CARIA SIMPLĂ LA DINŢII

TEMPORARI

Prof. Dr. Anca Maria Răducanu

16-Jan-19
 TRATAMENT
1.Tratament comportamental - psihologic
2.Tratament profilactic
3.Tratament curativ conservator (restaurator:
obturaţii, coroane prefabricate)
4. Extracţia
 STRATEGIE DE TRATAMENT

1. Tratament profilactic:
a. controlarea infecţiei şi a cariilor
b. corectarea şi controlul dietei

c. corectarea şi controlul igienei

d. întărirea structurii dentare (F)

e. sigilarea.
16-Jan-19
 STRATEGIE DE TRATAMENT
2. Tratament curativ (restaurator)
 obturaţii (Ag, compozit, CIS, compomer)

Tehnici: clasică modif., ART, minim invazivă

 coroane prefabricate fizionomice / metalice

 controale periodice.

3. Extracţia
16-Jan-19
 1. PROFILACTIC
a. controlarea infecţiei şi a cariei

• Restaurări provizorii pt. controlarea

cariei (ART→CIS; obturaţii provizorii)
• Clătiri cu soluţii cu NaF 0,05% acasă /
lac NaF 5% la cabinet
• Clătiri cu soluţie de gluconat de
clorhexidină 0,12% de 2 ori/zi timp de
14 zile la copiii de peste 3-4 ani.
16-Jan-19
 1. PROFILACTIC
b. Corectarea şi controlul dietei

• Corectarea obiceiurilor vicioase alimentare

(evitarea sau reducerea consumului de HC,
suprimarea biberonului cu lichide îndulcite
în special în momente nefavorabile,
întreruperea suptului prelungit la sân)
• Dieta bogată în calciu, fosfor: brânză, lapte
favorizează remineralizarea dinţilor
• Stimularea fluxului salivar

16-Jan-19
 1. PROFILACTIC
b. Corectarea şi controlul dietei
• Gumă cu Xilitol
- 2 buc.de 5 x/zi, mestecate 5’
- îndulcitor artificial care substituie zahărul din
produse alimentare (dulciuri, gumă, tablete)
- există în mod natural în fructe (pere sau
căpşuni), legume, cereale
- schimbă compoziţia bacteriană a PB, reduce
producţia de acid lactic → reduce caria dentară,
reduce halena fetidă a gurii.
 1. PROFILACTIC
c. Corectarea şi controlul igienei
 Periaj dentar zilnic 2x/zi de părinţi până la 6 ani:
 cu degetul şi compresă sterilă la bebeluş
 cu perie mică moale, 3-4 mişcări vert./ circulare
la preşcolar, sistematic pe toate S dentare şi limbă
 la şcolar 3 minute (10 mişcări verticale)
 Clătiri frecvente
 Pasta de dinţi - după 3-4 ani (să scuipe)
 Aţa dentară de către părinţi şi după 8 ani copilul
16-Jan-19
Copiii mici (0,4 mg=0,6 mgF)
Igiena orală

16-Jan-19
 1. PROFILACTIC
d. Întărirea structurii dentare F

 Fluorizări generale
 Fluorizări topice

16-Jan-19
 Efect sistemic al fluorului
 Fluorapatita are rata de solubilitate a
smalţului mai redusă fiind mai rezistentă
la atacul acid.
 Îmbunătăţeşte cristalinitatea smalţului
(cristale mai mari)
 Reduce retentivitatea morfologiei dentare
(sistem fisural mai puţin adânc)

16-Jan-19
American Academy Pediatric Dentistry & American
Dental Association’s Council on Dental Therapeutics

Age < 0.3 ppm F 0.3 - 0.6 ppm F > 0.6 ppm F
1ppm = 1mg/L

Naştere - 6 luni 0 0 0

6 luni - 3 ani 0.25 mg 0 0

3 ani - 6 ani 0.50 mg 0.25 mg 0

6 ani – 16 ani 1.0 mg 0.50 mg 0

16-Jan-19
Compuşi fluoruraţi

- APF-fluorură fosfat acidulată

- NaF-fluorură de sodiu

- SnF2-fluorură de staniu

- MFP-monofluorfosfat de sodiu

Prezentare: soluţie, gel, lac, pastă dinţi

16-Jan-19
 Exemplu concentraţii:
 0,0X% acasă zilnic (ex. 0.05 % NaF)
 0,X% acasă săptămânal (ex. 0.2% NaF)
 X% la cabinet (ex. 5% NaF)
Cantitatea de F din compuşii fluoruraţi:

 1,23% APF = 12,3 mg F / ml.

