COLEGIUL TEHNIC VALERIU BRANISTE

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE.
INVATAMANTUL LICEAL

Prof.Coordonator
Pais Ana

1
 INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

2
 Cuprins
ARGUMENT..........................................................................................................4

Capitolul I DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

1.1. Notiunea de inventariere..............................................................................5

1.2. Necesitatea inventarierii..............................................................................6

1.3. Rolul inventarierii........................................................................................7

Capitolul II ETAPELE SI PREGATIREA INVENTARIERII

2.1. Organizarea si efectuarea inventarierii.........................................................8

2.2. Pregatirea inventarierii..................................................................................9

2.3. Inventarierea propriu-zisa.............................................................................10

2.4. Evaluarea si stabilirea rezultatului inventarierii...........................................12

2.5. Inregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii....................................14

Capitolul III MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND INVENTARIEREA

PATRIMONIULUI LA SC LOURYSSA SRL

3.1. Prezentarea firmei SC Louryssa SRL.........................................................14

3.3. Efectuarea inventarierii la SC Louryssa SRL.............................................15

Concluzii.................................................................................................................16

Bibliografie

Anexe

3
 ARGUMENT

Patrimoniul societatii comerciale se compune din elemente de activ-mijloace economice si

elemente de pasiv-surse de finantare.

Pe durata exercitiului financiar,aceste elemente se modifica sub influenta diverselor operatiuni

economico-financiare care au loc. Apare astfel necesitatea ca,periodic,sa cunoastem situatia reala
(in teren) a acestor elemente si, mai mult decat atat, sa comparam situatia reala cu cea existenta
in documentele contabile. Procedeul contabil care permite acest lucru este inventarierea.

In categoria procedeelor contabile,inventarierea ocupa un loc insemnat,datorita rezultatelor pe

care le furnizeaza societatii comerciale. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care
se constata existenta faptica si starea elementelor patrimoniale de activ si pasiv, cantitativ si
valoric sau numai valoric, dupa caz existente in patrimoniul unitatii, la data la care aceasta se
efectueaza.

Consider ca tratarea temei „Inventarierea patrimoniului” este necesara şi

interesanta, deoarece actuala programa şcolara pentru clasa a XII-a acorda un rol
primordial acesteia. Am avut în vedere şi faptul ca numeroase probleme publicate în
diverse carţi de contabilitate şi nu numai, precum şi cele care au fost date la diverse
concursuri, au rezolvări ce implica, inventarierea patrimoniului. Scopul principal al lucrarii
este de a oferi o varietate de noţiuni teoretice necesare referitoare la i n v e n t a r i e r e ,
aceasta fiind un instrument principal al conducerii firmei, ajutand la
a d o p t a r e a u n o r decizii fundamentale din punct de vedere ştiinţific.

4
 Capitolul I DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA
PATRIMONIULUI
1.1. Notiunea de inventariere

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure informatii reale asupra

activitatii unitatii patrimoniale, în vederea adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere
stiintific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o conditie fundamentala o reprezinta concordanta
deplina care trebuie sa existe între datele înregistrate în conturi si realitatea faptica existenta în
unitate.
Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea datelor
obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, îl reprezinta inventarierea.
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care
reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau
numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate în patrimoniul unitatii la data
la care aceasta se efectueaza.
Obiectul inventarierii il constituie:

 elementele patrimoniale proprii;

 bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice;
 bunurile aflate la terti.

Scopul:

 determinarea reala a patrimoniului;

 asigurarea integritatii patrimoniului;
 repartizarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor;
 constatarea cresterilor sau deprecierilor valorilor contabile ale elementelor patrimoniale prin
stabilirea valorii acuale si a valorii de utilitate;
 stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care sunt aduse ca aport in natura la capitalul
social.

