaza
posibilitatea ipotezei, contrare legii insolventei, conform
careia o societate aflata in procedura insolventei ar putea
introduce orice fel de actiuni de drept comun in afara
procedurii, iar un judecator de drept comun ar putea sa se
pronunte asupra unor creante provenite din insolventa sau chiar
anterior acesteia. Fata de aceasta imprejurare, prevederile
criticate sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 16, art. 21 alin.
(3), art. 44 si art. 129 din Constitutie, intrucat nu este
stabilita si delimitata in concret competenta instantelor
judecatoresti si, prin urmare, se impune ca instanta de
contencios constitutional sa analizeze modalitatea de
reglementare a normelor criticate si sa stabileasca daca textul
de lege invocat de catre reclamanta in cauza in sustinerea
scutirii de la plata taxei judiciare de timbru permite accesul la
alte tipuri de actiuni din sfera dreptului comun, avand in vedere
ca tot Legea nr. 85/2006 prevede ca sunt scutite de taxa
judiciara de timbru doar actiunile introduse de administratorul
judiciar sau de lichidatorul judiciar in aplicarea dispozitiilor
capitolului referitor la recuperarea creantelor, precum si cu
privire la posibilitatea sau imposibilitatea formularii unor
cereri reconventionale impotriva debitorului aflat in insolventa
in contextul dat.
7. Cu privire la dispozitiile criticate din Codul de procedura
civila se apreciaza ca prin acestea sunt create tratamente
diferentiate fata de titularii drepturilor de proprietate, in
functie de modalitatea in care au achizitionat bunul, legiuitorul
neoferind aceleasi garantii tuturor dobanditorilor dreptului de
proprietate, indiferent de procedura, ceea ce este contrar art.
44 alin. (1) din Constitutie.
8. Judecatoria Racari opineaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata.
9. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor
celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului
Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul
si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum
si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din
Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si
29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum
reiese din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile
art. 6, ale art. 36 si ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, precum si ale
art. 776 si ale art. 858 din Codul de procedura civila,
republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247
din 10 aprilie 2015. Insa, avand in vedere critica de
neconstitutionalitate si jurisprudenta Curtii Constitutionale
prin care se statueaza ca trebuie sa se tina cont de vointa reala
a partii care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate
(Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006),
Curtea retine
ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile art.
6, ale art. 36 si ale art. 77 din Legea nr. 85/2006, precum si
ale art. 209, ale art. 776 si ale art. 858 din Codul de procedura
civila.
13. Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, a fost abrogata prin art. 344 lit. a) din titlul V -
Dispozitii tranzitorii si finale din Legea nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din
25 iunie 2014. Avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr.
766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum si motivele
actiunii principale, Curtea urmeaza sa exercite controlul de
constitutionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolventei astfel cum au fost in
vigoare inainte de abrogarea legii in ansamblu.
14. Dispozitiile criticate au urmatorul cuprins:
– Art. 6 din Legea nr. 85/2006: „(1) Toate procedurile
prevazute de prezenta lege, cu exceptia apelului prevazut la art.
8, sunt de competenta tribunalului in a carui circumscriptie isi
are sediul debitorul. Daca in cadrul tribunalului a fost creata o
sectie speciala de insolventa sau un complet specializat de
insolventa, acesteia/acestuia ii apartine competenta pentru
derularea procedurilor prevazute de prezenta lege.
(11) Sediul debitorului este cel cu care figureaza acesta in
registrul comertului, respectiv in registrul societatilor
agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor.
[...]
(3) Tribunalul sau, dupa caz, tribunalul comercial, in a carui
circumscriptie teritoriala isi are sediul debitorul la data
sesizarii instantei cu o cerere de deschidere a procedurii
insolventei, ramane competent sa solutioneze cauza indiferent de
schimbarile ulterioare de sediu ale debitorului.“
– Art. 36 din Legea nr. 85/2006: „De la data deschiderii
procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare,
extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea
creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia
actiunilor exercitate in cadrul unui proces penal.“;
– Art. 77 din Legea nr. 85/2006: „(1) Toate actiunile
introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in
aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru
recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.