 0,05 % NaF = 0,25 mg F / ml.
 0,2% NaF = 1 mg F / ml.
 5% NaF = 25 mg F / ml
 2% NaF = 10 mg F / ml.
 0,4% SnF2 = 1 mg F / ml.
 10% SnF2 = 25 mg F / ml.
 0,76%MFPNa = 0,95 mgF/ml
16-Jan-19
 Efectul local al fluorului
 Favorizează remineralizarea şi inhibă
demineralizarea.
 Bactericid / bacteriostatic
 Reduce aderenţa bacteriilor pe dinte
 Reduce producerea de acid de către
microorganisme
 Inhibarea metabolismul bacterian prin inhibarea
activităţii enzimatice a microorganismelor

16-Jan-19
 a) Fluorizare topică la domiciliu cu
preparate cu % mică
 Paste dinţi:
- 500 ppm F pt. copiii < de 6 ani
- 1.000 ppm pt.>de 6 ani. (1ppm = 1mg/litru)
 Soluţii cu F la copiii > de 6 ani:
- zilnic: 0,05F
- săptămânal: 0,2% F
 Geluri cu NaF 1,1% pe perie la copiii cu risc.

16-Jan-19
b) Fluorizare topică la cabinet cu
preparate cu concentraţie mare

 Soluţii - NaF 2%
- SnF2 8%
- Fluorfosfat acidulat 1,23%
 Geluri - Fluorfosfat acidulat 1,23%
- NaF 2% în linguri (2,5 ml, 4 min)
 Lacuri cu NaF 5% de 3x10 zile, se repetă la
3-6 luni o aplicaţie timp de1an.
16-Jan-19
16-Jan-19
16-Jan-19
Lacuri cu fluor

 Duraphat (5% NaF - Colgate Oral

Pharmaceuticals)
 Duraflor (5 % NaF - Pharmascience
Inc.)
 Fluor Protector (1% difluorsilane /
0,1% F, Ivoclar-Vivadent).

16-Jan-19
Linguri cu gel cu NaF 2%

16-Jan-19
Demineralizări

16-Jan-19
Lac cu NaF 5%

16-Jan-19
Remineralizare

16-Jan-19
 1. PROFILACTIC
e. sigilarea

• M2
• Relief ocluzal şi gropiţe de descărcare
retentive
• Izolare dificilă
• CIS dacă izolarea este mai dificilă /
Compozite dacă izolarea este uşoară.

16-Jan-19
 1. PROFILACTIC
f. Reducerea xerostomiei (caria rampantă)

 clătiri frecvente cu apă

 evitarea folosirii apelor de gura cu alcool care usucă
 substitut de salivă
 înlocuirea medicamentelor care produc xerostomie cu
altele care nu o fac sau scăderea dozei
 la copiii mai mari stimularea fluxului salivar prin
alimente mai tari şi mestecarea de gumă de mestecat
cu xilitol

16-Jan-19
 CONTROLAREA CARIILOR
Concluzii
 Îndepărtarea grosieră a cariei, coafaje
(indirect, natural) şi restaurare provizorie
ZOE; înlocuirea obturaţiilor chestionabile
 Folosirea de obturaţii active / terapeutice:
CIS (materiale care eliberează F având
efect antibacterian şi remineralizant)

16-Jan-19
 Concluzii cont.
 Eliminarea zonelor retentive susceptibile de
a face carie prin sigilarea gropiţelor/fisurilor
 Corectarea dietei prin reducerea frecvenţei
ingestiilor de HC, înlocuirea sucrozei cu
xilitol.
 Reducerea florei microbiene: clorhexidină
0.1% (ex. Peridex, Plakout), intensificarea
igienei, fluorizări la cabinet (bactericid)