5
 1.2. Necesitatea inventarierii

In sistemul de organizare a contabilităţii pe baza de norme legale, inventarierea este

obligatorie pentru toţ agenţi economici şi este definită ca ansamblul operaţiunilor prin care se
constata existenţa elementelor de activ şi pasiv, cantitativ şi valoric dupa caz prezente în
patrimoniul societăţii la data la care aceasta se efectuează, în vederea stabilirii situaţiei reale a
patrimoniului fiecărei unităţi, inclusiv a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând
altor persoane juridice sau fizice, cu scopul întocmirii bilanţului contabil care să asigure o
imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.
Inventarierea nu este necesară doar elaborării bilanţului ci în reluarea manierei în care este
gestionat patrimoniul, a situaţiei acestuia la un moment dat în ansamblu sau numai a unor
elemente de patrimoniu. Pe langa stabilirea situaţiei reale, prin inventariere se mai verifică dacă
sistemul de evidenţă a funcţionat în mod corespunzător, precum şi calităţile profesionale şi
morale ale persoanelor cărora li s-a incredinţat gestionarea patrimoniului. De asemenea, se
determină gradul de utilizare a unor bunuri (uzură fizică, morală) stadiile de fabricaţie (produse
finite, semifrabicate, produse în curs de execuţie) cheltuielile efectuate în avans, veniturile
încasate în avans, gradul de solubilitate a unor titluri de creanţă, realizarea obligaţiilor faţa de
persoane fizice sau juridice.
Inventarierea patrimoniului se află într-o stransa legatura cu celelalte proceduri ale metodei
contabile şi constituie procedura de constatare, descriere şi evaluare a existenţei fizice a
elementelor patrimoniale, pe care trebuie să se fundamenteze imaginea fidelă a informaţiei
contabile privind situaţia patrimoniului.
Inventarierea este un procedeu utilizat de mai multe discipline economice. Astfel inventarierea
este o tehnica indispensabilă al controlului financiar şi cea mai importantă modalitate de a
efectua un control faptic. Ea se foloseşte atunci când se verifică realitatea informaţiilor cu privire
la elementele patrimoniale consumate în documente, în raport cu integritatea şi existenţa lor în
realitate. Prin excelenţă inventarierea constituie un demers faptic cuprinzând elemente de
observaţie directă şi ispecţie fizică. Spre deosebire de acestea inventarierea se desfaşoara dupa
reguli prestabilite impuse de actele normative. Controlul financiar poate efectua sau dispune
efectuarea inventarierii când se consideră necesară aceasta operaţiune, sau în situaţiile prevăzute
de lege. Ca urmare este necesar să se delimiteze inventarierea patrimonială aşa cum este ea
definită de normele contabile, de inventarierea de control, ca modalitate principală a controlului
finaciar faptic. Aceasta delimitare se poate face după caracterul mai larg sau mai restrâns al
elementelor care sunt supuse inventarierii şi după felul în care se declanşează, dar fară deosebiri
de ordin tehnic. Toate aceste operaţii se efectuează cu scopul evaluarii elementelor inventariate şi
punerii de acord a datelor contabilitaţii cu realitatea faptica constatata.
Necesitatea inventarierii patrimoniului unitaţilor se explica prin importanţa deosebita pe care o
prezintă pentru activitatea practică a acestora.
 In primul rand, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea şi organizarea evidenţei
operative şi contabile la unităţile patrimoniale nou înfiinţate.
La începutul activităţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea
elementelor patrimoniale care constituie aporturile în natură şi/sau în bani ale
asociaţilor/acţionarilor sau intreprinzatorului particular, in funcţie de forma de organizare
unităţii economice.

6
  In al doilea rand, în decursul exerciţiului, ea este determinata de faptul ca intre datele
contabilitaţii şi realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferenţe, in plus sau in minus,
chiar şi în condiţiile unei bune organizari a evidenţei operative şi contabile, datoriaă mai
multor cauze dintre care menţionăm:
- modificări intervenite la elementele patrimoniale ale unităţii, fie ca urmare a unor
cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scăderea în greutate etc.), fie datorită unor
cauze subiective (ca de exemplu: măsurări inexacte; sustrageri de mijloace economice);
- neîntocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor documente;
- neînregistrarea sau înregistrarea greşită în conturi a anumitor operaţii;
- neglijenţa şi neatenţia gestionarilor care gestionează bunurile şi valorile economice.

