Presa de gravură

Cunoscut mai ales în calitate de pictor, Theodor Aman surprinde vizitatorul care ajunge în casa
lui, prin varietatea tehnicilor artistice abordate.
Puțină lume știe că Aman este primul nostru gravor artistic, iar tenhica de gravură preferată de el
este aquaforte sau gravura în apă tare, pe care a deprins-o în timpul studiilor în Franța şi căreia i
se va consacra cu perseverenţă începând cu 1871 până în 1881.
Tehnica presupune imprimarea imaginii de pe un negativ metalic, gravat cu ajutorul unui acid.
Lucrează pe plăci de cupru sau zinc pe care le acoperă cu un verni pentru a-și ușura trasarea
desenului. Cufundă apoi placa într-o baie de apă tare, acid care va coroda metalul doar pe urmele
desenului. În felul acesta rezultă, în metal, trasee de diferite adâncimi, mai superficiale sau mai
profunde, în care va intra tușul. Încerneluirea plăcilor se face având grijă ca tușul să intre doar în
striuri, surplusul fiind îndepărtat prin ștergere. Imprimarea se realizează trecând placa și hârtia
print-o presă.
Ca și în pictură, Aman abordează în gravură teme variate, de la portrete ale unor personalități
contemporane lui (Regele Carol I, Cezar Bolliac, Ion Heliade Rădulescu), la scene și figuri
istorice (Alexandru Lăpușneanu, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Tudor Vladimirescu), de la
scene de gen inspirate din cotidianul societății burgheze din vremea lui, la compozițiile cu
tematică rurală, figuri de țărani și țigani sau scene orientale.
Pentru performanţele de excepţie în această tehnică este ales membru al Societăţii Aquafortiştilor
din Paris, în 1875. Graţie relaţiei cu editorul A. Cadart, care i-a imprimat o serie de planşe, unele
plăci de gravură ale lui Aman au intrat în posesia societăţii amintite, iar câteva planşe îi vor fi
publicate în “L’Illustration nouvelle”.
Pe lângă plăci și numeroase exemplare ale gravurilor - din tirajul autorului sau din tiraje postume,
în muzeu s-a păstrat presa de gravură pe care artistul și-a adus-o de la Paris, și pe care v-o
prezentăm în imagine. Un lucru mai puțin cunoscut de către public este faptul că, la Universitatea
de Arte din București, studenții de la secția de grafică folosesc și astăzi presa achiziționată de
directorul Aman pentru Școala de Belle-Arte. De altfel, în urma colaborării cu UNARTE, pentru
expoziția temporară dedicată plăcilor de gravură ale lui Theodor Aman, a rezultat un film în care
studenții fac o demostrație practică a ceea ce înseamnă gravura în aquaforte.
După ce vom depăși cu bine această perioadă, vă invităm să vizitați expoziția ” VITAGEN
NAMA - AMAN NEGATIV” și să descoperiți universul fascinant al gravurii.
Vă mulțumim că ne urmăriți și că apreciați încercările noastre de a vă face cunoscute opera și
aspecte din viața lui Theodor Aman.
Ionela Bucșa Șerban, muzeograf MTA