Sunteți pe pagina 1din 5
STUVAN PANAITE fn situatin fn eae fate oclzald print tei cuspizi collate clemente de relief sunt roprezentate de: dou gant {ntereupidiene, tel fore i dou ceste marginale. Caspiil sunt staf: unl mai maze ~ vestibular gi doi cspiai inguin ondne desorescnd#, mezio-dstal si disto- Tingual. . ‘Sefurileintereuspidione sunt in mums de dow unt rmecio-distal, curd ev concavittea orientath vestibular find tyceat ai aproape de Kinga, el deal dita san are o diretic ‘estbulo lingual, pleach din gan mezio-distal dnt-o fost ecundard se indreapd spre lingual si se continu iin weimca ‘ocluzalt aes linguale. ‘Cele doud ofr desi, pot un un aspect asemintor titerei ¥.Fosele in aceastl variant swt in gums de rei: Jout Dronimate mai ancl, de fora trinnghiulard guna relatiy Cental, cae se formeazd Ie intersectia estor douf yntur CCrestele marginele ax acelasiaspeet, cu denschirea 8 au o convergea(i mai mich sprelingu iidcina est conic, voluminoss, turin sons mezio isl, Prezinh petra fee: fa mezialB, cre este cea mal mare, ‘mai de fa distal, cee vestibular coe lingual. ‘Varta rdScinil este orientat spre distal, Pe sefiune czootld aro ford ovalard cu diameiralmae vstibulo-lingsl, ‘Gun ol vertbularmai mae, plsl mic find orient ingoel ‘Camera pulpard est voluinoasS ae esecas frm cu ‘coe acoromei der dimeasiuni malt mci ‘La velal riding, cel mai recvent, camera pupa se continud ex un canal mdiolar reatv larg titi sens mezio~ Gal Foure ror, poste prezenta dou canale sau anomait ale canalelorradicalare. “Pasifain arcadd,Premolaral secund inferiorareowgout ingle in ens mezio-istal Tclinaea este asemnitoarecucea april preanolariaferor. [iP homravodes cowek «sores ston MOLARII ‘Sunt ding ou 0 morfologe mai complex, sunt mult mai ‘yoluminosi i au ma rol important in titurreaalimentlor, Sut Gini plarcuspide gt phrrediculari, Molar sunt» mum de 12 eft ei pe fecorehemiarcadi. Numele fiedrui moar f-0 ‘hemiareadt dope de poztis topografck sau de virta la care crop. Ceitrei molar nt-obemiaread sunt: © wolaal prim sautnolarl de Gani; = Molarulsecund saumolaral de 12ni; * Molarulatrilesaummoara de minte. in punet de vedere a volumuli, mori sunt tn serie descendent cel ma maraegtemolarl prim, urmat ce al doiles sialweleamolar, MOLARULPRIM SUPERIOR ‘Sisteme denotare: olaiee is 26 30 4 RS Dimensiuni medi dup RUSSEL pi WHEELER: ‘Lungimea otal: -20,5mm [Lgimea coroane: “75mm. Tangimea ric “mm Diamerulmezio-disal: — -10mm iamera vestbulo-palatial: - 11 mm us Varstaeropii Ridicing ested: Coroana ete eh its msi ial pret © pata fee lateral esbulr,paltinl, men distal so Faia liber, fa oluzal. ME oy vestibular aco form oe ne sci nt tape ‘cubaze mare, oeluzal baz mcd covet ‘Gantal enc dat de pak mink: moze, dstlt, ‘ocluzallg cervical Mangia proximal, mil i dsl, sunt carbo coun maxim tr uclnes ocuzal, sunt convergeio spre cervical gi TRoyal, targnen meznl ind soa ngs dest co, distals, ‘Marines distaléestemai convex inde cta mesial. aprospe confer form deacaladt, ‘Relic fe vestibular ste convex in amb Sensi, cervico-ocluzal si mezi-dstal. Convexiatea maximl sen Serveo-oclural este sits la ures teimel covvicale cu dou trem oeuzale. ‘aan meridia, convexiatea maxim tn jontinton cervcul cote stat! ls unirea teimet meals cu doud tim sista to jumitatca ocluralé precinti doui convexiiti Pe -yericaleleidiate din vrtleospiilor vestibular, \Blcmontete deli le el vestibulare sunt: ung, doi bull yo ose 6 ig, 811, Molerl pm superior (STERAN PANANTE, eg Sanpl vine de pe fea onal, ae 0 direie veteal, ‘este eyezat mai aprogpe de margins distal xe termi ft-o ose cam lamijlcul fei vestibular, ‘Sana separ doi lobal nepali, cl mexil ind mai mare ecdtcel distal, Foseta are o formé trianghivlard, so gAseqte cam Ia ‘iflocl fei constue punctleminal al sanju vesinalar. ie ee eae nae eee eee eae ec ae a eo a ae ee aoe ee ee aaa Fe rrepemtieneeren eos a era ak Sa Sy oemeas ones eee Se ae Fees rere ree Ge eae cone eps oer ae ee a een es a ‘In jumitatea ocluzald in sens mezio~distal se intilnese ee eee eee cuspzilor palatial : Ms [Pnirovocn conc «ssranm soins if ale fei paltingle sunt reprezentate 4 um jan} a doi lobuli.Sanul vine de pe fia clued, ar 0 Alcefic ocluz-cerveal,sstenueazl spe cervical ses apceal ‘mai gproapededistl, Acest san delimiteari doi loblt inegai, mez) - ms ‘are gi distal-mai mie, Pe lobutul meri, xproaps de ocuzal, se Poatefntin o proeminenté de smal, cunoscatd sub umn de ‘uberculal ni CARABELLI, $8 Faja mexiaté sre o form cares nsri Intex tapers baza mare ~ cervies gi baza mick -cofual. Est cea raf mare intetoaie fee Contural este dat de patra. matgini: vestibular, alainal, carvicalt gi ocluzalt. Margnile vestioulart 41 palatial ant convexe, cu un maxim stat a time cervical, Sunt convergente spre eluzal, marines pelatnal find pain ai ngs Margines cervicall esto ujor curb cx concavitaten ‘tientat apical. Margnea ocizalt are focma uni V cu ra larg deschse scste dt de creasta marginals medial Relief fejei meziale, In ansamblu, este convex in ‘ambele.sensuri, ‘vestibulo-palatinal si cervico-ocluval, Convexitates maximt in sens cervico-oeluzal este situa la unireatreimeiocluzate cu dou treimi cervical, Convexiatca ‘animé in sens vestibulo-palatnal est sia la univ trite! vestibular cu dou trim palatnale. La Tnidlivea eel dow Sonceviti in cele dou sensur se formeazh aia de coniat cu lintel vos. ntreimen cervical, fas meal poet sb fe plank sauchierngorconcava PR Foe alt we vee fot 9 wa coef ‘scar call fecal Seda Din dneestn, in alms parce ah Fachinalasevuesmtconet v9 Kaa oll wo fom de pat, pos no ‘ndan patlogam fn care marge mex § Gall snk ere lat margin vest pal sk Converge pedis Unghl format de marion mez xa vest cease Ctl ole i it de pr me vest nea dia Magi velar Jalil fod de W cube ag desi, Val mecha ibd sn mae deco ia arte ag Sind date de tratle nededatal ale onpsior vault # «odor ar il r a gi distal, jentate ir ‘Magne proximal, exalt gil, sm vente seas vl plaial ss purse elms ial Find mlscondettenmel Ta tllniea soso mari Cs xa west eka ral nie sgh nj, imgirle meio ‘Sel gdto-plsinl Sid xa ar wre dt- ‘star gnen- ing indie Marge pronimale ut dt de crete maple de =m, Rei alu ne repeat dept pi, tr gant nosis, fn, Sok eee maria cose Capi sn sa doi veal doi palatial, Cal san mae ee ual nso plana wat de apa meio esl, ioveatiular yal mal mi, cup cso. alin ie pectin a sec ol eno ros edo plata Se somes oct i Ed eal, ee ext se eral, pr csi ezine dol ‘cl cmap ves sa a Semele [STRFAN PANANTE | 190 MowPOLOGKA cunnci a sisTenuLtsTOMATOGNA ‘Sanju centro-vesibutarpleacl in fosa central, are 0 irectc vestibular, sper cuspzi vestibule continu ci Sanjl de pe fs vestibular i este aezat mai aproape de distal Saniul disto-paiatinal pleacd din fora distal reo direficoblics, Separi cuspizi palatinali, se contin cu ganjul de pe fa palatinld sto aezat mai aproape distal paralele nrc leg jer oblice dinspr vestibular pre alainl ‘delamezal spre sil Suntmaijontedeeteuspzi pe seams ‘ezio-dstaldavindoformd apoape semicircular, Fosele sunt in mumr detrei, dou proximaie - mesial gi distal, care sunt mai adénci gf au o form taghiulars,fose ‘ental este mai superficially ar o for pramidala. Crstle vestbulo-palatnale ale cuspizilor merio-palatinal gi disto- vestibular fntnes atc elerealjzind nung obtuzeu ictal. ovientatspre distal Obbes. De aceea,acesteclemente de relief sunt cunascite 809 ‘numele de creastaoblct sau puntea de sma element morflogic ‘aracerstemolarilor superior Coletumoaruli prim superior etereprezetat do line ‘ai puja ondulaté Pe feel vestibule i oralfareo fora carbs gor concave oricotarea spre oeluzal, iar pe fee proximsle estcusoreonvextcuconvextatea orienta oclial tdicina prezinté in treimea cervical untrnchicomun lin dere se tried doud 8d ini vestibular gi una palatial, (Cea mai mare este cidicina palatinall, caze este jor trtié ‘estbulo-palatnal, Aceastriicind este uma ca mérime de idicina mecio-vestibulard gi rdicine disto-vestibalark. Ridciile vestibule sunt trite in sent mexo- distal pe Secjiune avind 0 form ovaert ex dmetrl mare in sens vestibulo-palatinal Ridicina merio-vesbularprezinS pe fbjeleproximale ete un an;longtudinal, 1st age ‘grea panarre 9 @ Ridicin disto-vostibulardprezin un ga} longitudinal numa pefefamezial, z Jn times spiceld, rEcinile vestibulare sunt curbate sored Cele ei Hidfcini ale mola prim superior au Aispociti divergent spre spice, sigurind dint o baz larga eimplantr si, implicit, obun abit fn osul maxi. (Camera palpard’ are o form ssominitoare cu cea @ coroans, dar de dimensiunimaltmsimici. Prezint& patru prolungir, patrx cosme pulpsre

S-ar putea să vă placă și