Ree ACOA es Tits oes eels 41 Departamentul ,Medicina Mamel EHCeRy UTI hae To GaN eer Gaur es oe eur Sn WoL ba Editura,,Gr. T. Popa” trePat 200 Joana - Asistnt Unive atte ats Nee Rees UME Gre, Pop'n Spt la Ds PvE Danae UME ae. Spiahl Ci Voda a Ads Ae a OMP tae ee Ini Sis Ee Dna 25 Carmina . ves UMP .Grigore Tops, asi, pital mie ey -Asisteot Universita UM pitalul .Cuza Vai, tai sadn MF Grigor T, Pops, a be ean Asane tan Popa ai Spt ,Cura Voda "lar UME GrigreT. Popa, asi, Spit ,Cuza Vod oa UME Gre Po rane Ng Spl cen stent | MF ~Grigore T. Popa" lap, Spitalul,Cuza od", agi ba, Spitall Cua Vous asi bunt Audrey Téa Anda ese Sra. Sp Mago RaluceAnaitara Moti rien Oi Popa”, last, Spuatul ,, Cuza Vodi’ Tasi : rezident Chirurgie Patt, UME .GrigoreT. Pops ty, tric Ginecologe, UMP ..Grigore 7. CUPRINS (Cuviat intodutiv Capitole - Autor 1 Anatomia lini #apaatlui genital feminin. Anatomia functional a planyeu! 9 “"Costicheseu Gabriel 2 Ciel sem ic oan, cul en, cul vagal, cil tuba eeal mama 2h = Sorpcoria Sadye Toana 4, Pabenatea normaldg patologik. Nofiuni de ginecoose pediatric 2 Tanase Adina 4, Tulburirle de cila menstrual prin exces-meno-meroragi hiperplazia de endometr,poliptl on *Ghuhedary Madina ‘5, Tulbuirile de ilu menstrual prin deficit: amenorecaprimark gi seeundark pemoragie dsintoal; ae sé = Mihdleeanu Elena 6. Alte tulburr endocrinologice legate de patologia reproduce: hirsutism a ‘iperprolactinemie,Isufieiena ovarand prematurs = Flier Corina 1. Duereapelvind acu gi eronie8 =Popove Diana 8, Menopauza ve 113 = Sirat Liliana 9, Patologia mamari benign’... 12 David Cristina 10, Cancerul de S88 rn 134 Anion Ell 11. Malformaile congenital ale tractulu genital 1 1S9 2 Socole Razvan 12, Fbgomulutrin sii sel = Schaas Corning 13, Cancerul de endometr gi sareomtl 186 Aursulsel Dragos au 15, Caneerul de ovar 226 =Hemeseu Dragos 16, Sereenngul in cancerl de col ulerin 248 = Pris dca17. ‘coplazia cervical intrapit *Grigre Mihaela Piel 18. Cancerut de Ful de col uterin + Canduleanu Alexandra 19. Endometrioza + hazdr Tudor” 20. Adenomioza + Nieulescu Simone 21. Incontinenj urinar de efor. + Crawciue Eduard, Cawciue Dragos 22, Prolapsul werin .. + Timovanu Sika 23. Infetititatea de cuplu Dorofci Bogdan 24. Contraceptia Holicov Monica 25. Infect genital jose + Pat lon Constonin ~ = 26. Infect genta nate: bos in Inet a Is inflate povind 396 27, Sereeningul in cancer desta Pangal Alina a 28. Patologia vulvo-vaginall infections (ir Patologia vulvo-vginl nets ih a, te) D9 28. MST (ead sealransmisibil = Gafiganu Dumitru " “e eee eee, 30. Disfuncti sexuate de cuplu = Ursache (Carp) Alexandra 31. Agresiuni sexuate: mutilri sexual, vil, Toumatis Uo-genitl,Impicatii mtionlesle ‘Troumatane pineal patent, Hsu =Dariiraseu Fina : : 476 32. Terapia hormonals in ginecologic, Terie de stimula 3 stimula ovarian oo. + Matasariu Roxana ae 33, Patologia cicatrii uterine post cezarian Socolov Demetra a ve 5 16 34, Noi drei terpeutce In gnceoogie.. = Paxdleanu Joana Senn m nema S2B Legends.. 345 CUVANT INTRODUCTIV eu medical de refering 3 in Rominia, Craccolopie a fost repreeniat mercy de penonali prin actvitatea didactic 8, av determinat remareat ‘coals Medical Iegean fost permanent un Cen iar specialiatea Obstetrics - care prin activitatea medical, dar st de obsttrca si except, recologie care sau Ficut formarea de student gi specialist ginecologi ‘Rominia, dar iia multe alte fii ale lami ‘ vert f amin eva dire ros de xcepic cae 08 FEpEZEN Tat [B de Obstetric’ si Ginecologie de o deoscbitt ile Dobrovici, Profesomul Comeliu Pricop, Profesorul i fn ume gi care au publieat eursutt Gavrilescu, Profesorol Lupageu, Profesorul Teleman, Profesoral Zens Mere-Jeane Alga, Profesor Mii Picop, Profesnal Dragos Dragomit, Profesor Grcorghifi Costichescu, Profesorul Cristina Anton. Este mertorienijiativa noilor generail de Profesor! de a evordona activates tuturor rctice din Catedra de Obstetich si Ginecologic pentru 9 realiza un Curs de patologice ale unei cadrelor did Ginecologie complet si modem care prezintS aspectele normale $i specalitii ce este fnte-o perpetuh dezvoltare, ‘Accst Curs de Ginecologie se inscrie in tatitia Seoit fe si oferé informal utile gi modeme studenilor, care efeetueazi stagiul dé rdicilor Medicale de Obsteticd gi Ginecologi ) Mijloacele de. Suspensie sau ancorare sunt reprezentate de urmatoarele elemente; = ie lui Delbet si cu dispozitie frontal care formeazi lama ombilico-prevezicalj, imc ale renal ‘celulo-fibros perivascular de-a lungul arterei hipogastrice si a ae one. destinate celor trei loje viscerale: rectald, genitalé gi vezicali, Teacg. ee ae ee = Saaremaa ee reconstituiteanodullu entra perinuin eae pve, interveni eauproaps genital, erent un clement Hotor cae relied wn adevint “ver poeror pera z ior pcneat" cu rl in To parca sna, late sscr-reto indviduizeaa n dou ficial: pubouctnivecoutein Condesiie esti cello-ios pervs dea anal 4 lang amusilrsle vascular omen spo ea x prevenirea recidivelor. ‘arterei hipogastrice gi a amu vce le MPO Hogi ee pen ene coat a preiiosogi prin » a i a Nt ae Se Se a care plrisesepelvisulprint- Se fixeazi Ia peretiipelvisul ia van ol de fxare a viecerclor pelvine amuse sale parietal extrapelvin, prince sere de element fbrase eX © portvase care merg I vies onc un impos unmitoarele mae rein nn: arpnrle eta 1 Tones CO anerclrrectale miosis = Anterior aceste lame vasulae sunt formate © eter ombilical, aes into pi pe ff anterolateral 2 VEZ aed svreveioe gi inky se gear etree wine 6 aiecie EP i. eu cba i rao nef intuit, Ist de 2 HAE pe aa wri, zeta vin in raport camel ui Die: nivelul colulut si deaspafandli eso vaginal nc fess cular din 858 arterelor genital si din Iai Dalbet se condenseazh putemic si se imbogatesie otuli larg st igamentl Iai condensirile celulare in jurul fnconjurte de un important margins paren superior « lamelor ‘numeroase fibre muscular netede, cae vor forma bsza