16-Jan-19
Concluzii cont.
 Creşterea frecvenţei controalelor dentare
 Inducerea remineralizării: acasă doze F <
zilnice (soluţii, paste de dinţi) sau la cabinet
doze > (lacuri, geluri)
 Analiza salivei: capacitatea tampon (fosfaţi,
bicarbonaţi), cantitate, vâscozitate (calitate)
 Teste bacteriologice.
TRATAMENTUL RESTAURATOR

 Obturaţii plastice directe

 Tehnica clasică

 Tehnica minim invazivă

 Tehnica ART

 Coroane prefabricate

16-Jan-19
TRATAMENTUL RESTAURATOR

 Particularităţile morfo-structurale
 Vârsta copilului
 Gradul de cooperare
 Gradul distrucţiei coronare
 Să ţină cont de materiale
 Zona de arcadă: lateral/frontal

16-Jan-19
TEHNICA ART

 2 principii de bază:
- EDA cu instrumentar de mână

- Obturaţia cu CIS autopolimerizabil

condensabil
 Indicaţii
- Copii mici/necooperanţi/cu dizabilităţi
- Carii cavitare
 TEHNICA ART
 Trusă de consultaţie instrumentar
de mână, Fuji IX (condensabil)
 Timpi operatori:
- cavitatea
- izolare, toaleta şi condiţionarea
dentinei
- inserţia CIS, îndepărtare exces,
lac.

16-Jan-19
TEHNICA ART-prepararea cavităţii

16-Jan-19
Izolare, toaletă, uscare, hidratare

16-Jan-19
Prepararea materialului - CIS capsulat

- capsula este comprimată cel puţin 3’’

- se amestecă 10’’ în amalgamator
- se aruncă primii 3–4 mm de amestec.
 Prepararea materialului - CIS necapsulat

 proporţia lichid-pulbere
 se agită lichidul şi se
aplică o picătură
 se elimină aerul prin
împrăştierea pe bloc cu
spatula (1,5 cm2)
 se agită pulberea şi se
aplică 1 măsură în două
porţii egale.
Prepararea materialului - CIS necapsulat

 flacoanele se curăţă şi se închid imediat

 se amestecă cu blândeţe prima porţie de pulbere
cu lichidul până când toată pulberea s-a
‘’umectat’’
 se înglobează a II-a porţie de pulbere şi se
amestecă cu fermitate (20-30’’); dacă depăşeşte
30’’, materialul arată uscat şi adeziunea sa la
structura dentară este mult diminuată.
 amestecul final trebuie să arate neted şi lucios
 Inserţia materialului de obturaţie
 materialul este inserat timp de 30-40’’
 cantităţi mici din amestec sunt inserate
 materialul este fulat cu un fuloar sferic
trecut prin adeziv pt a preveni lipirea sa
 excesul de material va sigila restul fisurilor
din jurul obturaţiei
 se curăţă instrumentul imediat.
 Modelarea materialului de obturaţie 1’

 cu spatula sau prin “tehnica presiunii

digitale” în special la copiii mici
 se unge uşor indexul medicului cu vaselină
şi se presează apoi materialul câteva sec. în
cavitate şi fisurile adiacente
 excesul este dirijat spre spaţiul
intercuspidian V/O de unde este rapid
îndepărtat cu spatula sau un excavator.
TEHNICA ART- inserţia CIS

16-Jan-19
 Priza, verificarea ocluziei, protecţia
 în timpul prizei nu se intervine asupra obt.
 obt. trebuie să fie ferită de umezeală
(izolare)
 se verifică ocluzia cu HA, contactele
premature sunt înlăturate cu excavator nou
 protejarea obturaţiei finale de umezeală:
cu un strat subţire de adeziv,
fotopolimerizat 20’’ sau la copiii mici,
necooperanţi cu vaselină.
Tehnica ART: cavitate III şi obturaţie CIS

16-Jan-19
TEHNICA CLASICĂ

 Cavitatea (reguli Black modificate)

 Tratamentul plăgii dentinare
 Obturaţia plastică.

