Despre incheieri:

Regula: Incheierile premergatoare se ataca o data cu fondul.

Exceptie: Se ataca pe cale separata:

 incheierea prin care se pronunta instanta asupra suspendarii

 Cererea de suspendare a executarii provizorii
 Incheierea de anulare a cererii de chemare in judecata

Exceptie 2: Incheieri care nu sunt supuse niciunei cai de atac.

 Se solutioneaza abtinerea sau se admite recuazarea

 Incheierea prin care instanta investita cu o cerere de stramutare suspenda judecata
pricinii a carei stramutare se solcita

Datorita incheierilor peremptorii, unele procese se pot finaliza inca din faza cercetarii
judecatoresti.

Exceptiile procesuale:
Ce sune aparatile de fond?

Prin ele se tinde la respingerea cererii/pretentiilor ca: neintemeiate ( nu s-au prezentat

dovezi suficiente pe situatia de fapt) sau nefondate (dreptul insusi nu exista/ nu are temei
juridic/ pretentia nu se incadreaza pe norma de drepr/ norma nu a fost interpretata cum trebuie-
motiv ce nu poate fi invocat in recurs)

Aparari procedurale= exceptii procesuale

De retinut: Exceptiile procesuale se solutioneaza mereu inainte de procedura dezbaterii in fond,

si numai daca sunt respinse se mai ajunge la dezbaterea in fond.

Chestiunii prejudiciale:

 Exceptia de necostit
 Exceptia trmiterii preliminare la CJUE
  Hp

Clasificarea exceptiilor:
De procedura: Privesc organizarea competenta si alye reguli de procedura propriu-
zisa( perimarea procesului, necitarea, nerespectarea contradictorialitatii, neresp dr la aparare,
necomunicarea, termene).

De fond: Privesc exercitiul dreptului la actiune fara a pune in discutie fondul:

Ele privesc conditiile exercitarii dr la actiune:

 Existenta unei pretentii-> lipsa actualitatii interesului ( camd dr e su[us unei conditii sau
termen)
 Interesul- lipsa interesului/ actualitatii lui ( ex de prematuritate)
 Lipsa calitatii
 Lipsa cap de fol sau de exercitiu

+ Prescriptia
+ Autoritatea de lucru judecat
+ Subsidiaritatea actiunii in constatare
+ Procedura prealabila
 A nu se confunda exceptiile de fod cu apararile de fond! (exceptiile nu pun in discturie
dreptul/ fondul) .
 Majoritatea exc de fond au efect peremptoriu.( respingere sau anulare)

Solutionarea exceptiilor:
Exceptiile se solutioneaza inainte de cercetarea in fond a cauzei: Este logic sa fie asa
pentru ca exceptiile tind fie la amanarea fie la incetarea procesului. Dezbaterea exceptiilor e
prealabila chiar si probelor.

Exceptie: Unirea solutionarii exceptiei cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei.

In dreptul nostru nu exista respingere ca nedovedit, ci se numeste respingere ca nefondata, iar

acest fel de respingere genereaza autoritate de lucru judecat.
Probele:
Pana cand?

 Reclamantul:
 Princ CCJ
 prin modificarea cerereii de ch in jud care se face pana la primul termen de judecata la
care reclamantul este legal citat
 + conform Briciu prin raspunsul la intampinare./ intampinare la cererea reconvetionala
 Paratul:
 Prin intampinare---Daca nu e obligatorie pana la primul termen la cre sunt leg citate,
chiar si verbal
 Prin cererea reconventionala, daca face, pentru ca are natura unei CCJ

Cand probele au fost incuvintate in termen ci conform celor 5 cazuri, contraproba va fi ceruta in
acceasi sedinta sub sactiunea decaderii, daca ambele parti sunt de fata!! Daca nu, contraprova
va fi ceruta la termenul urmator!