ligams Mackenrot. Tigumesul i Mackensod se desu ase paren ite spre paren exes tei pi: na inter - ce constitu plier coluli werin de form® prismatic trunghiulars cu fibre musculare need gi pine vse una miloce, nuts si caseta sau Ioja central - ce confine un important pedicul _yenos nconjurat e fire musculareaetede fibre conjunctive: =o parte extera care formeazS 0 teach orizontall penru vasele genitals ae rolul de a fina feu celular pevin gi viscerele pelvine Ia pereti pelvisului, prin aderenja la auventees vat loriliae inteme. ) Miloacele de susinere ups cum le arati si nume'e, ele au roul dea sustine viscerele pelvine gi in special ‘tru si vaginul, Acestea sunt repreentate de levatori nal, care sunt dou lame musculare prin faa lor superoari coneavi contin viscerele pelvine. Levatori anali sunt intiiti de condensirilefasciei pelvine paretale care fi acopert allt pe fala lor superioar (fascia iafragmatis pelvis superior), et pe faa lor inferoar (fascia diafragmatis pelvis inferior) 5 Tn plus consider cfu rl irportant fn ranforsares Toro ate si portunea intrapelving a smuschilorabtrator inter, Aceyiaintervin prin maria volumului lor in timpul contractii,oa "0 imine voll eaves mls 1 Tuas fa nics © 91 deci micgorarea suprafejei de actiune a presiunii abdominale (asemen fe ™ crico-tiroidieni ai corzilor vocale, care prin mirirea volumului ingusteaza Blots), PS deal pane ind jeter sin rnd reset. sag tts ¥ee somo pfctl stan aero, ind mej own Poritie de mijloacele de orientate gi suspensie sau ancorare. q ie mena 4 mumai vaginul prezind legituri directe cu levatorul anal Ia nivety) ni wrogeial i dec el exe fat det tra este fat nde prin intermedi Rc ‘n care cl pitrunde cu colul utrn, prin pereele anterior. Fascicoele interne ale lui anal care inconjurd perce later gi posterior al vaginuli, de care ader inti, Prin fibre conjunctive si musculare, fermesai un contraspejn activ pent peretee posteriog ‘asinal. Vagoul mai este fat per pli dette element princi, care ‘nchid interior abdominopelviul care vin a rapor dct cu prti vgn. Acete sung ‘Sprezenat de cele dou lame ae opm pineal - opin inferior nr care 8 wlsesesfincteral sit al ucts si mci asters profind al pein, bli ‘Vestibulari, muschii bulbospongiosi si constrictori vulva, care sunt ‘ixagi prin planurile lor fasciale la peretiiinelului osos al pelvisului. caret pcpn Danni occa ogee aga siciee eeur pense nese st tascae pls toca wpe eto a piconet doce en ee a a es enn ‘testa dette acetates PE aarp n i priest profand vag serena external ure) Sncarl nal exe eda perinev7- Seer stat at Fieve 1.7 -Conintl {e.ronversprotnd a prin rer 2. Vg. 3. Ram uhiopubian& art eas seriou 6M. ranstrs ro eel ate nel dorsal profund lors Bibliogratie 111 Constntincicy NM (sub redatoh, Anatomie chrugieals 9 operator (vol IV ~ Lombs pss perineal, Burt tur Acadeist Osmenilor de Sin din Romina, 2018 12] Ducey A. Donoso C, Ross, Robert M, From anatomy’ Ws patient experience in pluie floor ene, responsibility and uanstaginal mes, Social Science & Modine 260, orgy: Mindlnes, aun, [3] Kops , Hepes CPR, Schepem-Franke AN, Kruitwagen R,Schese F, Nottm K, What do sadly, Bur of Obst & Gace ve need 1 know abou anatomy in gynaecology: A Delphi consen nd Reprod Bo, 25 (2020) 36-3,2. CICLUL SEXUAL: CICLUL OVARIAN, CICLUL UTERIN, CICL yy VAGINAL, CICLUL TUBAR $1 CICLUL MAMAR “ie Uivertar Dr Serpe 1. Cctl sexual ovarian s endometrial 1} Moditicss hormonale fete supra va Menstratia represne descusmara cil, ordnat,# ucoast werne, carping 4 Interaciunite homonilr prod de bipotlanus,hpoi ovr. Cictul menstrual poate f mpi ine fze: faz foliculrd sau prlifeativl faa lteaa sau seretorie ~~ faca menstrual rata unui cictu menstrual represintS umd de zile de la prima 2i de singerre ‘menstruald' a unui cic, pind la debutul measivafel cicului umator. La femei, cite ‘menstrual dureazi in medi 28 de ile, ptind vai iiologic inte 20-35 de zl, la fecae Ciclu find produs un ovoct.Cicluri menstrual care apar I intervale mai mici de 21 de ile Sunt numite polimenore, in timp ce pacienele cae expeimentezi cicluri menstrae Prelungite mai mult de 35 de ile, sunt denumitoigemenorice. ‘Volumal mediu de sage pert infra mens este de aproximativ 30m Orie ‘anttat mai mare de 80m este consierat ca find anormal (menoragie).Cicul mensinal {ste de obicedneegulat in jurlextenitilor vii epodative (menses menopat Aatori nova gi dezvoltr folie iaadevae. Faza luteal cillu este relat constant atte file cu 0 durath de 14 ile ‘Vaviabiliatea deriv din lng ale fai fact ic, cae ponte varia dea u Son bazale ale tempera corp snap eehomeni, vee edonel arle se ee pe paral lll menstal normal. Fara follealari Fiza foicular incepe din prima zi a menstruafici pin la ovulate. Aceasth fax este caracterzati de dezvoltarea fliculilor ovatieni,acompaniatt de modificarea temperaturi ‘azale a compu Foliculogenezaincepe fn ultimele zile ale ciclului menstrual precedent gi continu pin la eliberareefoicuulu matur, la ovulatic. ‘Seiderea produce de steroii de etre compl galben gi eAderea dramatic ‘A permite crete hormonului foliculostimulent (FSH) in ultimele zile ale cielulul ‘menstrud. Un at factor ce influenfeaz4 nivelul FSH fn fza luteal tiie, este legat de 0 restr secret pulsatile GnRH, secundare uneiscdderi att nivelului de estradiol, ft gi 1 celui ée progesteron, Aceastl erestere a FSH permite reerutarea unei cohorte de flicui ovarcntn ficareovar, dite care nul este dstnatovulaii fn urmtorl ciclu menstrual dat ce menstrvaia apa, nivelurile de PSH incep Ovulje ftcu dominant. mae ‘Etapa de reenutare are loc in zilele 1 pint la 4a cclului menstrual. In aceasta etapg a Bate | recratares unei cohort de flcali in ropul de folicul primordial. ote, ssinsgrs tage cert dra al pene oa i rl es, ec — 1. Malein (A, un prods al scl gannlotse, joc un rol ta sll miei cresteri gi suprimarea maturisii cel ir mean srimarea mature el oar, devenind asl oy Jn timpul fazei