Economia Romaniei

Economia României este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul
este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia României
acționează așadar legea cererii și a ofertei. La baza acesteia se află proprietatea privată care trebuie
protejată și garantată.

România se află în categoria economiilor emergente[35] iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept
"economie cu venituri mari" (high-income economy), conform rapoartelor Băncii Mondiale. Odată cu
sfârșitul anului 2021, economia României se află pe locul 13 în Uniunea Europeană ca mărime[38] și a 8-
a ca putere, atunci când PIB-ul este ajustat la paritatea puterii de cumpărare.

Ce se produce in economia actuala pe piata?

Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini
ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții,
chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile
farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de
mașini (vedeți Dacia Logan) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de IT
cunoaște o creștere anuală constantă.

Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri de către
întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor,
industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei.

Cat si cum se produce in economia actuala pe piata?

Economia românească a crescut cu 6,5 la sută în prima jumătate a anului 2021 ca urmare a unei
performanțe mai bune decât se preconiza în al doilea trimestru, la 13,0 la sută față de anul anterior.
Consumul privat s-a redresat puternic în prima jumătate a anului (în creștere cu 5,2 la sută față de anul
anterior), ca urmare a cererii mare de bunuri durabile și de uz casnic. Creșterea încrederii investitorilor și
a consumatorilor a susținut, de asemenea, investiții mai mari (în creștere cu 11,9 la sută anual). Noile
comenzi industriale au beneficiat de o redresare puternică, susținând și redresarea industriei (în creștere
cu 10,4 la sută față de anul anterior), iar sectorul tehnologiei informației și a comunicațiilor (în creștere
cu 14,1 la sută față de anul anterior) a beneficiat de nevoia crescută de muncă în mediul online.
Redresarea economică puternică și constrângerile ofertei de forță de muncă au redus șomajul la 5,2% în
iunie 2021 de la 5,9% în ianuarie.
Deficitul fiscal a crescut la 9,2 la sută din PIB la sfârșitul anului 2020, pe seama stimulului fiscal generat
de pandemia de COVID-19, dar într-un grad mai mic comparativ cu alte țări ale UE. Guvernul a răspuns
crizei COVID-19 oferind un stimul fiscal de 4,4% din PIB în 2020 și 1,2% din PIB în prima jumătate a anului
2021.

Banca Mondială sprijină eforturile României pentru accelerarea reformelor structurale și convergența
României cu UE conform Cadrului de Parteneriat cu Țara pentru anii fiscali 2019–2023. Banca Mondială
utilizează întreaga gamă de instrumente pentru livrarea de asistență financiară și tehnică. Prin exercițiul
de analizare a performanței și înțelegere a contextului local, Cadrul de Parteneriat cu Țara a fost ușor
ajustat pentru a reflecta provocările pandemiei de COVID-19.
În ultimul an, Banca Mondială a adaptat programul de țară la schimbările generate de pandemie și a
restructurat o serie de operațiuni. Portofoliul de operațiuni a fost extins pentru a include o finanțare
suplimentară în domeniul sănătății, precum și o nouă operațiune care vizează sprijinirea investițiilor pe
termen lung în infrastructura școlară; construirea bazelor pentru viitoarele investiții, mobilizând în
același timp resursele UE și fondurile bugetului local; și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a
gestiona riscurile de dezastre naturale și climatice.
Pentru cine se produce?