O viață plină de rodire

Textul biblic: Galateni 5:1-26

Versetul cheie: Galateni 5:22, 23
Ideea centrală a lecției: Noi trebuie să-l lăsăm pe Duhul Sfânt să conducă pe deplin viața noastră, pentru ca
astfel să putem fi roditori spiritual.
Scopul lecției: Să te încurajeze să te lași condus în fiecare zi doar de Duhul Sfânt.

Viața nouă în Domnul Isus Cristos este caracterizată de belșug și rodire. Creștinul mântuit și călăuzit
de Duhul Sfânt este umplut de roada Duhului, atât de necesară unei vieți trăite spre slava lui Dumnezeu.
În studiul acesta ne vom uita la binecuvântarea unei vieți roditoare, puse în opoziție cu o viață
condusă încă de firea pământească. Pentru cei mântuiți există doar o singură opțiune: „Fiți plini de Duh!”
(Efeseni 5:18)

1. Înțelege corect libertatea (vs. 1-15)

Atunci când o persoană este mântuită, devine cu adevărat liberă de sub osânda și stăpânirea păcatului
(vezi Ioan 8:31-36). Termenul „libertate” însă poate deveni greșit înțeles și aplicat, dacă nu este definit biblic
corect. Apostolul Pavel continuă discuția începută în capitolul precedent despre Sara și Agar, în care a
subliniat cele două legăminte, unul al robiei și celălalt al libertății sau slobozeniei (vezi 4:31). Libertatea
creștină înseamnă eliberarea de sub domnia păcatului (vezi Romani 6:15-23).
Dacă cineva ar fi vrut să accepte circumcizia ca și condiție a mântuirii, atunci acea persoană trebuia să
se supună întregii Legi. Acest lucru însă, după cum deja subliniase Pavel în primele capitole ale epistolei,
făcea ca acea persoană să intre din nou în cercul vicios al imposibilității ținerii Legii în întregime, prin
urmare intra din nou sub condamnarea și blestemul Legii (v. 3). Un asemenea gest însă însemna nesocotirea
lucrării harului lui Dumnezeu și în cele din urmă, despărțirea acelei persoane de Domnul Isus (v. 4).
Cei care așteaptă prin Duhul „nădejdea neprihănirii” (v. 5) sunt chemați să trăiască o viață de credință
care „lucrează prin fapte”(v. 6). Noi am fost mântuiți prin har, prin credință. Așteptăm însă plini de nădejde
clipa în care nădejdea noastră viitoare, adică întâlnirea cu Domnul Isus și prin urmare glorificarea noastră, se
va împlini. Până atunci însă, suntem chemați să trăim în libertatea oferită de credința în jertfa Domnului Isus,
dar nu oricum, ci arătând faptele făcute în iubire atât față de Dumnezeu cât și față de semeni.
Scopul diavolului este întoarcerea oamenilor de la adevăr spre minciună și de la trăirea unei vieți noi
spre robie și moarte spirituală. Pavel descrie această stare prin neascultarea de adevăr (v. 7). Toți cei care
trăiesc în neadevăr, adică în minciună, și propovăduiesc minciuna, într-o zi vor fi judecați cu dreptate de
către Dumnezeu și osândiți (v. 10).
Apelul lui Pavel la libertate trebuie înțeles corect: Dumnezeu ne-a eliberat odată pentru totdeauna față
de păcat prin Domnul Isus. Eu pot acum să trăiesc liber prin credință, și nu trebuie să mă mai întorc înapoi în
robia păcatului. Libertatea pe care mi-a dăruit-o El nu este o ușă deschisă la trăire în păcat, ci dimpotrivă, o
ușă închisă față de păcat. Libertatea la păcat este descrisă în termenii „trăire pentru firea pământească” (v.
13b). Creștinul cu adevărat liber este cel care nu se mai lasă condus de firea pământească (v. 15), care
slujește aproapelui său într-un spirit al iubirii divine (v. 13c) și care împlinește Legea divină a iubirii lui
Dumnezeu și a iubirii aproapelui (v. 14).