(2) Operatiunile de publicare in Buletinul procedurilor de
insolventa a actelor de procedura emise de instantele
judecatoresti si de administratorul judiciar/lichidator in cadrul
derularii procedurii de insolventa se efectueaza cu titlu
gratuit.
(3) Actele de procedura emise de administratorul judiciar si
de lichidator care, potrivit prezentei legi, sunt supuse si
formalitatii de publicitate prin registrul comertului, alaturi de
publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolventa, se depun
la Buletinul procedurilor de insolventa, iar inregistrarea in
registrul comertului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit.“;
– Art. 209 din Codul de procedura civila: „(1) Daca paratul
are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din
acelasi raport juridic sau strans legate de aceasta, poate sa
formuleze cerere reconventionala.
(2) In cazul in care pretentiile formulate prin cerere
reconventionala privesc si alte persoane decat reclamantul,
acestea vor putea fi chemate in judecata ca parati.
(3) Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute
pentru cererea de chemare in judecata.
(4) Cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea
decaderii, odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este
obligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de
judecata.
(5) Cererea reconventionala se comunica reclamantului si, dupa
caz, persoanelor prevazute la alin. (2) pentru a formula
intampinare. Dispozitiile art. 201 se aplica in mod
corespunzator.
(6) Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in
judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu
pana la termenul ce se va incuviinta paratului in acest scop,
dispozitiile alin. (5) fiind aplicabile.
(7) Reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la
cererea reconventionala a paratului initial.“;
– Art. 776 din Codul de procedura civila: „In cazul vanzarii
silite la licitatie publica nu exista garantie contra viciilor
ascunse ale bunului vandut.“;
– Art. 858 din Codul de procedura civila: „(1) In cazul
vanzarii silite la licitatie publica nu exista garantie contra
viciilor ascunse.
(2) Aceasta vanzare nu poate fi atacata nici pentru leziune.“
15. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii
legale sunt invocate prevederile constitutionale cuprinse in art.
1 alin. (5) - Principiul legalitatii (in componenta privind
calitatea legii), art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 21 alin.
(3) - Accesul liber la justitie (in componenta privind dreptul la
un proces echitabil), art. 44 alin. (1) - Dreptul de proprietate
si art. 129 - Folosirea cailor de atac.
16. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca in ceea ce priveste critica adusa prevederilor art.
6, art. 36 si ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 si ale art. 209
din Codul de procedura civila, aceasta este formulata din
perspectiva modului de interpretare si aplicare a prevederilor
legale de catre instantele judecatoresti pe rolul carora se afla
cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate,
respectiv daca litigiul dedus judecatii ar trebui solutionat de
catre judecatorul-sindic sau de catre instantele de drept comun
si, in functie de calificarea acestuia, daca sunt aplicabile sau
nu taxele judiciare de timbru, context in care se solicita
instantei de contencios constitutional sa stabileasca daca pot fi
formulate cereri reconventionale si daca actiunile sunt sau nu
sunt scutite de taxa judiciara de timbru.
17. In ceea ce priveste interpretarea, respectiv aplicarea
legii, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a retinut ca
acestea acopera identificarea normei aplicabile, analiza
continutului sau si o necesara adaptare a acesteia la faptele
juridice pe care le-a stabilit, iar instanta de judecata este cea
care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu
privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai
2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
461 din 3 iulie 2009). Or, in speta de fata este vorba de
aplicarea prevederilor legii privind procedura insolventei si/sau
ale Codului de procedura civila, iar, in virtutea rolului
constitutional al instantelor de judecata, revine acestora
competenta de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile
spetei in functie de contextul legislativ si de probatoriul
administrat.