foi uci flue, ive srk de etal crs fa beh ces In parael cu rete foie, precum cu mami erode cel ranulas. Receptorii FSH existi excl ; wet eich ps nmnmie cdr reo, Call snivelului ir ae ih dS op shee nconer net de ay ‘si, in cele din urma, la secret Z ‘granule a fet cp ini ee eg td int ace ald Sw ted reyteri a populatiei de celule granuloase gi mu datortlcresterii ci a 1 ‘FSH per celula granuloasa. od : In prezenta estradiolului, FSH stimuleczk formarea receptorilor LH ‘Granuloase permifand secreqia unor cantitit i ea en it en taper Tsp a Pot exercita un feedback pozitiv asupra estrogenului e.. ormonului luteinizant ae oe : aa wului (LED. Spre deosebire de celulele rr 7 al localiza pe celle tecale in toate etapete cil mensrua, an ‘Dup& pubertate,fecrefolicul primordial se mire gi se transforma int folic i 8 transform inte preanral Folicululpreantral este scum inconjuat de 5 eum in ia z te stratur de celle granulos le straturide elu eanrali gi antral prevoce Dati prezente Sa-reductaze,fliculi ps cx estrogen inidrtestosteron (DHT). restosteronul @ fost redus cu Sa, DHT nu si secrete canttifi mari “yp19 (aromatazi), Aceasthtecere {important In selectarea androstendiond gi testosteron in raport de conversa testosteronsui in Oath cet scesca,folicull dominant este capabil cesradol, dlorit niveluilorridicate de C sseiy foliar sarogen ln unl estrogenic poate juca un rl {oliclului dominant in aceifliculi care vor deven atreze ‘opi eum +4 menionst mi eweme, devote flict ps stadiul preantral foliculark dineolo de acest punet v8 lati de hormonul poste fi aromatzat. Cu tate de estrogen, in principal de lawn icro- ste independents de gonadotropink si orice erestere necesita interagunea cu gonadotropins. Seerefia de gonadotopink ster reeled gonadaropina (GaRH), bornont seo si fete peptide clberls ae fionat mai devreme, FSH este erescut in foicll dominant. De asemene, dup eum £8 20 tinpul fas fsare npr api ncpe si sats po Ie ovlia, In shim, LI oe aren gel fae flilare Spur Sep st creak pin Ia fza flict edie Ghtvi fcdbackuli postv de Ta ereserea niveul de estrogen, Pentru ex eft de ‘eedback pov al bers de LH spar, sveluril de estradiol rebule s le mai mari de 200 poll inp de aprximatv 50 de or. CGonadotepnele sunt sereate fn mod normal pulsati, din hipofiza ciciului menstrual. fn tipal anterioari, iar fiecveoe si amplitdines impulsurilorvariazS in functie de fez fazeifolicuaretimpuri,secefia LH are loc lao freeventi a pulsului de 60 pint la 90 de ‘minute, cu amplitude de impuls relativ constant. In timpul fazeifoliculare tardive inainte 15 mim fa dame, a lsasonoprat, Peru ere Lar Toe eu sproximatv 34 pl I 36 de or insnte de oval un pred ene elaiv precis pentru sincronizaren ovuljie. Cresterea LH tinny Ceilelor granuloase gi stimuleazh sinteza progsteronil responssbil peat rojerea medians a FSH, Prostphindinele gi ensimele proteolice, resum colagenaza $i plasming, amy ‘Stsseute ca rspans 1a LH si progestera, Desi mecanismalpreis este cunoscut,enzimele hare ‘¥ Prostaglandinele sunt activate si digeri colagenul in peretele folicular, ducting 10 liberare explozivi a complenuui ovoci-cunuls. Prostaghninele pot stimula, de asemenca, eliberrea ovlelor prin stimulaea ‘Dischiulul meted din ovar. Niveurile de exraol sad dramatic imediat insite de Vif de "TH. Aces hur se poate dtora repli descendent «LH, apropilreceptor su in cura TOAIDIG direct: a sinezei eadiolui de elite progeston. Progesteronul exe, de ‘semenea, respensabil pentru stimularea creer cil medial FSH. Se consider cd niveluile eescute de FSH in acest moment eibereazX ovocitul de Stasamentele feliculare, stimuleacd activator plasminogentlii si erese receptorit LH ai ‘slulelor gramulose. Sciderea LH se poate dar pice etc de feedback pocii a estrogenulu, detoritéefectluicrescitor de feedback inhibitor al progesteronului sau datos ‘epuiziri conginatuui de LH al hipofice din reglarea descendent areceptoilor Gai. Faza lueal ‘Aceasti fa dureai de obicei 14 zie la maorata fener. Dp ovulsi,celulele Ssranuloase rime, care nu sunt eliberate eu ovoci, continu si creasci, devin vasolizte 8 aspect si incep sl acumuleze un pigment galben aumit cin. Cellle grauloae Jutcinizate se combing eu exulele nou forte, pentru a deveni ceca ce este cunoscut sab numele de corpal galben. ‘spans a scr fitrlor nog de ce eel panos eae La aprosimativ 89 aie dup o la, a jrl moment stings vaseulariaia maxim In Fgura 22 se obi prin aparijia comput glben. Refine rescut de singe ui de implantareasteptat, se ‘utrsonografie transvaginalé, observa in jural compului galben, a i ummm So coer evi ir rennet rei a = prin eresterea activi Imagine cngrafick neat de-a tunga cleans ate endomerl a sonora crates a ‘obel2- Mest “Aspestl ecoura Fazele endometrlt | eomatrului facsourt es reeset subgire aca prolifeatvs | Viniar ee cogen Gros Cu aspect trilamelar: | Linie subjie ecogenicd Fazaproliferatva | central tardiva 2.Lam hipoecogent in ijloe 3, Strat bailar hiperecogen Inconjurktor Gros Hiperecogen Omogen Faoa seertorie fn rua 17 a cicllui menstwal, plandele endometrale devin mai fntortocheate si Inflamai: mening, encefalite ~ Alte lecuni ele SNC: sufrnt perinatal, iaderea SNC in copie, fn formele isin coe 5 7a at epee ea de cresterea presiunii intracraniene. co oe ae 2. bs es ol tp pe Da Pert pee ume ~ Gl not ona entemteerne ~ Sate eC Ae mgs a ‘stimularorii care se cupleazi cu multipli receptori ‘membranari, inclusi a toatrfoe, deem drone mae nl oon Aisplase ososi, exces de GH, TSH, mien mes sees a (i ~ Tumor suparese scene de eto pane. pte” eu margin neregulate, liaare 12 Puberate presoce perfil heterotexall detemink erie grade de viri somatih, pilozitate pubiant eu aparte procace si eventual clitoromegeli. ier adrenal congenial nats insulin at Tumori ovariene sau suprarenale seeretante de androgen CC. Varia ale dezvotii pubertar: 1. Telatha prematur. Dezvotrea simul nu se asociant cu ate semne puerti parame hormonal sunt In Fimtle repubsrti, Cans *° monitorizeaz3 entra cio treime pot evolua care PPC. Adena prematul- devote pili pubiene,ailare gi apa pune diagnosticul diferential cu formele cu debut de volute @ rmirosului de tip adult al corpului Im tardiv ale hiperplaiel corticosuprarenate congenitale. 