Fumezi ca să nu mai fi stresat, apoi ești stresat că te-ai îmbolnăvit.

Muncești — îți dorești concediu.

Trăiești în țara ta, dar ți-ar plăcea să locuiești în străinătate.
Ajungi pe meleaguri străine și ți se rupe sufletul după casă și după cei dragi...
Atunci când ești singur, îți doresti compania cuiva.
Cand ești în cuplu, ți-ai dori să fii liber.
Când nu ai de muncă, îți dorești să lucrezi.
Ești copil — îți dorești să crești.
Esti tânăr și începi să ai responsabilități —îți dorești să mai copilărești puțin...
Ești în floarea vârstei — îți dorești să fii adult cu normă întreagă.
Ești adult plin de griji — îți dorești să dispară toate grijile căci simți că nu mai faci față.
Stai cu părinții și parcă simți că nu mai suporți să locuiești cu ei.
Te muți singur și îți este dor de părinți.
Muncești ani de zile departe de ai tăi ca să le asiguri un trai mai bun, dar apoi realizezi că ți-a
trecut viața...
Spui că vei fi fericit după ce nu vei mai avea atâtea de făcut, dar apoi îți dai seama că de fapt,
mereu vei avea probleme de rezolvat.
Marea problemă a noastră este că ne concentrăm mai mult pe ceea ce nu avem, în loc să prețuim
fiecare clipă din viață. Ratăm prezentul, plănuim că vom fi fericiți "mâine" , dar nu ne gândim că
"ziua mâine" nu ne aparține. Și asta doar pentru că nu ne controlăm gândirea...(text preluat )