Ex.2.pag.

174: Construiţi enunţuri în care subiectele omogene să fie exprimate prin câte două
din substantivele:
 boieri, domnitor, oaste, aprod, turci, tătari, leși, răzeși.
Oastea și domnitorii s-au unit pentru a face un plan isteț și bine pus la cale.
Boierii și aprodul s-au certat din cauza nerespectării regulilor.
Turcii și leșii nu se înțelegeau.
Răzeșii și tătarii nu și-au dorit nici o clipă pace.
Ex.4.pag.174: Identificaţi predicatele și subiectele în enunţurile propuse. Analizaţi fiecare su
biect conform următoarei scheme:

Exprimat Neexprimat

prin substantiv prin pronume inclus subînţeles

 Care cuvânt e subînţeles?
Stratul- Când păzesc găinile stratul, puţin strat îi rămâne grădinarului.
 Ce funcţie sintactică are acel cuvânt în propoziţie?
Funcția sintactică este de complement direct.
1. Š Când păzesc găinile stratul, puţin îi rămâne grădinarului.
2. Š Nu crede capra că nu va roade pomul.
3. Š Cine ia pe datorie plătește de două ori.
 Subiect exprimat prin substantiv: găinile; Predicat verbal: păzesc și îi rămâne.
 Subiect inclus: ,,Tu”; Predicat verbal: nu crede și nu va roade.
 Subiect subînțeles: ,,El/Ea”; Predicat verbal: ia și plătește.
Ex.5.pag.174: Restabiliţi substantivele-subiecte posibile pentru enunţurile de mai jos:
 ŠCeasul a zbârnâit prelung.
 ŠFocul pocnește surd din când în când.
 ŠVatra s-a acoperit cu spuză.
 Timpul se risipise într-o clipită.
 ŠAvionul tot plana și plana deasupra orașului.
Ex.6.pag.174: Copiaţi fraza, restabilind (între paranteze) subiectul omis, subînţeles sau
inclus. Comparaţi variantele și concluzionaţi.
Vasca vatamanul, între cei patru cazaci ai lui, (Vasca Vatamanul- subiect subînțeles) își
conteni galopul calului, apoi (Vasca Vatamanul- subiect subînțeles) își aplecă obrazul cu barba
bălaie spre copila pe care o ducea dinaintea lui în curmezișul șeii, (copila-subiect
subînțeles)învăluită într-o blăniţă subţire și scumpă.
Concluzie: Varianta care ne este dată în manual este mai bună, deoarece nu trebuie să ne
„încâlcim limba” pentru a citi aceleași nume, mai ales când putem subînțelege și fără a fi repetat
subiectul de mai multe ori.
Ex.7.pag.175: Comparaţi enunţurile și analizaţi-le conform algoritmului:
A. Bunicul povestește o istorie din tinereţe.
Se povestește o istorie din tinereţea bunicului.
B. Familiile tinere își construiesc case noi.
Se construiesc case noi.
C. Poetul a editat o carte de versuri.
Se editează multe cărţi de poezie.
Algoritm:
 Identificaţi predicatele și comparaţi-le.
A. Predicatele: povestește și se povestește.
B. Predicatele: își construiesc și se construiesc.
C. Predicatele: a editat și se editează.
Predicatele sunt verbale.
 Remarcaţi diferenţa de structură a predicatelor.
A. La a doua propoziție la predicat a fost adăugat „se”.
B. La prima propoziție la predicat este „își”, iar la a doua propoziție este „se”.
C. La prima propoziție verbul este la alt timp și este adăugat ,,a” și la a doua propoziție este la
alt timp și s-a adăugat „se”.
 Remarcaţi diferenţa de structură a enunţurilor.
Enunțurile sunt enunțiative. În primele propoziții verbele sunt după subiect, dar în propozițiile
a doua, verbele sunt înaintea subiectului.
 Observaţi cine realizează, defiecare dată, acţiunea numită de predicat.
A. Subiect: bunicul și istoria
B. Subiect: familii și case
C. Subiect: poetul și cărți.