16-Jan-19
TEHNICA CLASICĂ
PRINCIPII DE PREPARARE A CAVITĂŢII
 Accesul, forma externă şi de convenienţă
 EDA total/parţial
 Extenzia preventivă
 F. de retenţie (autoretentivitatea)
 F. de rezistenţă
 Finisarea.
16-Jan-19
 Freze

#245 #330 #2 #34

16-Jan-19
 TEHNICA CLASICĂ
CAVITATEA I
Conturul extern
 Accesul cu # 330
 Extindere în toate
şanţurile şi fosetele
 Îndep. sm. nesusţinut
 Laţime 1/3 din faţa
ocluzală

16-Jan-19
 TEHNICA CLASICĂ
CAVITATEA I
Contur intern
 Exereza DA
 Adâncime 0,5 mm în dentină
 Per. V,O convergenti
 Unghiul cavo-supraf. de 90o
 Unghiuri dentinare rotunjite

16-Jan-19
CAVITATEA I

16-Jan-19
 CAVITATEA I

16-Jan-19
 CAVITATEA II
1) Cavitate orizontală
 Extinsă până în creasta
marginală opusă
 Se aseamănă cu cav. I
 Coadă de rândunică
 În “S” sau “S” inversat
2) Cavitate verticală
 Per. lat. converg. ocluzal
(90o) şi divergenţi spre dintele
vecin.
16-Jan-19
 CAVITATEA II
 Unghiuri interne
rotunjite
 Prag concav şi îngust

3) Istm
 Lăţime=1/3-1/2

 Adâncime 0,5 mm în

dentină
 Teşit.
16-Jan-19
 CAVITATEA II Greşeli
A. retenţie ocl.<
B. lăţimea cav. >
C. istmul prea larg
D. unghiul cavo-
suprafaţă > de 90o
(se fract obturaţia)
sau < de 90o (se
fracturează dintele) .

16-Jan-19
 CAVITATEA II Greşeli
E. unghi dintre per.
parapulpar şi per.
laterali > / <
F. prag gingival prea
lat
G. per. parapulpar
concav.

16-Jan-19
CAVITATEA II Greşeli

< 90O (FD) > 90O (FO)

16-Jan-19
 TRATAMENTUL PLĂGII DENTINARE

 Cavitate superficială
 toaletă cu H2O2, ser fiziologic, apă distilată
 lineri: CIS, Ca(OH)2, ZnO, sau lacuri
 Cavitate profundă
 toaletă ser fiziologic, apă distilată
 coafaj (indirect, natural, direct)
 bază (ZOE, FOZ, CIS)

16-Jan-19
Lac, liner, bază

16-Jan-19
Coafaje: CI, CD, CN

CD

CI CN

16-Jan-19
Aplicarea amalgamului
 Instrumentar: matrici (Ivory, matricea în
T, matrici parţiale, circulare), portmatrici,
pene, fuloare pentru condensare şi
instrumente de modelat, spatulă bucală.
 Condensarea, brunisarea, modelarea
 Finisarea şi lustruirea

16-Jan-19
Matricea Levet în T

16-Jan-19
Instrumente de inserţie

Fuloar mic
Fuloar mare
Brunisor

16-Jan-19
Instrumente de modelat

Cioplitor
Cleoid discoid
½
Hollenback

16-Jan-19
Realizarea nişei masticatoriie

16-Jan-19
Brunisare

16-Jan-19
 test

16-Jan-19
Răspuns
 Modelare corectă
 Unghi cavo-suprafaţă < 900
 Fractura dintelui
 Contur extern bun

16-Jan-19
 test

16-Jan-19
Răspuns
 Istm şi cavitate ocluzală prea late
 Unghiul cavo-suprafaţă < de 900 (FD)

16-Jan-19
 test

16-Jan-19
Răspuns
 Lipsa convergenţei casetei
 Unghiul cavo-suprafaţă < de 900 (FD)

16-Jan-19
 test

16-Jan-19
Răspuns
 Convergenţa casetei prea mare
 Unghiul cavo-suprafaţă > de 900 (F O)