Cum îți caracterizezi libertatea nouă în Cristos pe care ai primit-o prin credința în El? Este ea o
unealtă în vederea trăirii în sfințenie și în ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu sau dimpotrivă, este un
paravan în spatele căruia să te ascunzi pentru a trăi în păcat și condus de firea pământească?
Ești gata să te jertfești pentru nevoile fraților tăi, la fel cum ai vrea ca ei să se jertfească pentru nevoile
tale? Îți iubești semenii la fel cum Îl iubești pe Dumnezeu, având o dragoste neprefăcută?

2. Nu te lăsa condus de firea pământească (vs. 16-21)

În prima parte a capitolului cinci apostolul Pavel a abordat un nou subiect, vorbind despre legalism și
libertinaj, două căi greșite de a înțelege libertatea pe care ne-o oferă Domnul Isus Cristos. În versetul 13 el
menționase termenul firea pământească. În acest pasaj el ne atrage atenția asupra diferențelor care apar între
o viață condusă de firea pământească (adică de natura umană căzută în păcat) și o viață condusă de Duhul
Sfânt (vezi v. 25).
 O persoană poate fi condusă de Duhul lui Dumnezeu sau, dimpotrivă, poate fi condusă de poftele firii
ei pământești (v. 16). Cuvântul din limba greacă tradus de fratele Cornilescu prin fire pământească poate fi
tradus și prin cuvântul carne. Termenul nu se referă la corpul biologic, ci la natura căzută în păcat, adică la
intelectul, sentimentele și voința lui aflate sub controlul diavolului. Lucrarea Duhului Sfânt în viața omului
are în vedere regenerarea întregii lui naturi. Viața unui copil al lui Dumnezeu devine în întregime templul
Duhului Sfânt (1 Corinteni 6:19).
Apostolul Pavel continuă prezentarea în opoziție a celor două căi spirituale care există în lume, printr-
o listă de caracteristici negative ale omului care trăiește împlinind poftele firii pământești. Unii comentatori
numesc această listă ca fiind „lista viciilor” (punând-o în opoziție cu „lista virtuților” prezentate în paragraful
următor).
Apostolul Pavel încheie lista păcatelor firii pământești cu o avertizare (v. 21b). El prezentase faptul că
cei ce sunt copii ai lui Dumnezeu, Îi aparțin Domnului Isus și sunt moștenitori prin credință (Galateni 3:20).
Prin corelare, cei care nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu sunt cei care nu sunt ai lui Cristos. Ei nu sunt
încă copiii lui Dumnezeu, iar în acest caz, sunt copiii diavolului.
Diferența dintre copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului este aceea că cei din prima categorie vor fi
călăuziți și stăpâniți de Duhul Sfânt, iar cei din a doua categorie vor fi conduși de poftele firii pământești,
continuând să trăiască în păcat.

Care din manifestările firii pământești mai au încă putere în viața ta? Roagă-te ca Dumnezeu să-ți dea
putere atunci când ispita îți dă târcoale.

3. Rodește prin Duhul Sfânt (vs. 22-26)

Lista roadelor Duhului Sfânt conține nouă calități spirituale sau caracteristici. Termenul roadă (v. 22)
este la singular, sugerând faptul că toate aceste virtuți formează împreună un singur „ciorchine” spiritual,
care se dezvoltă armonios și se manifestă într-o viață condusă de Duhul Sfânt. Cele nouă virtuți menționate
nu reprezintă o listă completă a roadelor Duhului Sfânt. Intenția autorului a fost de a ne da câteva exemple
care să ne fie de folos în formarea caracterelor noastre sub conducerea Duhului Sfânt.
Concluzia din final este: împotriva acestor lucruri nu este lege (v. 23). Nicio lege nu mai poate
acționa acolo unde este prezentă roada Duhului Sfânt. Pe de altă parte, niciodată Legea nu ar putea-o produce
într-un mod desăvârșit.
Cum putem avea o viață plină de roade spirituale? Apostolul Pavel ne prezintă doi pași spirituali.
Primul pas este prin răstignirea firii pământești (v. 24). Ea nu trebuie să mai aibă putere și influență asupra
noastră. Al doilea pas este o trăire și o umblare prin Duhul Sfânt (v. 25). Înaintarea noastră spirituală va fi
posibilă în măsura în care vom umbla cârmuiți de Duhul (v. 16) și alături de Duhul Sfânt (v. 25b).

Ce fel de roade spirituale pot să vadă alții în viața ta? Are Duhul Sfânt control absolut asupra vieții
tale?