3. Menarha prematuriapare ca un fenomen ‘hormonal similar cee din PPC. Independent de sua lor, etogenit determing amplifcares rae de eestee, dar # tein de fiiuneprecoce a carilagior de cresere, clement care reduc prognostic! tetas problema o repent vauara gi terapiaspeiik fn cal pubes precocecentaleleconalesprifrice in apo cu originea tora a acesor forme, autolimitat, dar impune explorarea Evaluarea clinica sublesilor cu pubertate precoce: ‘Anamneza stbileyte: momentul sparitei unor elemente careteristice puberty prezenjaunor exzurisimilare tn familie, antecednteleneurologice(convulsi,hidroceflie), te afecuni endocrine (hipotrodie), problemele care preocupS familia, (manifetiri pologice, capactaten de intofncere a copilului fn mediul scolar, rscul de abuz). Se va precza exstnfacazurilor de hiperplane congenital suprarenas in familie ‘Examenul fic stabilest: care este stadiul de dezvolar al caracterelor sexuale gi Icadrrea in stadiliarea Tanner prezentati. Este foarte important sesizarea sineronisrul (ex telarha izolat, pubarha, singeratea genital) gi daet ordinea de aparijie @ scestor carctre este similar puberti Sizilogice - telrhl,pubarh, mena La feiele obeze se veevitaconfuia dine tela i adipomastic. caractrulluicorlat su divergent de dezvoltare a diferitelor caractere Examen clinic: sunt semne poibil evocaoare pentru pubertate precoce:inlkimea ‘mai mare dect-+2DS foi de ce corespunaStoare visti cronologice gio rath de eregtere mai mare decit cca corespunaitorevirtel (ac exist posibiliti de comparare fn dinamied),Exay 'menul radiologic, espectv radiogratia de pun penru virstaos08s: 0 Varstlos0as% maj mare est 2 tt de vat cosa pleut pn pele PES, came Examenul ccografc pelvin este un adjuvant diagno tind de ita ‘examinatorul = 4 ale uteri, care evocg Pt fi considerate urmitonrele (Yu H 2019): wer: lungime: 2.15 em, ‘em, diametrul transversal: 0.85 em, volum > 1.01 em, raport corpeol ‘vare: lungime: 2.38 cm, diametrl transversal 1.18 em, diametrul i I » diametrul antero. Valorie cutoff pentra dimensiunile over Pubertatea precoce, iametnal AP: 1.15 Uterin > 1.25, moe volum 2 1.43 em, prezenja de folcul > 25.5 mm. Prezenfa unui chis, gar imensin ponte eva sindroms Me Cane Aight. 3 tins Hormonl iprnd maton dat ot a UM prepubertar este s 0.1 m IU/ml. 0 valoare 2 0:3 mUl/m este Sacer Pubertate precoce. Pentru valori ine aceste limite este necesars RH (LH-RH) pentru diagnostic 2. FSH are valori mai pun s ingnosi ee ce ars es 2 Pentru diagnostic. Valorle LH si FSH pot 3. Estradiol Chern 4 ~ valorle acestuia sunt i le acestuin sunt importante mal ales cand se efectueazi test la 17-hidroxiprogesteronul, DHEA, A¢ andostendionul gi testeseronul se dozeazt de rutind’ ta prima evaluare si luare si sunt absolut necesare pent i ees Pentru pubertatea precoce periferict Testul In Gn-RH cu actune rapid se prac u t Uilizénd 100ug Ga-RH (Gonadorctin, L seas strate intravenos cu recoltarea probelor Is 0, 30,45, 60, 90, 120 minute, FSH ‘are valoare maxima Ia 45 minute, Valoarea LH > $ IU/L ln 30 de minute este evocttoare Pentru puberatea precoce centall (ensbiliate: 98.4%, specifciate: 984%). Ese 0.2 mUVal, spans la Gn-RE: LH 5mUYI= ‘evolujiei puberti i evitares il penta fnjimea final $1 crite cea prezumai eronologic, ‘Tratamentrul pubertill precoce urmireste stoparee ognostic favora maturdii osoase precoce cu pistrarea unui progn aa vy juerea inpoctluiemofional al afcuni. Tratamentu = feeteazs Penn’ © = = ndeplnese ceri de evluviae gi care ma au implinit varia de 8 a ‘Tratamentl i i sau la virsta osoast de 12 ari. poate opi lavirsa eronologicl de 11 ai oe retamenta PPC oe efeucah cv aaloglagonf de Gr-Ri cu afize pent tratament este acela ef agonist de Gn-RH, duph o seurt Jarejoash) receptorilor de Gr-RH la pe ea ad ri aon recat Lape ape oe) 03 mek m3. So inte Tita el Dei oo 78 mE Sint vagaries pot sol pa cabs 28 ale sau 1.28 mg I 3 lun, ‘ datt pear. Dupntreruperea tratamentului gonadostatel fi pos survin le 15 £05 ani, Monitorizarea tratamentuluis© face eli crestre gia rogrsiel caracterelor sexuale secundare gi biologic prin determinarea LH. Se consider oterapie ficient dack LH este< 0.3 mUUL gi stimulat a Ga-RH <4 mUVil. ‘Triamentu pubesti precove periferic. In hiperplazia congenital a suprarenalei se dminisrezzA dozele de glucocortcoizi care contoleazd nivelul androgenilor. Tumorile fovarine sau suprarenale care produc estrogeni trebuie rezecate, cu tratamente indromal Me Cune Albright nu se impune ibitori de aromatazi de generajia II ~ complementae fn funetie de histologic. fn rezeeia cistului ovarian, ci se administeazd is Letrozol Pubertateaintarziath Dente: absenja dezvoltiiipubertare Ia o visti care este mai mare decdt + 2.5 DS fayh de virsta medic de debut puberar pentru populajia generali: pentru fete absenfa 80m silsau durata> Tale, Metroragia -reprezntlaparijia singer genitale fn afaracicluli menstrual, ~ Hipermenoreea- reprezinthexistenja unor eiluri sbundente (Mux > 80m), dar de dara normalé(asocaté sau nu menoragiei. Polimenoreea -reprezin ciclri menstrual eu dura <21zile Hemoragia in postmenopauzi - aprita singer genital in postelimax. = Menstrufi neregulate Meno-metroragia = singeriri intricate, irl a putea precizaritmictatea celui. Metode de evaluare hemoragiei gentle: ~ Anammestic: durata cieluli, abundenja (prezenja cheagurilor, ete), duterea social ete; = Metoda insriri pe calendar a duratei i aprecerisubiectve a cant; Evaluarea este deta devareee 30% dine femelle cu pierderi de peste 8Umi considerd ef au cicluri menstruale normale, iar de cealalti parte - sunt femei eu flux ‘menstrual