16-Jan-19
 Test

16-Jan-19
Răspuns
 Istm prea îngust

16-Jan-19
 Test

16-Jan-19
Răspuns
 Istm prea lat

16-Jan-19
Cavitatea clasa a III-a incisivi

16-Jan-19
Cavitatea clasa a III-a

16-Jan-19
Cavitatea clasa a III-a canini

16-Jan-19
TEHNICA MINIM INVAZIVĂ

16-Jan-19
TEHNICA MINIM INVAZIVĂ
 Cavităţi ocluzale punctiforme minime

16-Jan-19
Caria proximală

16-Jan-19
TRATAMENT MINIM INVAZIV

"Stomatologia minim invazivă" este

un concept nou în medicina dentară
pediatrică care combină diagnosticul
precoce cu realizarea de preparaţii
ultraconservatoare.

16-Jan-19
 Obturaţii minim invazive
 Obturaţii preventive cu răşină = obturaţii din
compozit cl. I minime, sigilate
 Obturaţia ocluzală minim invazivă simplă
Sunt soluţii de tratament relativ noi, care se
pot aplica în prezent şi la dinţii temporari după
practicarea unei „biopsii a smalţului”
denumită enameloplastie sau fisurotomie

16-Jan-19
 ENAMELOPLASTIA
 Enameloplastia este o metodă de dg. şi
tratament minim invazivă
 Indicaţie: cazul cariilor chestionabile, când
pacientul prezintă risc mare la carie.
 Tehnică:
caria este îndepărtată cu: freze sferice f.
mici, cu aer abraziv sau cu frezele de
fisurotomie

16-Jan-19
 Freze de fisurotomie

16-Jan-19
 OPR tip 1 (sigilare lărgită)

 Forma ascuţită a frezei permite restrângerea

utilizării ei DOAR la smalţ la DP
 Nesecţionarea sau secţionarea a foarte puţine
canalicule dentinare reduce la minimum
căldura şi vibraţiile produse în timpul lucrului
ceea ce are drept efect reducerea disconfortului
pentru pacient (elimină anestezia).

16-Jan-19
 OPR tip 1 (sigilare lărgită)
 Lărgirea şanţurilor marmorate pentru a îndepărta
caria, preparaţia nu intră în contact cu
antagonistul având extindere laterală minimă şi
ca adâncime se opreşte în smalţ
 Obturaţie cu compozit fluid tip flow
 Sigilarea obturaţiei şi a restului sistemului fisural
retentiv cu compozit de sigilare
 OPR tip 1 (sigilare lărgită) rară la DT

 Cavitatea se obturează cu compozit flow şi

sigilant.

Preparaţie ultraconservatoare Sigilare lărgită

16-Jan-19
 OPR tip 2 frecventă la DT
 cavitate I conservatoare care depăşeşte puţin JSD;
extinderea laterală în dentină este mică; preparaţia
nu intră în contact cu antagonistul; ca adâncime
cavitatea este superficială (0,5 mm în dentină)
 obturaţie cu: liner CIS / varnish / bonding pentru
obstruarea canaliculelor dentinare şi compozit
universal / compomer / CIS
 sigilarea obturaţiei şi a restului sistemului fisural
retentiv cu compozit de sigilare
16-Jan-19
 OPR tip 3 (obturaţie laminată)
 cavitate I cu extindere laterală mai mare; preparaţia
intră limitat în contact cu antagonistul; ca adâncime
cavitatea poate fi medie / profundă
 obturaţie de bază (cu CIS) şi compozit universal/de
posterior (cavităţi medii); coafaj cu hidroxid de calciu,
bază şi compozit universal / posterior (cavităţi
profunde)
 sigilarea obturaţiei şi a restului sistemului fisural
retentiv cu compozit de sigilare.
COROANELE PREFABRICATE
 Sunt coroane standard special confecţionate pentru
a se adapta dinţilor pentru care au fost fabricate
 Avantaje: relativ ieftine, necesită timp redus
pentru aplicare, nu necesită intervenţia
laboratorului de tehnică dentară, se prezintă în
seturi de coroane care cuprind diferite mărimi şi
forme de coroane, previn reapariţia cariei,
realizează suprafeţe dentare netede mai uşor de
curăţat prin procedurile de igienă orală uzuale.
COROANELE PREFABRICATE
Dezavantaje:
 sunt de calitate inferioară