18. Prin urmare, nu intra sub incidenta controlului de
constitutionalitate exercitat de Curte aplicarea si interpretarea
legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instantei de
judecata care judeca fondul cauzei, precum si, eventual, al
instantelor de control judiciar, astfel cum rezulta din
prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) si (3) din
Constitutie, context in care Inalta Curte de Casatie si Justitie
poate da o interpretare legii pentru a fi aplicata unitar de
catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei
sale, astfel ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 6, ale art. 36 si ale art. 77 din Legea nr. 85/2006, precum
si ale art. 209 din Codul de procedura civila urmeaza a fi
respinsa ca inadmisibila.
19. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 776 si ale art. 858 din Codul de procedura
civila, Curtea constata ca acestea fac parte din titlul II cu
privire la urmarirea silita asupra bunurilor debitorului,
respectiv se refera la o procedura speciala de recuperare a unor
creante prin instrainarea/adjudecarea unor bunuri si de dobandire
a dreptului de proprietate asupra acestora prin acest mod, in
urma careia cumparatorul devine, de la data predarii,
proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se
stramuta de drept asupra pretului platit, insa in acest context
nu beneficiaza si nu are garantie contra viciilor ascunse ale
bunului vandut, vanzare ce nu poate fi atacata nici pentru
leziune.
20. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor
art. 16, coroborate cu cele ale art. 44 din Constitutie, Curtea
retine ca principiul egalitatii in fata legii presupune
instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie
de scopul urmarit, nu sunt diferite si, prin urmare, acesta nu
exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru
situatii diferite. De asemenea, art. 44 alin. (1) din
Constitutie dispune ca dreptul de proprietate, precum si
creantele asupra statului sunt garantate, iar continutul si
limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
21. Fata de aceasta imprejurare, Curtea retine ca, pe de o
parte, inca de la inceputul participarii la un astfel de demers
de cumparare a unui bun la licitatie publica, dobanditorul
cunoaste limitele in care se exercita dreptul de proprietate al
bunului dobandit in astfel de conditii si cunoaste si aspectele
cu privire la faptul ca nu are garantie impotriva unor vicii
ascunse.
22. Pe de alta parte, avand in vedere contextul in care au
incidenta prevederile criticate, Curtea observa ca diferenta de
tratament cu privire la dreptul de proprietate al dobanditorului
unui bun adjudecat la licitatie publica si al dobanditorului unui
bun in alt mod prevazut de lege este determinata de imprejurarea
ca vanzarea la licitatie publica nu este initiata de catre
proprietarul bunului, ci de catre creditorii acestuia. Astfel,
vanzatorul nu datoreaza garantie, intrucat nu el este cel care a
avut initiativa vanzarii bunului, iar creditorii acestuia, de
asemenea, nu pot asigura garantie, intrucat actiunea acestora
este desfasurata in cadrul unei proceduri speciale care este
justificata de necesitatea acoperirii creantelor pe care le au
impotriva debitorului si care trebuie sa aiba o finalitate.
23. Avand in vedere considerentele mai sus prezentate,
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 776 si ale
art. 858 din Codul de procedura civila, in raport cu prevederile
constitutionale invocate in sustinerea acesteia, urmeaza a fi
respinsa ca neintemeiata.

24. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d)
si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, ale art. 36 si ale
art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei,
precum si ale art. 209 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Societatea Play Promotion Grup - S.R.L. din
Calugareni, judetul Dambovita, in Dosarul nr. 4.292/284/2017 al
Judecatoriei Racari.
2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de
neconstitutionalitate ridicata de aceeasi autoare in acelasi
dosar al aceleiasi instante si constata ca dispozitiile art. 776
si ale art. 858 din Codul de procedura civila sunt
constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Judecatoriei Racari si se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 3 mai 2022.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
in temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila
coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
si
functionarea Curtii Constitutionale, semneaza
MARIAN ENACHE


Magistrat-asistent,

Ionita Cochintu