redus (ex. 20m), pe care il considers, din punct de vedere subicetiv, abundent, ‘Metode obicetive de evaluate: = Metoda hematinei aleaine sau metoda trasorlor izotopici ~ neaplicabile in ractca clinics = Metods PBAC (coral Higham). sa chan), este 1 blood fos assessment cha) jinald, pe © et pe elev i ee ed ee mens s/s apasitia revisit ‘in anit 1990, scorl Higham sau PBAC (Pion semicantatvl de evaluare a cant e 8 noteze pe un camels silizate gi prezenta de cheagrh 0 metods pesiad de 1 Tank, Pcienta tule urinal de absorbant ea tampoane i snafara absorbant (Tabel 41) Menoragia e definits print aproximativ fan scor mai mare de 100 (sensbilitate de aPr0% 80%) el 4 1-Sorl ebm Pevioada a Das ase “Resovbant sau tampon. CD I et =. C= | sont ==. ® J voy —— Creag Singerare excesivd lL Total puncte Un seor de peste 150 este predictiv pentru eyecul tratamentului medicamentos si hideaas cdtre o conduits chirurgicalé oferiti in prima linie, cu excepfia pacientelor care dorese prezervarea fet Etioloi CCasifcares Palm Cocin (FIGO 2011) preia dferteleetiologii ale hemoragiei uterine prin separaea patologilor organice gi funcfionale (Tabelul 4.2). ss4.2 Casares Palm Coen Polp Coagulopatie ‘Adenomifoza Disfuneti ovulatore” Leiomiom 3 __[Sabmucas Endometrial Maligntate &hiperplazie | Alle Tatrogenic ‘Neclasifcat Diagnosticul de HUF este un diagnostic de excluere, Asch evalua ar webu sf pst etcadresIomiounelor, adenomas, Polis, «unui endomer hipersofc (desea soca cu sindrmulovarlrplichsie) a, ‘neoplaziei endometrial, Alte dagnostice tebuie menjonat, dei sunt are {fn cazul avorlu spontan sau a hemoragior postpartum, acestea rebue ‘meafionate, ‘arin cele din urmé trebuie excluse malformail arterio-venoase, Pentru hemoragile apdrute recent, trebuie exclu diagnosticul de sarcnd (dozarea HCG urinar sau plasmatc si ecopraie transvaginal), Alte afectiuni aso te cu HUF pot fi: tulburisile de coagulare, precum boala Glaszmann, b. Bemard-Souicr, b, Willebrand, Hemofia A si B sau curse iatogene. Dintre cele din umn se repises:wilizarea DIU (disportv intrauterine din eupra) sau COC (Contraceptive orale combinate) si tratamentul anticoagulant. Diagnosis: 1, Examinarea clinied Scopul examenului clinic gi anamnestic amlnunjt este de a exclude orice afectiune ‘oreanicd,potenialresponsabils de HUF. Este important ca anamneza si se canalizee pe ‘utara semnelor ce pot indica pezenja une albus de coagulare sau exstenja unui DIU! ‘unui twotauscutcronie In curs, ce poate interers cu simptomatologa Prin examenul vaginal cu valve si examenul vaginal digital se exclude prezesja unui ‘ter fibromatos @ unei neoplazi cervcale sau a unei masetumoraleabdomino-pelvine. In plus, trebuie evaluate repercursiunile unei eventual anemiifriprive secundare Paloare,astnie, fatigabilitate, vei thicarde, stare general influent 2, Examene complementare ~ Ecografa plvind Ecografia pelvind bidimensionalé (2D) reprezinté examenul paraclinic de prim intenfe in explorarea unei mettoragi. Aceasta ar tebui efectu endovaginal gi doar in sé ciud patologi sagiall) 86 & (ceografe vans 1 Sbromates, carr deoscbite~ wansabdominal, Prin ETV 1 sau utr Ieoriomal gua 4.1) fervical, Fedaaniel precum: polipal endometrial (Fie j aformayil ater 1 de endometru,hierplazia endometrial, precum eset ee i 1 informafii suplimentare, cent ines 42) cepa 30 Sto cone sil Fura 4.2- Histaroranografie—poliputtin De asemenea, Dopper-ul color poate oferiinformatii despre o posibild vascuarizayie penetrant, invazivi- caractersil cancerului endometal, informa despre pedicuul unui polip uteri sau despre diggnosticul difeentialdinre o retengie de restri tofublastice si 0 ‘malformaieaterio-venast ~ Histeroscopia dingnostca (Figura 43) : Se poate pracica In ambulator, fri rahianestezie, iar in contextul unei examindri ‘normale gi ecografii normale, aver certudinea confirmirit HUF. s7Fgura &.3-Imapnehisteroscopil normall ~cavitat utrn rfl ubare de spect normal ~ Biopsia de endometra Biopsia de endometru este recomandaté sistematic de CNGOF (Colegiul National Francea de Obstetric si Ginecologie) dupa 4S ani sau duc exist ali fctori de rise de eancer endometrial, mai repede. ~ Bilan sangyin © evaluare a congulogramei tebuie fectuath in vedereaexeluderituneitulbursi de congulare. ‘Un bilany hormonal este necesar doar in cazul ciclurilor neregulate gi a suspicions sar. de ovare polihistice. Evaluarea functiei troidiene poate fi, de asemenes, utili in cazul unei -simptomatologii sugestive sau antecedentelor familial. Mai mult, efectuarea de rutina a HLG (hemolevcogramel) si a sideremici sunt ‘necesare pentr a evalua posibila coexistent. a unei anemiiferiprve secundare, ‘Tratament: 1, Tratament medicamentos: = AINS: Nurofen (600-1200 mg/ai, Naproxen (500 mg/2i), Acid mefenamic (500 mpl, = Acid tranexamie - are oeficacitte bund in HUF, cu reducerea menoragilor Ia 35- 59% din cazuri. Limitirile in utilizare sunt date de containdicaile acestuia - APP de ‘romboembotism. ~ Tratament hormonal se dimimuarea ierat cel mai potrvit, prin cu levonorgestrel (Mirena) este cos — oo ee utaja aceset cadomenil, Eicacines sce iperrofei enuzste de vasculaizatia exes ; eriilor in 71-95% din ca . ee jalt cu o eficacitate de 85% in Progestatvele per of inhibsproliferarea endomets mete adninisrsle de 20 zilefund, Totus eectele adverse gi compian a eauze frecvene de nreropere a acest - . COC (contacepvele orate combinte) au un efet de blocare a axl potas iposiar in consecintstrofia endometrial. = Alle ; vitae ant cd gi anabolizanth Daz - ube anigaadatopt cv avin an-androgei mola fizare i induce 0 atrofie moder (100-400 m2) inhibs sinteza gonadotrofinelorhipofizare si induce o atofe ivell endometuhi, Cu o efiaciate a reducerii metroragilor in 80% din eat provocind oamenoreesecunart n 20% din eazuri ae ins fect secundare importante de pul ereyeri in greuate, tulbursi de libido, acnee,tuburisi digestive, care Timitszi iliarea