 nu se pot adapta perfect la gingie

 nu refac foarte bine punctul de contact cu

vecinul
 nu se pot adapta perfect în ocluzie

 în cazul CP metalice, estetica lasă mult de

dorit.
 Indicaţii

 pentru restaurarea molarilor temporari şi

permanenţi cu carii extinse ce subminează
cuspizii sau carii multiple pe acelaşi dinte
Indicaţii

 pentru restaurarea molarilor temporari după

terapia pulpară (pulpotomie sau
pulpectomie)
 pentru restaurarea dinţilor cu defecte de
structură dobândite în cursul odontogenezei
(ex. AI, DI, HS/HM)
 refacerea dinţilor malformaţi
Indicaţii
Indicaţii
 ca restaurare intermediară a unui dinte fracturat
(fracturi ale cuspizilor).
 pentru restaurarea unui molar temporar care va
servi ca dinte stâlp pentru aplicarea unui
menţinător de spaţiu
 după eşecul aplicării altor tipuri de restauraţii
(ex:obturaţii)
 restaurarea dinţilor temporari cu atriţie gravă
 ca restauraţie semipermanentă pentru molarii
permanenţi tineri până la erupţia completă.
Contraindicaţii
 carii ce perforează podeaua camerei pulpare
 molarul temporar ce se va exfolia curând
 dinte care are mai mult de 2/3 din rădăcină
resorbită
 dinte cu mobilitate mare (gradul II-III)
 există semne clinice şi/sau radiografice evidente
de patologie peri sau interradiculară
 există eşecuri ale terapiei pulpare
Contraindicaţii
 ca restauraţie definitivă pe dinţii permanenţi
 pe molarul doi temporar când molarul de 6 ani
este în erupţie pentru a evita prin lipsa adaptării
perfecte o blocare a molarului permanent
 pacient necooperant, cu gură mică
 când există cerinţe estetice speciale
 când există migrări orizontale cu pierderea
spaţiului
 când există carii sub nivelul osului.
 Tipuri de coroane prefabricate

1. Coroane prefabricate din oţel

inoxidabil
2. Coroane de policarbonat
3. Coroane din celuloid
1. Coroane prefabricate din oţel inoxidabil

A) pentru molarii temporari

- preconturate (festonate) şi precramponate

- neconturate şi necramponate

B) pentru molarii permanenţi

C) pentru frontalii temporari
- Estetice (fenestrate, prefaţetate cu compozit)
 a) CPOI preconturate şi precramponate

- de obicei nu necesită ajustări sau necesită ajustări

minime înainte de cimentare
- există 6 mărimi diferite numerotate de la 2-7,
disponibile pentru fiecare molar temporar, în total
sunt 48 coroane diferite în cutie
- fiecare coroană este marcată cu tipul şi
dimensiunea sa de ex., dacă vrei să acoperi cu
coroană un molar unu stg. poţi să alegi între 6
coroane, de la cea mai mică mărime 2 la cea mai
mare 7.
CPOI preconturate şi precramponate
CPOI preconturate şi precramponate
CPOI frontale fenestrate
CPOI prefaţetate cu compozit
polimerizat în laborator
 2. Coroane prefabricate din policarbonat

 Pt incisivi, canini, PM
 Dimensiuni diferite pt
fiecare dinte
 Estetice dar fragile
 Se pot căptuşi cu
acrilat pt a căpăta o
bună adaptare internă;
apoi sunt adaptate
marginal şi în ocluzie.
Coroane prefabricate din policarbonat
 3. Coroane prefabricate de celuloid

 Variate forme pt toţi dinţii

 Variate dimensiuni pt fiecare
dinte
 Pot fi căptuşite cu acrilat
după care celuloidul este
desprins de pe coroana de
acrilat
 Se fac ajustări adiţionale cu
acrilat la pct. de contact.
TEHNICA DE LUCRU
Coroane prefabricate metalice

