GIOVANNI PIERLUIGI DA PALESTRINA

Renaşterea în muzică are un nume: Giovanni Pierluigi da Palestrina. Nascut in

jurulanului 1525, este recunoscut ca fiind un maestru al polifoniei vocale, creator al unui
stilcontrapunctic care îi poartă numele pentru eternitate: stilul palestrinian. Este
autorulunui opus esenţial pentru istoria muzicii culte:Missa Papae Marcelli. Muzica sa
străbate secolele ca o mărturie a inefabilului creaţiei şi a geniului unui compozitor, care
amarcat decisiv evoluţia muzicii savante în secolele următoare. A compus în
vastămajoritate muzică sacră, în special compoziii corale pentru liturghia de rit catolic,
numeroase motete si imnuri.Stilul lui Palestrina a corectat excesele tehnicii imitatiei care
au dus uneori la imposibilitatea înelegerii textului în interpretare.

Prin Palestrina s-a desăvârşit un concept fundamental pentru evoluţia

muzicii:conceptul polifonic, rezultat al preeminenţei melodiei şi a înveşmântării ei
însimultaneităţi sonore construite cu maiestrie şi rafinament în universul vocilor umane.
„Epoca de aur a polifoniei vocale“ nu e doar o figură de stil, ci o realitate intrinsecă aunei
perioade faste din istoria muzicii, în care missa, motetul, madrigalul aureprezentat forme
şi genuri de mare forţă a expresieisonore şi artistice, de recompunere a unui edificiu
sonorimpunător, prin rapelul la modurile antice greceşti, lapuritatea şi sensibilitatea
vocilor din ansamblurile coraleale vremii.Secolul XVI este secolul lui Palestrina.
Muzicarenascentistă se revendică din moştenirea maestruluiitalian, din autoritatea
poziţiei sale de „şef de şcoală“contrapunctică, de creator al atâtor opus-uri
definitoriipentru valoarea operei sale, tehnica contrapunctă a luiPalestrina stand la baza
sistematizării ulterioare acontrapunctului renascentist.Palestrina si-a inceput instruirea
muzicala la Roma cabaiat de cor la Santa Maria Maggiore de 1537. In anul1544, el a
acceptat un post ca organist pentru Catedraladin Palestrina. Acolo, s-a casatorit cu
Lucrezia Gori si s-aintalnit cu viitorul Papa Julius III (pe care Palestrina l-a onorat cu
dedicarea primei salecarti de Liturghii).
El s-a intors la Roma in 1551, in cadrul Cappellei Giulia, corul BaziliciiSfantului
Petru din Roma si apoi, la staruinta lui Papa Julius, a cantat in Capela Sixtina.Concediat
de catre Papa un mai tarziu din cauza starii civile, el a devenit conducator alcorului
pentru Bazilica Sfantul Ioan Lateran, un loc de munca detinut anterior deOrlando di
Lasso, un alt compozitor si muzician influent al Europei in secolul al XVI-lea.Anii 1560
au fost o perioada de dezvoltare profesionala mare pentru Palestrina: el aservit Bazilica
Santa Maria Maggiore, Romano Seminario si la bogatul Cardinal Ippolitod'Este si a mai
publicat patru carti de muzica.Palestrina a comercializat imensa sa compozitie in aproape
30 de colectii publicate intimpul vietii sale, aproximativ 700 de lucrari ale lui
supravietuind in manuscrise.El este bine cunoscut pentru cele 104 mase, precum si cele
aproape 100 de madrigale.A murit la 2 februarie 1594 la Roma in Italia, dar ecourile în
timp ale muzicii sale se regăsesc sublimat în muzica noastră, a celor de azi.