acestuia 2 ‘Agoniq: gonadotropin - releasing hormone - sunt mai eficienti in diminvarea singertlr(oprese in 90% din ear singerearea in primele 3-8 saptamani), dar au efecte secundare dato hipoestrogenemici eea ce reduce uilizarea for la maxim 3 lun fn malaia Von Willebrand, administarea ecctatului de desmopresind (Octim®) in ze del 300 mg in prime 12 ore dela debut in primele ile ale ciclului menstral, 2. Tratament chirugical conservator Tebniei de genera Endometrectomia repreint& © tehnicd de rezecjie, reductie i distrucic. a sodometuli pint a membrana bazall. Prima eadometectomie a fost ofetua in 1981 de Goldath cu laser NE-VAG, permitind distugerea endometrlui $ mm in profunzime. Tncepnd cu anul 1990 au fost perfetionate tchnicle de rezectic cu ansa (Figura 4.8) gi terior tensile eu Rollerball, Necesit,indiferet de metods, dilstareacolului utetin gi ans bipolar. O mare atenjc tebuie acordstsporjunit endocervicale,datorit riseului de Sincehie endocervical i a poriul istmice (dato vecindti vaselor uterine) si mai ales ‘ealiaarea une hemastazeatente prin coaguarea itt a vaslor. Compliaile principale pe ‘een seurt pot fi: perforaiautring, eu riscul lez organelor vecine, iar complicayile pe termen lung ~ mai rare - sunt repezenate de: endometrit, hemoragi, etc. 30Figura -ndomatrectoni cu ass ‘Tebnici de generaja a2. Distrcyia endometrial prin termoablaji¢ eu balonay fncSait (ex. Cavaterm®) - ‘Metoda const in introducerea in cavtateauteind« une sonde cu balons, upd misurares ‘cestcia in prealabil eu histrometrul, pentru realizarea wnei termosblai, Ca gi limit brincipalé © consttue marimea uterului, acest metod nefind adapt pent were mar, eu histerometrie>12 em, unde belonul nu se edaptazd corect in eavitate Ablajia hidrotermald - Accashtchnied 0 reproduce pe cea a balonapului hemostatic, ‘dar in absenja acestuia. Prin introducerea de set fizilogic sub control vizual, print-n histeroscop (90 grade Celsius gi presiune de 40-50 mmHg) - rd pasajl ichidalat prin corficietubare, timp de 10 minute, Spr deosebire de balonagele hemostatic aceasté metods este adaptabil uterelor malformate, cai uterine mari are avantaul de ase face sub control vizual iar In plus protejeaz orifice tubare, Microunde - Pentru un efeet termi local, dupa o dite cervical s introduce in ‘cvitatea uterind 0 snd eu unde electromagnetic. Aceastatehnicl nu este, nc liza in mod zu. Ratdiofteevenja (Nova Sure®) - dispoztivul(leewori bipolar care genereari unde de radiofreevenit) su dureazi © forma triunghiuler, potrivil perio cavtil urine, Aces treatment I de 2 minute i metoda se adapteazi cavitiilor uterine ev hsterometrie> 6 cm, fri a include lungimea cevixuui. ‘Alte tratamente- laser diod descrs de Donne, croterapie, ete ie 4 Tratament chirurgie radical: hstreetomie ~ laparoscop Cant pie peli dene eee ‘a endometrului, prin Ta ears into pee eral seen staunch een a re crags peo ae a ei et ent Ft saersropedeg verted ml ats cnet eae ae ange nasa it popes Hien eee oe adie rela ce edspne mpi cane none csc gamle, exdomey norma gw 5-Eadometrv de pect normals Miperplale endometsas Clasificare CCasificarea WHO din 1994: iperlaia endometrial simpli fd ati (rogresie elie cancer - 1%) “= Hiperplazs endometialé complex fs atipii(progresie cdtre cancer ~3%) = Hiperplasin endometrial simpli atipid (progresie eitre cancer - 8%) = Hiperplzi endometrial complex atipied (progresieeltre cancer - 29%) CCastiarea WHO din 2014: perplasia endometil firs apt ~ Wipes iis Jn fase deaitectra glandular rapt aesca cu stroma: = Hiperplasia simpla - landele endometriale sunt dilatate chisic gi pot prezenta prelungiri poplifererare, in terior,~ Hiperplarin complex - glandele endomeriale sunt numeroase, cu multiple Prclngii paplfre gi ne ele se glsete stom, n canta reds, atl glandele san, Spat in spate (back to bac). Factor de rise 1. Vérsta (freevent a femeile de> 40 ai) 2. Noliparitatea 3. Menatha precoce sau menopauza tardiva 4. Obeaitaea 5. Factor genetici 6. Diabet zaharat, 7. Ciclurte anovulatori (SOPC, perimenopauza) 8. Tumori ovariene (wmorile ovaien eu celule granulase) 9. Terapia de substituieestrogenicd 10, Terapia cu Tamoxifen (agonist al reeptorlu de estrogen de la nivelul endometrui) 11. HINPCC-hereitary nonpolyposis colorectal cancer (Sindroml Lynch If) 12, Imunosupresia Tablou li Clinica hiperplaziei endometrale ese, de obcei, dominati de singerarea de orgine ‘erin, cel mai edesea apirui la femeile alate in premenopauzA sav postmenopau, find foarte rar inilit la tnere, = Menoragie = Metroragie = Hipermenoree Cit menstrual eu 0 dura mai <21 zile Hemoragi in post-climax = Meastruntii neregulate Diagnostic paraclinie Diagnosticul de hiperplazie endometrial este unul iologe,asudar este necesar in toate cazurile si avem © most de fesut examinatS anatomopstolopic, dar manifestrle clinic g toate cleat metode paraclinice serves I ovientareadiagnostiul, 1. Beogai ransvaginal - sar gross endometu i m 2) In pemenopaurs ; meee a gacentele aft in peronda fri, grosimea gi aspect cdot vara _ Inc peronds mensals la aa, dar ese in general accept cS tucbuie 58 caren : fam ETV are rol de exclude anomaile structurale im aceas Sinai (Ex. Potipal ‘endometid) - ve semenea i pine cu SOPC (nro ovacor police) +8 demons so posine a endomerli sb 7 mm oe asociaak eu hiperlazia de deme: ') Inpostmenopauzi a Mtsuarea une rosin! endometiale de peste 3-4 mm la paientele in poslinak npuneiavesigai:suplimentare. Se considerd cf exist un vise de < 1% de anes endometrial aun cut-off <3-4 mm a grosinii endometrlui, misurat prin FTV. eoprafia Doppler oferi informal in plus, in principal im ceca ce Prvesie agnosie dierenjil cu adenocarcinomul. Vasulasizatia fa hiperpazia endometrial& re ° iste periferc8 sun indice de rezisten crescut fs de carcinoma endometrial. 