 Materiale şi instrumentar
1. Set complet DENOVO de CPM pt. molarii
temporari şi permanenţi; livrate pe
dimensiuni, câte 2 pentru fiecare mărime
şi pentru fiecare cadran (SS, SD, IS, ID).
2. Freze diamantate scurte (ex. # 633, #330),
cilindrice (ex. # 541), pietre (heatless)
Materiale şi instrumentar
Materiale şi instrumentar
3. Foarfeci pentru tăiat coroane
 Materiale şi instrumentar

3. Cleşti
a) Cleşti pentru conturare (adaptare la festonul
gingival)
b) Cleşti pentru cramponare (adaptare sub
convexităţile dinţilor)
 Materiale şi instrumentar
 Cleşti de conturare  Cleşti de cramponare
 Materiale şi instrumentar
4. Şubler/compas (pt măsurarea d. înainte de
preparare)
5. Ciment policarboxilat (ex. Poly F) sau CIS
pentru cimentare (ex. AquaCem) sau ciment
ZOE întărit cu răşină (ex.Kalzinol)
6. Instrumente de mână, piese, turbină
7. Aţă dentară.
 A) Proceduri premergătoare aplicării
coroanei
1) anestezie locală - doar dacă se prevede lezarea gingiei în
timpul preparaţiei dintelui sau deschiderea camerei
pulpare
2) izolare - cu rulouri şi aspirator / cu diga este cel mai
bine
3) îndepărtarea dentinei alterate - EDA de la periferie spre
pulpă
- expunerea pulpei → pulpotomia/pulpectoma vitală în
câmp operator necontaminat
- în absenţa expunerii pulpei → protejarea dentinei cu
Ca(OH)2 şi CIS
5) aplicarea coroanei imediat / în şedinţa următoare.
 B) Proceduri pentru aplicarea
propriu-zisă a coroanei

3 timpi operatori:
a) prepararea dintelui
b) alegerea coroanei
c) adaptarea coroanei
d) cimentarea coroanei.
 a) prepararea dintelui

Etape:
o şlefuirea ocluzală

o şlefuirea proximală mezială şi distală

o şlefuirea vestibulară şi orală

o rotunjirea muchiilor ascuţite: ocluzale,

laterale
 Şlefuirea feţei ocluzale

- cu freza #330 sau cu

un diamant
- se reduce 1-1,5mm
urmărind anatomia
suprafeţei ocluzale
interne a coroanei
 Şlefuirea suprafeţelor proximale
mezială şi distală
- cu o freză diamantată conică
- se îndepărtează contactul cu
d.vecini (sonda să treacă liber
între dinte şi vecini)
- f. proximale uşor convergente
spre ocluzal
- preparaţia să se termină la 1
mm subgingival în formă de
lamă de cuţit
 Şlefuirea feţelor vestibulară şi orală

- doar dacă feţele prezintă convexităţi mari şi se

prevede că marginea cor. nu le poate depăşii
- şlefuirea se face cu o freză diamantată fissure
- freza este ţinută la un unghi de 10°-15° faţă de
axul lung
- se reduce max. 0,5-1 mm din grosimea feţelor,
în special la nivelul convexităţilor
- subgingival preparaţia se termină pierdut.
 Rotunjirea muchiilor ascuţite şi
verificarea finală a preparaţiei
- ale cuspizilor pt. a se realiza o pantă lină în 1/3
ocluzală a feţelor vestibulară şi orală
- proximale dinspre V şi O cu freza ţinută║cu axul lung
al dintelui
- preparaţia finală trebuie să păstreze forma iniţială a
dintelui.
 b) Alegerea coroanei prefabricate
 în funcţie de preferinţele, îndemânarea
medicului, de timpul avut la dispoziţie:
- CPM preconturate şi precramponate
tolerează un nivel de ajustare minim;
- CPM neconturate şi necramponate pot fi
adaptate mai bine dar se consumă timp mult
 se estimează mărimea dintelui sau se
măsoară cu un compas diametrul M-D şi
înălţimea dintelui
 b) Alegerea coroanei prefabricate cont.

 se alege CP cea mai apropiată de

dimensiunile măsurate
 se verifică prin introducere pe dinte:
- la mandibulă întâi faţa linguală a
coroanei şi apoi prin rotire peste
cuspidul vestibular cel mai proeminent
se introduce şi vestibular
- la maxilar se face invers.
16-Jan-19
c) adaptarea coroanei