1.3. Rolul inventarierii

Rolul inventarierii se manifesta pe mai multe directii si anume:

- inventarierea este un mijloc de realizare a concordantei datelor contabilitatii si a celorlalte
forme de evidenta economica cu realitatea obiectiva pe care o reprezinta;
- constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor economice, a bunei
gospodariri a patrimoniului pentru întarirea gestiunii economice. Cu aceasta ocazie se stabilesc
raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor produse asupra patrimoniului;
- inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea ca permite identificarea
valorilor materiale fara miscare, neutilizabile sau degradate, a produselor si marfurilor greu
vandabile etc., si valorificarea acestora.
- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor si valorilor economice, cu ocazia
inventarierii, sta la baza constituirii si înregistrarii provizioanelor pentru deprecieri;
- prin inventariere se determina marimea unor indicatori economici cuprinsi în contabilitate. Pe
aceasta baza are loc determinarea productiei neterminate care influenteaza calculul exact al
costurilor si rezultatelor finale.
- inventarierea este o lucrare premergatoare, obligatorie, întocmirii bilantului contabil anual,
contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentata prin bilant;
- inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea normala a
decontarilor, prin descoperirea creantelor neîncasate, respectiv, a datoriilor neplatite la timp;
- pe baza inventarierii se pot obtine o serie de concluzii pentru îmbunatatirea organizarii
contabilitatii curente, a evidentei operative a stocurilor, a controlului gestionar etc.

Obiectul inventarierii îl constituie întregul patrimoniu, adica toate elementele de activ si pasiv de
care dispune unitatea patrimoniala, în momentul efectuarii inventarierii.

7
 Capitolul II ETAPELE SI PREGATIREA INVENTARIERII
2.1. Organizarea si efectuarea inventarierii

Organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv,de catre societaţile

comerciale, societaţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-
dezvoltare, societăţile cooperatiste, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu
sau fara scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfaşoara activităţi producatoare de
venituri, este standardizata la nivel naţional şi este reglementata prin diferite acte normative.

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere (art. 11 alin.3 din Legea
contabilităţii nr. 82/1991,republicată), revine administratorului (conducătorului
unităţii),ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionăriielementelor de
activ şi pasiv şi care elaborează şi transmite comisiilor deinventariere proceduri scrise adaptate la
specificul unităţii economice.
Din punct de vedere metodologic, etapele inventarierii sunt aceleaşi,indiferent de obiectul
activităţii entităţii economice şi de naturaelementelor patrimoniale care se inventariază.Avand în
vedere ordinea şi succesiunea de realizare, precum şinatura lucrarilor ce se efectueaza,
inventarierea elementelor de activ şi pasiv presupune urmatoarele etape:

 .pregatirea inventarierii;

 .inventarierea propriu-zisa;

 .evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii;

 .inregistrarea in contabilitate a rezultatelor definitive ale inventarierii.

2.2. Pregatirea inventarierii

8
 Pregatirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise. In cadrul acestei
etape etape se iau o serie de masuri organizatorice si se executa unele lucrari contabile.
Printre lucrarile de natura organizatorica se pot mentiona:

 se constituie prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii o comisie centrala de

inventariere si mai multe subcomisii in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi
inventariate;

 se sigileaza caile de acces in gestiuni, cu exceptia locului in care incepe inventarierea;

 se cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are in gestiunea
sa bunuri nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii; daca are documente de
predare-primire a bunurilor care nu au fost operate in evidenta sa operativa sau nu au fost
predate la contabilitate; daca a primit sau predate bunuri fara sa se intocmeasca
documentele necesare; daca are cunostinta de avidenta unor plusuri sau minusuri in
gestiune;

 se sisteaza operatiunile de intrare-iesire a bunurilor din gestiune;

 se identifica locurile in care ar putea fi depozitate bunurile care se inventariaza si se

sigileaza;

 se grupeaza bunurile ce urmeaza a se inventaria pe sortimente si pe categorii de preturi.

Se aranjeaza separate bunurile degradate, bunurile primate in custodie, spre reparare sau
pastrare;

 se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare.

Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind:

 se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in

evidenta operative condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazine, rapoarte de gestiune,
etc);

 se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu

cele din evidenta operative si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;

 se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune

(benzi de la casele de marcat, fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc).

2.3. Inventarierea propriu-zisa

9
 Consta in constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale si se face la locurile de
depozitare a bunurilor respective, costatarile trecandu-se in listele de inventariere.

Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si

pe personae responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de inventariere
separate pentru: bunurile necorespunzatoare calitativ, bunurile fara miscare si de prisos, creante
si datorii incerte sau in litigiu.
Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului,
unitatii de masura, indicilor calitativi, pretului unitar de evidenta. Listele de inventariere se
completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari de randuri. Spatiile libere se bareaza, iar
eventualele corecturi se certifica de catre persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, măsurare sau calcule tehnice.
Bunurile aflate in ambalaje originale se verifica prin sondaj, stivele formate din saci, lazi, cutii,
containere etc. se desfac si se verifica separate, bunurile de volum mare (de masa) cum ar fi
silozurile de cereale, rezervoarele de benzina sau de vin de inventariaza pe baza de calcule
tehnice si pe baza analizelor de laborator.
Elementele patrimoniale de activ si de pasiv, a caror existenta nu poate fi costatata prin
inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaza in
cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care se afla in afara acesteia (mijloace fixe date in chirie,
materiale lasate in pastrarea furnizorului, produsele expediate catre clienti si refuzate de catre
acestia, bunuri trimise spre prelucrare la terti, etc). Tot prin acest procedeu, al constatarilor
indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de
cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in
contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).
In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele patrimoniale se
evalueaza la valoarea de intrare in patrimoniu devenita valoare contabila.
Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale se face astfel:

 bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea actuala, denumita

si valoare de inventar;

 bunurile depreciate se evalueaza la valoare de utilitate a fiecarui element, stabilita in

functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei;

 creantele si datoriile se evalueaza la valoarea lor nominala;

 creantele si datoriile incerte si in litigiu se evalueaza la valoarea lor de utilitate, stabilita

in functie de valoarea lor probabila de incasat, respective de plata;

 disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din

ultima zi a exercitiului;

10
  titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta pentru
unitatea patrimoniala, iar investiţiile financiare pe termen scurt se evalueaza la cursul
mediu al ultimei luni a exercitiului sau la valoarea probabila de negociere, dupa caz.
In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate (Vc) cu valoarea de
inventar (Vi) a elemetelor patrimoniale. Pot aparea urmatoarele situatii:
a) daca Vi > Vc, atunci in listete de inventariere se trec valorile din contabilitate;
b) daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferenta
reprezentand deprecierea bunurilor respective.
Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, care cuprinde:
 perioada si gestiunile inventariate;
 persoanele care au participat la inventariere;
 plusurile si minusurile constatate;
 bunurile depreciate;
 creantele si datoriile incerte sau in litigiu;
 concluziile si propunerile comisiei privind cauzele diferentelor de la inventar si
persoanele vinovate;
 propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar si de casare a
mijloacelor fixe.
In termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din procesul verbal de
inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor masuri in vederea solutionarii
situatiilor aparute. Administratorul, cu avizul compartimentului financiar-contabil si a
compartimentului juridic, va decide in termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute de
comisie.
Listele de inventariere, impreuna cu o copie dupa procesul verbal de inventariere, vor fi
trimise compartimentului financiar-contabil si rezultatele inventarierii vor fi inregistrate in
evidenta operativa (fise de magazine, raport de gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul
numerelor de inventar, registru de casa, fisa obiectelor de inventar, etc) si in evidenta contabila
(fisa de cont), in termen de 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere.
Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar, completat anual intr-un
singur exemplar.

2.4. Evaluarea si stabilirea rezultatului inventarierii

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: - confruntarea
situatiei faptice cu cea scriptica;

11
 - stabilirea lipsurilor imputabile;
- compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;
- aplicarea scazamintelor legale.
1) Confruntarea fapticului cu scripticul
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in
listele de inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de magazine) si contabilitate. Pentru
stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza astfel:
 se verifica exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din contabilitate
pentru bunurile inventariate; erorile ce se descopera se coreacteaza operativ;
 se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta operativa pentru
fiecare pozitie in parte;
 se preiau pozitiile cu diferente in lista de inventariere centralizatoare;
 se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea
gestionarii, pentru plusurile, minusurile si deprecierile contatate, precum si pentru
pagubele generate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor;
 se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul lipsurilor,
pierderilor, pagubelor, deprecierilor si plusurilor constatate;
 se formuleaza propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre datele din
contabilitate si cele faptice, determinate prin inventariere;
 se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si minusurile
rezultate in urma inventarierii, pentru a se pune in concordanta evidenta contabila cu
valorile inventariate.
2) Stabilirea lipsurilor imputabile
Daca se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia masura
imputarii acestora la valoarea de inlocuire.
Pretul de inlocuire este costul de achizitie al bunului respective la data constatarii pagubei.
Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe piata + taxe nerecuperabile,
inclusive TVA + cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea in functiune a bunului espectiv.
Documentul prin care se imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia de
imputare, care se intocmeste in doua sau mai multe exemplare in functie de numarul persoanelor
raspunzatoare pentru paguba produsa si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de
control financiar preventive si a compartimentului juridic.