Proba cu inscrisuri:
Inscrisul autentic face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la:

 Exsitenta consimtamantului cu privire la continutul actului

 Stabilirea identitatii partilor
 Semnatura
 Data inscrisului

Forta probanta a inscrisului autentic:

 Constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul: pana la

desclarea in fals si intre parti si fata de tert

 Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic, pana la proba contrara si intre

parti si fata de terti ( exemplu pretul vanzarii a fost platit anterior)

 Mentiunile din inscris care sunt in legatura directa cu raportul juridic: pana la
proba contrara si intre parti si fata de terti
  Mentiuni din inscris care nu sunt in legatura directa cu actul juridic autentificat:
inceput de dovada scrisa intre parti ( exeplu: am acest bun inca de pe vremea lui
stefan cel mare)

 Actul autentic nul deoarece e facut cu incalcarea disp legii/ de o persoana

necompetenta/ depasirea competentei va reprezenta ori inscris sub semnatura
privata daca e semnat, ori incepur de dovada scrisa ( intre parti)

Inscrisul sub semnatura privata:

Conditie generala: sa poarte samnatura partilor

Forta probanta:

Daca e recunscute de partea careia i se opune:

 Inscrisul, Pana la proba contrara intre parti

 Mentiunile in legatura directa, pana la proba contrara
 Mentiuni care nu sunt legatura directa, inceput de dovada scrisa

Data certa a inscrisului sub semnatura privata: OPOZABILITATE

 Intre parti, la fel ca si continutul actului, pana la proba cotrara

 Pentru teri: Din ziua in care inscrisul a dobandit data certa
 Intre profesionisti, e suficienta data mentionata in inscrisul respectiv pentru a
naste prezumtia relativa ca a fost facuta la acea data.
Verificarea de scripte:
Un indicent in legatura cu administrarea probei cu inscrisul sub semnatura.

Premisa: Aplicabilitate

se aplica inscrisurilor sub semnatura privata si inceputului de dovadata scrisa uneori.

Nu se aplica inscrisului autentic

Justificare: Deoarece aceste inscrisuri sunt valabile doar daca sunt recunoscute ( nu au o
valoare probatorie fara a fi recunoscute) .

Cazuri: - cand cel caruia i se opune inscrisul nu ii recunoaste scrierea sau semnatura

- Daca succesorul celui care a semnat spune ca nu recunoaste semnatura autorului sau.

Termen: Aceasta contestare a inscrisului,pana la primul termen dupa dep inscrisului. Daca nu
decadere, e o norma de orine privata iar sanctiunea va fi invocata de partea interesata.

Procedura:

1) Compararea
2) Trimiterea la exepert si solicitarea inscrisuri de comparatie.( expertiza grafoscopica)

Dupa instanta stabilesti prin incheiere interlocutorie daca pastreaza sau nu inscrisul.

 Aceasta procedura nu are consecinte penale.

Procedura falsului:
1) Denuntarea la termen a falsului
2) Aratarea motivelor pe care se sprijina
3) Citarea partii care foloseste inscrisul, pentru a se prezenta personal, a infatisa originalul,
a da lamuririle necesare:

Daca partea care foloseste inscrisul:

 lipseste/
 refuza sa dea lamuriri
 declara ca nu se mai foloseste de inscris
 inscrisul va fi inlaturat de la dosar in tot sau in parte

Daca partea care a denuntat: 1) lipseste

2) refuza sa raspunda
3) isi retrage declaratia de denuntare, inscrisul de considera recunoscut.
 Daca ambii se prezinta si partea staruie in procedura falsului: instanta il semneaza spre
nescimbare si il da parchetului

Procesul poate fi suspendat, daca e indicat complicele sau autoru falsului

De scris asemanari: si dupa prezit regimul

diferit al fiecareia:
Asemanarti: Procedura faslsului se poate si pentru inscr aut si pt inscris sub semanatura privata

Ambele au acelasi termen de invocare: termenul imedia urmator depunerii acestuia la instanta

Aici nnu se aplica termenul in cunostinta, va fi citat special iar chiar daca are termen in
cunostinta.

La Inscrisul autentic procedura falsului se refera la cele 4 elemete ale autenticitatii, la cel sub
semnatura priv la scriere/ semnatura .

Una presupune si o latura penala in unele situatii, alta nu presupune deloc o latura penala.

Proba cu martori:
 Proba cu martori nu se admite niciodata peste ceea ce curpinde un inscris, nici macar
daca iscrisul are valoare mai mica de 250 de lei.

Aceasta restrictie e valabila doar pentru parti si succesorii lor, tertii pot dovedii mereu cu
orice mijl de proba. + ne referim doar la probele preconstituite