Etape:
 Conturare (festonare)

 Cramponare (convexităţi)

 Finisare

 Lustruire.
 Conturarea
Timpi:
a) adaptarea lungimii coroanei

b) adaptarea Ø M-D al coroanei cu cel al

dintelui
c) conformarea punctelor de contact

d) se verifică dacă CP intră complet şi dacă se

adaptează la conturul gingival.
16-Jan-19
 a) adaptarea lungimii coroanei

 proba iniţială arăta că CP nu intră pe dinte

rămânând în supraocluzie
 CP nu intră fără ca gingia să se albească se
verifică: să un existe zone mai înalte ocluzale
neşlefuite suficient / să nu existe praguri
 CP nu intră cu albirea gingiei se verifică: dacă
CP nu este prea lungă sau/şi prea largă.
 a) adaptarea lungimii coroanei

 dacă este prea largă fie se alege altă coroană

fie se adapteză aceasta folosind cleştii de
cramponare
 dacă este prea lungă se taie din margini
folosind foarfecile de coroane sau pietre
 toate marginile coroanei se subţiază cu
piatra heatless înainte de probarea lor.

16-Jan-19
 Reducerea lungimii şi grosimii CP cu
piatra heatless

16-Jan-19
Conturarea cont

b) adaptarea Ø M-D al coroanei cu cel al

dintelui cu un cleşte de contur
c) dacă nu există puncte de contact acestea se
formează folosind cleştele
d) se verifică dacă coroana intră complet după
care se verifică adaptarea la conturul
gingival. Marginile coroanei trebuie să
corespundă cu festonul gingival.
16-Jan-19
 Cramponarea
 coroana trebuie să fie adaptată perfect conturului
festonului gingival folosind cleştii de contur.
 festonul gingival:
- vestibular al M2 t este convex, cu convexitatea
spre gingival (surâs)
- vestibular al M1 t este în forma literei S culcat
 aproximal este cu convexitatea spre ocluzal
(mimează tristeţe)
16-Jan-19
Festonul gingival la M temporari

16-Jan-19
Se cramponează marginile coroanei

16-Jan-19
Netezirea marginilor CP cu polipantul
Finisarea şi lustruirea

16-Jan-19
 d) Cimentarea
 toaleta coroanei şi a dintelui (apă oxigenată şi alcool)
 se umple coroana aproape complet cu ciment de consistenţă
cremoasă
 se îndepărtează diga
 se introduce coroana pe dinte ferm şi se indică copilului să
muşte
 se îndepărtează excesul de ciment
 se aşteză priza iniţială a cimentului
 se îndepărtează cu sonda excesul de ciment iar din zonele
aproximale cu aţa dentară.
16-Jan-19
 Probleme obişnuite
 coroana nu intră pe dinte
- cauza probabilă: alegerea proastă a CP, prag proximal

- soluţia: îndepărtarea prin şlefuire

 coroana are dim. V-O bună dar sunt prea mari M-D

- cauză probabilă: pierderea spaţiului din cauza migrării

d. vecini
- soluţia: reducerea feţelor V şi O ale dintelui, alegerea
unei CP mai < sau adaptarea M-D a CP cu cleştele.

16-Jan-19
Tehnica de lucru
Coroanele de policarbonat 3M™

1. Selecţia CP
- pregătirea dintelui

- selectarea coroanei potrivite din kitul de

coroane ESPE™ Mold-Guide
2. Adaptarea CP
- se aplică CP pe dinte şi cu un creion de
contur se marchează festonul gingival

16-Jan-19
- se scurteză CP cu o foarfecă/freză/piatră
- se cramponează marginile coroanei cu cleşti
speciali
- se reprobează coroana pe dinte
3) Căptuşirea CP
- asprirea suprafeţei interne a CP cu un diamant

- căptuşirea cu acrilat

16-Jan-19
- Introducerea coroanei pe dinte
- Îndepărtarea excesului cu freze de
carbide, finisare cu discuri şi roată
- Cimentarea
- Îndepărtarea excesului de ciment.

16-Jan-19