12
3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate
Daca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii
debitului se are in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate,
daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
 sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii
aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se
stabilesc anual de catre administratori;
 diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si
aceeasi gestiune;
 lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea
bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor.
4) Aplicarea scazamintelor legale
Se aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate scăzăminte.
In cazul compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se
calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cele constatate in plus.
Cotele de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care s-au costatat
lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai rămân diferente cantitative in
minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori admise in compensare, la care
s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe.
Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective
a lipsurilor si numai in limita acestora.
Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte,
reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea
pagubelor constatate in gestiune se face la valoarea de inlocuire.

2.5. Inregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii

Rezultatele inventarierii se inregistreaza in evidenta operativa si in contabilitate. Astfel,
lipsurile se scad din evidenta operativa (in fisele de magazine, coloana de intrari, cu rosu) si din
evidenta contabila (in fisele de cont, coloana debit, in rosu), iar plusurile se inregistreaza in
acelasi mod, dar in negru.

13
 Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile financiare, ale
caror posturi trebuie sa corespunda cu datele din contabilitate, puse de accord cu situatia reala a
elementelor patrimoniale stabilita prin inventariere.

Capitolul III MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI LA SC LOURYSSA SRL
3.1. Prezentarea firmei SC Louryssa SRL

Infiintata in decembrie 2004, SC LOURYSSA SRL este o firma cu capital privat integral
romanesc ce isi desfasoara activitatea in domeniul hainelor de orice tip: second – hand si noi.
Date de identificare:
Firma: SC LOURYSSA SRL
Registrul Comertului: J40/12534/2004
Cod fiscal: RO 4056195
Sediul: Str.13 Decembrie, nr.89, Lugoj – Romania
Telefon: 0743036687 0761087136
Alte informatii:
Numarul angajatilor: 2
Capital social: 1000 lei
Cifra de afaceri anuala: 1500 lei
Conducerea societatii:
Directorul general: Marinescu Emanuela – Rahela
Administrator: Marinescu Daniel
Produsele oferite:
Firma noastra se ocupa cu vanzarea hainelor second – hand si noi cu un raport calitate – pret
foarte bun.

14
 3.3. Efectuarea inventarierii la SC Louryssa SRL

La sfarsitul lunii decembrie, SC “LOURYSSA” SRL prezinta in urma inventarierii generale

urmatoarea situatie rezultata din listele de inventariere:
a. La inventarierea numerarului din casierie s-a constatat urmatoarea situatie:
- sold scriptic: 550
- sold faptic: 520.
Inregistrarea in contabilitate pentru diferenta de 30 lei din casierie este urmatoarea:
30 473 = 5311 30
- la momentul stabilirii raspunderii patrimoniale a casierului:
30 4282 = 473 30
- la momentul incasarii pagubei inregistrarea contabila este urmatoarea:
30 5311 = 4282 30

Concluzii

15
 In categoria procedeelor contabile,inventarierea ocupa un loc insemnat,datorita rezultatelor pe
care le furnizeaza societatii comerciale. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care
se constata existenta faptica si starea elementelor patrimoniale de activ si pasiv, cantitativ si
valoric sau numai valoric, dupa caz existente in patrimoniul unitatii, la data la care aceasta se
efectueaza.
Organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv,de catre societaţile
comerciale, societaţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-
dezvoltare, societăţile cooperatiste, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu
sau fara scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfaşoara activităţi producatoare de
venituri, este standardizata la nivel naţional şi este reglementata prin diferite acte normative.

Avand în vedere ordinea şi succesiunea de realizare, precum şinatura lucrarilor ce se

efectueaza, inventarierea elementelor de activ şi pasiv presupune urmatoarele etape:

 .pregatirea inventarierii;

 .inventarierea propriu-zisa;

 .evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii;

.inregistrarea in contabilitate a rezultatelor definitive ale inventarierii.

16