Slide 16???

I. Obiective Generale – OMS; Premisele Sănătății, Reorientarea Serviciilor de

Sănătate (Cartha de la Ottawa)

În perspectiva politicilor de sănătate europene, obiectivele medicinii preventive

(conform strategiei "Sănătatea Pentru Toți până in anul 2000") devin astfel:

 "A da viață anilor" prin controlul morbidității și al incapacităților,

 "A da sănătate vieții" prin promovarea sănătății,
 "A da ani vieții" prin reducerea numărului deceselor premature și prin creșterea
speranței de viatâă la naștere.

Obiectivul principal al promovării sănătății, de la nivelul individului și macrogrupului

familial până la nivelul societății (și, prin extensie, la nivelul întregii umanități) este tocmai
modificarea comportamentelor, obiceiurilor și tradițiilor pentru a le face favorabile sănătății.
Obișnuințele comportamentale (alimentare, igienice, de viață sexuală etc.) trebuiesc
urmărite în dinamica lor, uneori ani de-a rândul, pentru a se putea trage concluzii valabile
în privința formării, fixării și consolidării acestora.
Promovarea sănătăţii este procesul care conferă oamenilor mijloacele de a-şi asigura
un control asupra propriei sănătăţi şi de a o îmbunătăţi prin luarea unor decizii în deplină
cunoştinţă de cauză.

Slide???

Carta de la Ottawa
Vorbind despre promovarea sănătății, nu putem să nu menționăm Carta de la Ottawa,
semnată la 21 noiembrie 1986, în cadrul Primei Conferințe Internaționale de Promovare a
Sănătății a OMS, care rămân actuale până în prezent. Scopul acestui document este de a
contribui la atingerea obiectivului de sănătate pentru toți din momentul semnării până în
anul 2000 și anii următori.
În Cartă sunt descrise condițiile fundamentale și resursele pentru sănătate cum ar fi:
 condiția de pace,
 adăpostul,
 accesul la educaţie,
 hrană corespunzătoare,
 accesul la o sursă de venit,
 eco-sistemul stabil,
 accesul la resurse durabile,
 dreptul la justiție socială, precum și la tratament echitabil.
Toate acestea sunt indispensabile oricărui demers de ameliorare a stării de sănătate.

SLIDE???

II. Obiective Specifice pe Domeniile de Aplicabilitate

Obiectivele educaţiei pentru sănătate sunt:
a) Achiziţionarea unui set de informaţii despre comportamentele de risc şi cele de
protecţie;
 b) Formarea unor atitudini de acceptare a comportamentelor protective şi de
respingere a celor de risc;
c) Practicarea de comportamente de promovare şi menţinere a sănătăţii şi de
evitare a riscului de îmbolnăviri;
d) Întărirea comportamentelor sănătoase şi scăderea frecvenţei comportamentelor
de risc - fumat, consum de alcool, droguri, sedentarism, alimentaţie
neechilibrată, viaţă sexuală de risc;
e) Promovarea în comunitate şi mass-media a unui stil de viaţă sănătos;
f) Facilitarea promovării şi menţinerii unui nivel optim al sănătăţii fizice sociale,
emoţionale, cognitive şi spirituale.

SLIDE????

Modele in formarea stilului de viaţă sănătos

1. Modelul convingerilor despre sănătate(Health Belief Model - HBM) a fost
dezvoltat pentru a explica modul de formare a comportamentelor relaţionate cu
sănătatea. Conform acestui model, un comportament se formează prin evaluarea de
către individ a două componente:
a) percepţia ameninţării bolii sau comportamentului de risc
b) costurile şi beneficiile comportamentului.

2. Teoria autoeficacităţii (Bandura 1982) – Autoeficacitatea se referă la

convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi mobiliza resursele cognitive
şi motivaţionale necesare adoptării unor comportamente. Autoeficacitatea este un
proces cognitiv care generează opţiuni, emoţii, motivaţii şi comportamente
(Băban, 1998). Acest proces este influenţat de:
a) perceperea succeselor şi eşecurilor din performanţele anterioare;
b) observarea comportamentelor celorlalţi;
c) fecdback-ul din partea celorlalţi;
d) starea noastră fiziologică.
3. Teoria motivaţiei pentru protecţie – Elaborată de Rogers în 1983, această teorie
susţine faptul că un element hotărâtor în decizia de a adopta un comportament
sanogenic este reprezentat de teama individului de a nu se îmbolnăvi.

SLIDE

III. Informații privind: Stilul de Viață, Modul de Viață și Caracteristicile Socio-

Demografice
Definiţii ale unui stil de viaţă sănătos
 Stilul de viaţă sănătos se reflectă nu doar prin acţiuni şi comportamente evidente,
uşor observabile, dar şi prin procese psihologice şi experienţe care pot fi evaluate
prin metode ştiinţifice.
 Stilul de viaţă sănătos include acţiunile fiecărei persoane, acţiunile şi deciziile
luate de grupuri, de organizaţii, precum şi factorii care afectează aceste decizii,
 inclusiv schimbările sociale, strategiile şi programele de acţiune din domeniul
sănătăţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Componentele stilului de viaţă sunt:

- stilul de lucru,
- stilul de recreere,
- stilul de distracţie,
- stilul de comunicare,
- stilul de relaţionare,
- stilul de cunoaştere,
- stilul de consum,
- stilul de alimentaţie şi
- stilul de ecologie.
Stilul de viata este influentat de:
 factorii de mediu fizic;
 presiunea anturajului;
 dezvoltarea socio-economica a unei tari;
 nivelul de educatie al populatiei în probleme de sanatate;
 obiceiuri daunatoare sanatatii determinate de traditii, grad de in-struire;
 mijloacele financiare de care dispune un individ sau un grup po-pulational;
 publicitatea crescuta la produse cu influenta negativa asupra sta-rii de sanatate a
populatiei (de ex. industria alcoolului).
 politica economica si sociala a unei tari ce încurajeaza produce-rea si consumul
de bunuri cu influenta negativa asupra starii de sanatate a populatiei, precum si
publicitatea la astfel de produse.