Să-i învățăm pe copii cum să se roage

Este important pentru ca fiecare copil să învețe cum să se roage. Chiar dacă unii ar crede că
trebuie să fii „un specialist” al rugăciunii ca să aibă autoritate în acest domeniu, ca părinți, nu
trebuie de uitat faptul că aceștia sunt primii învățători și vestitori ai credinței pentru copii lor.
Copiii învață în primul rând cum să se roage și despre rugăciune urmând exemplul părinților lor.
La drept vorbind, îi copiază, însă nu numai pe ei, ci și pe ceilalți frați, rude sau chiar membrii din
parohie.
1. Nu este nimic greșit în rugăciune
Accentul trebuie pus nu numai pe „ați spune rugăciunea”, ci mai degrabă pe „a vorbi cu Isus”.
Deci, pe lângă memorarea de rugăciuni, copilul trebuie învățat să vorbească cu Isus așa cum ar
vorbi cu un prieten. Nu se pune problema ca rugăciunile frumoase creștine precum Tatăl nostru
sau Bucură-te Marie să fie abandonate – aceste rugăciuni fac parte din comoara credinței noastre
și sunt biblice – deci inspirate de cuvântul lui Dumnezeu. Dar pe lângă acestea copiilor trebuie să
li se explice că pot vorbi orice cu Isus, chiar și lucruri care par copilărești sau micile îngrijorări.
Isus este interesat de toate acestea, mai ales de persoanele noastre!
Părintele este chemat să-și invite copilul la rugăciune în comun, adică împreună. Rugăciunea în
familie este foarte puternică și cel Rău nu poate să distrugă pacea din familii!
2. Dacă părintele se roagă și copilul se va ruga
Ca părinte, este important ca al dumneavoastră copil să știe că în familie se practică rugăciunea,
că părinții se roagă. Nu trebuie de făcut mare tam-tam din aceasta, dar uneori este bine, chiar
ocazional, ca părintele să împărtășească, să spună că s-a rugat pentru ceva anume. Astfel,
părintele dă mărturie înaintea copilului și îi oferă un exemplu pozitiv. De exemplu, dacă într-o zi
copilul se întoarce de la școală și spune că a avut o zi foarte frumoasă și a luat note bune,
părintele poate spune: „Ce minunat! Aseară m-am rugat pentru tine ca să ai o zi minunată la
școală!”. Dacă se întâmplă uneori ca emoțiile sau frica să pună stăpânire pe copii, părinții pot să-i
spună acestuia că îl vor susține cu rugăciunea și că Isus va veghea asupra sa!
3. Un stil de viață de rugăciune
Papa Francisc spunea odată într-o postare pe Twitter: „Dragi părinți, învățați copiii voștri să se
roage. Rugați-vă cu ei!”. Rugăciunea în comun are multe beneficii și poate fi făcută mai ales în
momente când întreaga familie se adună: la masă, înainte de culcare, înainte de a pleca într-o
excursie cu mașina. Copiii astfel pot vedea că rugăciunea poate fi naturală și informală – nu
numai legată de viața de la biserică, dar mai ales de viața însăși a familiei. Și fiindcă este făcută
în familie, rugăciunea nu-i va intimida pe copii, adică să se sperie că „nu s-au rugat cum trebuie”.
Isus cunoaște intențiile noastre bune din inima noastră, indiferent de cât de încurcate sau
sofisticate sunt cuvintele noastre. El știe cine suntem și ne iubește așa cum suntem!
Închei aceste cuvinte cu un mesaj al Papei Francisc: „Rugăciunea noastră nu poate fi redusă la o
oră în ziua de duminică! Este important să avem o relație personală și în fiecare zi cu Domnul”.
Așadar, rugăciunea nu trebuie limitată numai la mersul la biserică sau participarea la liturghie, ci
să fie gura de oxigen a sufletului de fiecare zi!
Pr. Michail Iulian Echert