da la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale da la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicada la elaborarea şi
completarea lor în funcţie de modelele de forda la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele
de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

 SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

 SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

 SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

 SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile fmulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul
minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

 SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

 SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

 SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

 SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile ftorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

 SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

 SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

 SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

 SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile f

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.
Exemple:

 SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

 SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

 SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

 SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile f da la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele de formulare
stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale da la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicada la elaborarea şi
completarea lor în funcţie de modelele de forda la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele
de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile fmulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile ftorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile f

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pas da la elaborarea şi completarea lor în funcţie de
modelele de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale da la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicada la elaborarea şi
completarea lor în funcţie de modelele de forda la elaborarea şi completarea lor în funcţie de modelele
de formulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de
pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile fmulare stabilite

de MFP în conformitate cu legislaţia economico-financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situaţiilor financiare

anuale

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt
conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile ftorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul
minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile f

Formularele care compun Situaţiile financiare anuale sunt prezentate în

general sub formă tabelară, cu linii şi coloane. Pe rânduri sunt enumeraţi indicatorii

economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că

oferă prin combinaţie, corelaţiile între elemente şi între indicatori. Aceste corelaţii

sunt specificate în Normele metodologice şi Instrucţiunile de lucru, transmise de

MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor şi perioadele la care se referă

raportarea documentelor de sinteză (exerciţiul anterior şi exerciţiul curent).

În Bilanţ datele sunt preluate din balanţa de verificare după regula generală:

soldurile finale debitoare din balanţă se preiau în bilanţ la elementele de activ iar

soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepţie, dacă sunt

conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile fiv din bilanţ, sumele vor fi de

semn contrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de

pasiv care sunt preluate în bilanţ la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul

minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conţinutul şi structurile

Situaţiilor financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune

studierea informaţiilor din formularul de Bilanţ „forma lungă” de la subcapitolul 1.2.

fig.1.23.

Exemple:

• SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categoria elementelor de

activ din bilanţ (grupa B) , rd.20.

• SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de

pasiv din bilanţ (grupele D sau G) , rd.40 sau 51.

• SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) va trece la categoria

elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.87.

• SfC cont 2812 Amortizarea construcţiilor, va trece la categoria elementelor de

activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.

La conturile bifuncţionale, soldurile finale debitoare trec la posturile

bilanţiere de activ iar soldurile f