2. Chiuretajul uteria bopsic (GOLD STANDARD) ‘Aceass procedurt presupunedilatarea canallui cervical, progresiv si reaizarea unui chiure sstematc al caviti urine, sub enalgosedar, cu trimiterea produsului Ia cxamentlanatomopatologic. In ura acestuia se pune diagnosticul de cetitudine. 3. Histeroscopia diagnostic cu biopsie de endometru Aceast metodi permite vizalizarea intregii cavitji uterine, a orifcilor tubare si ‘endoclulsi, iar biopsia eu examenul anatomopatologic pun, de asemenea, diagnosticul de centudine. Se pot exclude si patologiile structurale, precum polipii endometrali sau cervical prin histeroscopie. gua 6-Mitroscopa4. CTRMN Investig lores are refwe rntamentul ehrurical anu 18 ele 6378 yi de = rncecath, cu necesiatea supraven iatului de fn carat paclntelor etl, eran progesteronich poate fi I Fee tun, DupS vindecare, datori® poten tos eu progesteron $i imagistce nu sunt do ratind uilzate gi recomandate pentru aceagy Patologie, dar in situajia suspiciunii unui cancer de endometru, pot futile. prezervarea me ne tn evolujici prin biopsil seriate, Ie fiecare 3 I Fi aaron oan inveziv coneo 5. Dozatrile hormonale pot ft necesare fn anumite enzui particulare ~ In pacientele Postclimax, ce nu prezinitfictori de riscinu sunt obeze/nu utilizeuzh surse exogene de estrogen dar au grosimen endometruul erescut i singeree persistent, de origine uring, {La acestea este necesarl excluderea prezenjci une tumor soeretante de estroger endometrial atipich nu este favorabil, Mai ta care -a efectuathistereetomia total fm sgnostcate gi cu carcinom Diagnostcul diferenia se realizes2A cu toate patologile eauzatoare de singertel pe sale genital: sarcina extrauterind, metroragiile disfuncionale, COC/DIU, ‘fibromatoza, teri, canceral de col uterin, cancerul endometrial, polipul endometrial, endometrita, Jeiomiosarcomul, ae resie a hiperplazici er iowa ch pica pogstnon eet eesti ya fazei sectetori endometrale de sproximaiv 89-96%, prin efectal shu asupra faze “ ontrabalansarea.efetelor estrogenice. In carl prezenjei atipicl, rata de suces tratamentlui medicamentos este mult redusi. Tratament Managementul pacientelor diagnosticate cu Hiperplazie endometrialé depinde de ‘its, prezenja sau absenja atiiei, doringa de asi pista feniliatea, precum gi rscul Complicaii chirurpcal ‘Cea mai de temut complicate in cazul diagnosticului de hiperplazie endometrial este progresia ctre malignitte, Alte efecte secundare ar putea fi anemia, ftigailtatea gi Im numite situa ~inducerea menopauzei chrurpicalVimposibilitatea prezervaiifertlitii. 8) Hiperplazia endometrial fr aipi - tratsmentul este acelagi ca i cel descis la HUF, ‘Trotamentul chirurgical nu reprezinl prima linie i aceastlsituaie, Cu toate acesea, histerectomia se recomandd in ~ Recidiva hiperplaziei endometiale = Absenjarispunsului la tratament dupa 12 uni = Imposibilitatesobjiner opi Apart ~ Pacienti necompliantd, ce refuzi supravegherea gi mu respecti indicajle terapeutice ) Hiperplaziaatpics Polipul A. Potipul endometrial Definifie. Carnteristici Polipul endometrial reprezindt o formajiune tumoral, intrauterinf, compusi din ‘lande endometrale gi strom gi acoperth de un epiteliu de suprafaji. Majoritatea acestor formatiuni au caracter benign, dar intrun mic procent (4-5%) pot fi maligne sau pie in decursul perioadei de trtament precancerosse, Dimensiunile acestora varia de la cfjiva mm pink la ocuparea intregii ‘avitti uterine. Pot fi unici sau multipli. Pot apiea la orice virst, dar eel Snullnese In grupul de virstd cuprins inte 40-49 ani, Ca gi localizare cel mai freevent sunt pozitionayi la fundul uterlui, dar se pot gisi in orice parte cavititt uterine, inclusiv in Areptul coamelor uterine, acolo unde abordul chirurgial este mai dificil. Potipit stagayi de ‘mucoasa endometrial prins-o bazi larg de implantare se numese sesil ‘baz Ingustl 4 alungitd se numese pediculai. freevent se Histerectomia totald cwfird anexectomie bilaterald (in funcjic de partcularitile ccazului)reprezint tratamentul de electie, La pacientele aflate la menopauzl este recomandatd i anexeetomia bilateral, iar la ceele> 45 de ani, de asemenca, cei atagati printr- 6sFactride rise - acini ca cei pentru Hiperplazia de endomet Simptomatologia Principalul simptom legat de prezrja unui polip endometrial este singerarea de rigine uterind att in pre cit fn postmencpauzi, Aceasta poate i sub forms de: ~ Cicluri menstrual neregulate Menoragie ~ Metroragie emoragie in postelimax = Spotting Ferilitatea poate f fect, poligul putind fi eauzi de avort proce spontan stu inferiitate ‘Simptomatologia dureroat este rar sora, dar se poate itn dismenoreea la unele paciente, Dingnosticul paractinie 1, Beografiatransvaginalé si Dopple-ul color Ecografia reprezintl prima metods de diagnostic pareclni uz Ia pacientele cu Smptomatolopia descrst anterior. La pacientele in premenopavzi, utlzarea ETV este ‘ecomandati fn ziuaa 10.2 cilului merstua, petra sadea tla renltatlor fils positive Polipii sunt descrsi ca formiuni hiperecogene, eu contur regula, afat intracavita. ‘Complementar, ulizarea Doppler eclor poste ade informa suplimenare, ule penta jevea unui singur vas de rir est tpcd peru poli endomettial 2, Histerosonografia ‘Acests ullizearh infra san, pip sn ideniicnica nite mace ecogene, netede, intracavitare, cu baze ample sau pdicli subj gi sunt delta de Mud. Acessth ‘metodi reprezint gold stndard-ul penru diagnostic polplor endometrial, Cu toate acesteadiagnostiuldifereyjia cu ibromal submucs este dificil de eliza. 