Ex.1.pag.172: Examinaţi individual tabelul.

Formulaţi întrebări de precizare a termenilor și

discutaţi-le.

Partea de propoziţie
Predicatul Subiectul Atributul Complementul
Poate fi orice parte Poate fi orice parte Poate fi orice parte Poate fi orice parte
de vorbire cu valoare de vorbire de vorbire de vorbire
verbală – substantiv, semnificativă, cu semnificativă, cu semnificativă,
verb, adverb, valoare nominală – valoare calitativă sau capabilă să numească
interjecţie. Nume nume sau substitut al cantitativă, capabilă direct sau indirect
predicativ poate fi lui, inclusiv verb la să caracterizeze un obiectul unei acţiuni,
orice parte de vorbire un mod nepersonal. nume. să prezinte
care posedă circumstanţele ei.
caracteristicile
numelui.

Ex.2.pag.172: Copiaţi fragmentul. Identificaţi propoziţiile și marcaţi-le.

„Eu sunt de locul meu de aproape de Bugeac, sunt dintr-un sat de pe apa Răutului, sunt adică
orheian. Și într-o cumpănă mare, când s-au ridicat toate neamurile mele răzășești, a fost tăiat
tatăl meu; ș-un frate mai mare m-a luat cu el peste hotare, în pribegie. Am trăit o vreme la Kiev,
eram un copilandru.”
Eu- subiect; Sunt- predicat verbal; De locul meu de aproape de Bugeac- complement
circumstanțial de loc; Sunt- predicat verbal; Dintr-un sat de pe apa Răutului- complement
circumstanțial de loc; Sunt adică orheian- predicat nominal; Și într-o cumpănă- c.c. de loc;
Mare- atribut; S-au ridicat- predicat verbal; Toate neamurile- subiect; Mele- complement
indirect; Răzășești- atribut; A fost tăiat- predicat verbal; Tatăl- subiect; Meu- atribut; Ș-un
frate- subiect; Mai mare- atribut; M-a luat- predicat verbal; Cu el- complement indirect; Peste
hotare- c.c. de loc; În pribegie- c.c. de loc; Am trăit- predicat verbal; O vreme- c.c. de timp; La
Kiev- c.c. de loc; Eram un copilandru- predicat nominal.
Ex.4,pag.173: Dezvoltaţi îmbinările date în propoziţii cu predicate nominale, adăugând verbe
la moduri și timpuri diferite.
Model: Rânduială dreaptă – rânduiala este (era, a fost, va fi) dreaptă; rânduiala pare (părea)
dreaptă.
blăniţă albastră- blănița este (era, a fost, va fi) albastră; blănița devine(a devenit) albastră;
primejdie mare- primejdia este (era, a fost, va fi) mare; primejdia devine(a devenit) mare;
albie adâncă- albia este (era, a fost, va fi) adâncă; albia pare(părea) adâncă;
figură tânără- figura este (era, a fost, va fi) tânără; figura pare(părea) tânără;
ochi închiși- ochii sunt (erau, au fost, vor fi) închiși;
pietre albe- pietrele sunt (erau, au fost, vor fi) albe; pietrele par(păreau) albe.
Ex.7.pag.173: Combinaţi elementele date ca să obţineţi un enunţ. Nu schimbaţi formele
cuvintelor, nu adăugaţi și nu omiteţi niciun element!
Š Braţe, căci, copila, din, dușmanului, ești, ghearele, mi, un oștean, ai scăpat, să strâng,
Șoimaru, și, te, Tudore, în, vreau, vrednic.
Tudore Șoimaru, ești un oștean vrednic căci mi-ai scăpat copila din ghearele dușmanului și
vreau să te strâng în brațe.
Ex.8.pag.173: Descrieţi mișcarea unui călăreţ grăbit, utilizând verbele date la orice mod și
timp.
Š A porni, a se repezi, a iuţi, a încetini, a grăbi, a păși, a merge, a goni.
Călărețul s-a pornit și se vedea de la o poștă că se grăbea, deoarece gonea după hoț. Calul pășea
cu pași mari repezindu-se după hoț. Călărețul mergea nici prea repede nici prea încet, dar a iuțit
pasul, dar hoțul s-a întors la cotitură și pierdut a fost, iar călărețul a fost nevoit să încetinească.
Ex.11.pag.173: Comparaţi enunţurile. Delimitaţi predicatele nominale de complementele
circumstanţiale.
a) Aici e frumoasă și tainică pădurea de mesteceni. Pădurea de mesteceni foșnește frumos și
tainic.
b) Soarele de toamnă era prietenos și mângâietor. Soarele încălzea prietenos și mângâietor.
c) Stejarii cei bătrâni de sute de ani oftau aspru. Stejarii erau aspri și bătrâni de sute de ani.
 Identificaţi predicatele și subiectele.
a.) e și foșnește(predicate); pădurea(subiect)
b.) era și încălzea(predicate); soarele(subiect)
c.) oftau și erau(predicate); stejarii(subiect)
 Precizaţi ce comunică predicatul despre subiect.
Predicatul ne comunică ceea ce face subiectul.
 Arătaţi funcţia sintactică a cuvintelor marcate.
a.)nume predicativ; c.c. de mod;
b.) predicat nominal; c.c. de mod;
c.) atribut(bătrâni), c.c. de mod(aspru); nume predicativ.