Bucureşti, 7 mai /Agerpres/ - "Portretul doamnei Fălcoianu" alături de 15

schiţe "în oglindă", avers-revers, semnate de Theodor Aman, vor fi

expuse pentru prima oară vineri la muzeul din Bucureşti ce poartă
numele pictorului.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES de Muzeul
Municipiului, universul lui Theodor Aman va fi cunoscut de acum înainte
şi datorită unor "vindecări miraculoase" realizate Ioan D.Popa şi Simona
Predescu, pictori şi restauratori, 15 schiţe "în oglindă", avers-revers, fiind
expuse în premieră alături de "un portret simbol".
"Şcoala românească de Arte Frumoase, a cărei piatră de fundare poartă
şi semnătura lui Theodor Aman, primeşte în dar, la 150 de ani distanţă,
peste 30 de vindecări miraculoase pe care le datorăm colegilor noştri.
(...) Muzeul Theodor Aman va găzdui acest nepreţuit dar, iar publicul
este aşteptat să descopere în detaliul recuperat câteva foarte
interesante studii de istorie urbană, surprinse cu delicateţe de ochiul
atent al maestrului Aman", afirmă Adrian Majuru, director al Muzeului
Municipiului Bucureşti.
Matei I. Hofmann, ambasadorul Germaniei la Budapesta, a sprijinit
restaurarea şi punerea în valoare a portretului doamnei Fălcoianu, mai
precizează sursa citată.
***
Portretul doamnei Fălcoianu (soţia generalului Ştefan Fălcoianu, a cărei
frumuseţe se regăseşte în calitatea restaurării), ca act de creaţie, are o
poveste care se întinde de-a lungul mai multor ani.
Este evident că acest portret a fost făcut la comandă, fiind un "portret de
aparat", însă, în rezolvarea lui, Aman a fost interesat nu doar de redarea
cât mai fidelă a trăsăturilor personajului pe care-l portretiza, ci şi de
aspectul plastic al lucrării.
Personajul nu comunică cu pictorul, pozează privind în altă direcţie şi
este posibil ca portretul să nu fi fost făcut după model ci după o
fotografie întocmai ca şi alte portrete, unele dintre ele fiind postume celor
reprezentaţi.
Relevant este şi faptul că stratul pictural care definitivează lucrarea
datează cu puţin timp înaintea morţii lui Aman cu toate că lucrarea a fost
începută cu aproximativ douăzeci de ani înainte. Acest fapt s-a observat
în urma studiului lucrării sub lumina ultraviolet, ieşind astfel în evidenţă o
fluorescenţă diferenţiată între insulele de culoare rămase neacoperite
din fondul pictat iniţial şi stratul pictural realizat în ultima etapă.
Dacă în etapa iniţială fondul era lis şi relativ egal cromatic, în etapa
finală pictorul depăşeşte constrângerea impusă de exigenţele unui
portret comandat şi foloseşte o pensulaţie mai largă, energic aplicată,
specifică acestei etape a procesului de creaţie a pictorului.

***
Pictorul Theodor Aman (1831- 1891) şi-a deschis prima expoziţie
retrospectivă în 1883, la Bucureşti, urmată de o a doua în anul 1890.
În atelierul lui Aman au păşit toate personalităţile importante ale epocii,
iar tablourile sale au surprins evenimentele din 1848, 1859, 1866 şi
1877.
În anul 1904, soţia sa, Ana Aman, donează statului casa cu operele
artistului rămase în colecţia personală după moartea sa, obiectele şi tot
mobilierul.
Primul muzeu de artă din Capitală, Muzeul "Theodor Aman", deschis
pentru public începând cu 1908, găzduieşte un mare număr de tablouri
ale artistului.
Colecţia Theodor Aman cuprinde compoziţii istorice, peisaje, naturi
moarte, portrete. Alături de uleiuri şi pânze reprezentative, muzeul
posedă o amplă colecţie de gravuri, tehnică pe care Aman a
experimentat-o către sfârşitul vieţii.
În 2004, au început lucrările de consolidare ale clădirii, lipsa fondurilor
ducând la prelungirea duratei lucrărilor de la trei la cinci ani.
Clădirea a mai fost reparată, parţial, în anii 1920 şi în anii 1960, dar nu
fusese consolidată după cutremurele din 1940 şi 1977. AGERPRES/(AS
- autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă)