În Republica Moldova etica în administraţia publică are o importanţă aparte în contextul reformei

administrației publice în care s-au făcut pași importanți în ultima perioadă, prin revizuirea integrală
a legislației privind statutul, remunerarea și conduita funcționarului public. Actualmente, aspectele
etice ale activității profesionale a oricărui funcționar public sunt reglementate de 4 acte legislative
fundamentale: Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public; Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor
personale; Legea integrității nr.82 din 25 mai 2017 și Legea nr.25-XVI din 22 februarie 2008
privind Codul de conduită a funcţionarului public intrată în vigoare la 1 ianuarie 2009.

Conform Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public obligaţiile generale ale
funcţionarului public sunt:

-          să respecte Constituţia, legislaţia în vigoare, precum şi tratatele internaţionale la care

Republica Moldova este parte;

-          să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;

-          să fie loial autorităţii publice în care activează;

-          să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit de iniţiativă şi

colegialitate toate atribuţiile de serviciu;

-          să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum şi confidenţialitatea în legătură

cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiei publice, cu
excepţia informaţiilor considerate de interes public;

-          să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege;

-          să respecte regulamentul intern. 

Zona etică a administraţiei publice este mult mai sensibilă decît etica în afaceri, deoarece ține de o
profesie care e responsabilă de buna administrare a bunului și a banului public, care depinde foarte
mult de imaginea administrației de stat bazată pe încrederea publică a cetățenilor. Deseori
administrația publică este asociată cu birocrația, corupția și ineficiența. Din cauza acestei frecvente
percepţii, aşteptările cetăţenilor ca politicienii şi funcţionarii publici să aibă un anumit grad de
exemplaritate morală este chiar mai mare decât în privinţa altor categorii, cu alt statut social.
Tentația dată de putere, este însă mult mai mare în cazul funcționarului public, care trebuie să facă
alegerea dintre Misiunea fundamentală a guvernelor şi instituţiilor publice, care este cea de a servi
interesul public, și interesul personal. Pentru funcționarul public, interesul public trebuie să fie mai
presus. Acesta trebuie să-şi facă datoria: cinstit, corect, imparţial și să nu compromită corectitudinea
procesului de luare a deciziilor oficiale şi de administrare publică. Care sunt avantajele aplicării
standardelor etice în serviciul public?

 Reglementează conduita angajaţilor din serviciul public;

 Oferă angajaţilor o mai mare certitudine despre ce se cere de la ei la locul de muncă;
 Sporesc transparenţa şi integritatea serviciului public;
 Contribuie la o administrare publică mai eficientă;
 Previn / diminuează corupţia în serviciul public;
 Îmbunătăţesc imaginea instituţiilor publice şi sporesc încrederea cetăţenilor în serviciul
public.