3, Histeroscopia ‘Aceasta poste fl uilizati ea metodS diagnostic, dar gi terapeutied, Uilizaea ‘hsteroscopului permite vizuslizarea canllu cervical, recu ga inregi cavit utrine 1 ostiumurilor tube. Aceasts metodl permite dentificaea polipeli, 2 localiza scestui, ar sa ezesil ry ura 4.7 oly endometiat vrai Metode de tratament 1, Managementul expecativ- este recom oe supine crac de maligne, Toul prounele oo tor de is PAN cancer sau a pocientelesimptomatie! flat la menopauzi— se resomandl rezectia Pos ‘2 Tratamentul medicamentos - progeseronul sau agonigtit de GNRH sunt o opfune terapetid de sur dural, pests reducerea simptomatlogiei cauzate de polip, Odsth x ‘oprtea media, el mal frecvent,tabloul lic reapare 3, Tratamentl chirrgieal = Polipectomia histerscopiel - este gold standardul, mai ales In pacientele sipomaticel alate la menopauzi/ ex polipi mai mari de 1,5 em sau eu fctri de rise penta cancer, Pisele exizte se rimit la examenul anatomopatologie penta stabilira caracterului benign/malign el polipalu, AceatS metodd terapeuticd are o atl scazuth de complicati si recidiva, Pitre complicfiefatlnite se sui: singerarea la nivelul OGE,infeti, BIP urea pelvnd.Antbiopofilaxis¢ tatamentul antalgie pot preven aeste complica sndat la pacienteleasirmptomatice la care nu s© ~ Dilatarea gi ehiuetajl uterin cu rezeiia popula - repreznth o alt metodd terapeuticl ce este wilizat in centrele fra dotare. Aceasta este o proceduri in orb ce poate mite rezetia popu, in cxz de abord dificil din causa bazei de implantare largi sau a localiza, Acelesi complica ca ila histeroscopie sunt ftalnte gn eazulehiuretaului, fn lus fof de cesta regsindu-se mal freeventrscul de perforaie wernt B, Polipu endocervical Delinite.Carctrisiei Pelipii cervical repreinis leziuni deavolate prin erelerea excesiva a stromet ndocervicale,ecoperil de epiteliu, Acegtia sunt formajunislungite, wales, roz-ropietice, cu o{els edjiva mm Ia 23 em, netede,acugate in col (Pot fi evidenig Ig ‘examenul vaginal cu valve). ____Polip endocervical sunt tipi beniga, transformarea premaligntmaliga® fing Totalnith la mai poyin de 1% dic cama ‘Aceasti patologie este feeven ntti la femele multipae, rar la tinere. Freevent, sunt asimptomati i "Tecven, sunt asimptomatici, dar pot cauza metroragie, menoragie, hemorapie in postlimax, Singcrare posteotali,dispareune sa scurgeri vaginalesimptomatice, Diagnostic Diagnos is eo neni pee om eamneipx examen ail eu valve ografia transvaginal poate adue informaiicomplementare. ‘Tratament __Tnmanageretl ast pacop aparece simptomatic, i factor drs, Polipt cervical de mici dimes, se poste rcomanda condita expetatv. fn tate Celene czar — polpectoiarepesnts standard teapet. Poli etm examenul fnatomopatologic pent eralur, in vedeea exci uno Iexunipreneopaic sau neoplaice, Deck pedicuhi ete subj ~ reese realize prin prnderea polit ‘asustes acest in jr aru. Asti, bana se va ngs va fens prin smulgee In situate eu baza mai larg de inplantare sau c pote erescut hemor cz chiurgial prin hseroscope operator 2 resomand ‘Antibioproitaxia gi analgosedarea sunt uilizate concomitent cu procedura. ‘Complicafilepoipertomiei pot ft infctia,hemoragia sau perforata uteri ‘Se recomandi consierea pacentlorreferitor la recurent patologei, ce vara intre 615%, ibliografic etal. Clinical 10) Mare Faucomier A, Chabert W,Cravell L Gl Gondry J. 3 Ct race uitlins on meno: manne” ment faba eS biceding before menopause tur) Obstet Gynecol Reprod Bio 20031523133-7, ne Il arden, Sih S. Meaunion and rns shorty: Stow Hs sun ete, Gynecloy. Ebr: Chu hil Livingstone; 1992-0 149-208 ih ser, MeCuon G, Man. pinay tay of cts ines SSP of menstrual lo los vlume, Am J Obstet Gynecol 198814978 Mt tig JM, O*Ben PM, Sk RW, Assent of menial oad los sng» Fr chan fr J Obstet Gynaecol 1990.97 735-9. Is] Mune MG, City HO, Braet MS, Fraser 5. Disnlen FWGOM. FIGO clsienion sysem (PALME-COEIN) fr aus of anormal tine Heeding in nonrevid women of producing ge fo} Gynae- ol Obstet 2011;1133-13, 16] Edlund, Blombock M, von Scholz B, Anderton O, On te val of memoria 8 & ditt for coagulation orders, Am J Hematol 1996;53:234-8. IT] Kadir RA, Eeanomides DL, Ssbin CA, Ovens D, Lee CA. Frequeney of nhaited beeing lsorders in women wih menontagia. Lance 1998:381:485-9 {8) Frenne, Veyrdier A, Trachaud F, Manin 1, Boyer-Neumann C, Trossaen M, eta Screning for von Willebrand iseate wit a new analyzer using high shear stress a study of Blood 1998:91:1328-31 0 eases [9] Laster JM, MeMilan CW. Severe fetor VI and factor IX deficiency in fe les. Am J Med I9865:697-48 [10] Rizza CR, Rhymes IL, Austen DE, Kemoff PB, Aroni SA. Dete- ton of euirs of ‘scropila: abi” study fr) Haematol 1975;30:487-56, M1] CNGOF, Recommandatons pour Ia pratique clinique rise en charge des mfoométoragies.}Gynseal Obstet Bol Reprod 2008378301117 [12] Lethaby a Hlekey Mt, Garry R, Penni J, Saoncuial esce- ablation techniques for heavy mewiral beding, Cachrane Database Syst Rev 2009(2), CDOU1S01 3] Lataby A, Penns J, Hickey M, Gary R, Masjoribanks J, Endome- tah rescetion and ation techniques for heavy tens bleeding. Coeane Database Sy Rev 20138), CDGO1 01 [U4], Maueson KA, Rabn DD, Wheeler 2nd TL, Casino E, Siddiqui NY, Harvie HS, et al. Nonsugisl management of heavy meastual bee- ding: a systematic rev ro1s21682-4. Obstet Gynecol US] Letaby A, Duckit K, Faguhar C. Nonsteroidal antiinflammatory drugs for heavy ‘menstraal eeding, Coane Database Sy Rev 20131), CDODOSOO, 6) Letiaby A, Augood C, Duekit K. Nonsteroidal antiinflammatory drugs for bsasy mental Bleeding, Cochrane Database Sys Rev 200;2), CD400400, e{45] Panel P,Groxdermope |, Houllier M, Renowel F,Frieeich L, Le Tobe A. Bip "troxcoie procedures and placement of sure microns frustration cae cong, ‘dy. Fenil Steril 2011:952422-5, 161 ve alle RP, Valder J, Wright TC, Key M, Concomitnt Eshue tbl strlzaon ang ‘Thermachoice endometrial ablation: feasibility and safety. Feil Steril 2006;86:152-8, {e71 ike K, Munro MG, Clark M. LangnbegP, Scherer R Frick Kt a Hystestony Sompared with endometial ablation for dsfine- onal uterine bleeding: a randomized contoie, ‘al. Obstet Gynecol 2007;110:1279-89, 48} Bhuttacharya 8, Middleton Li, Tsurapas A, Lee AJ, Champaneria R, Daniels JP, etal ‘ysteresiomy, endometrial ablation and Nirena(R) for heavy mensuual bleeding: systematic review of clinial effectiveness and costeffectineness anal ysis Health Technol Astess 2011: 15Gi-avipta 282, 45] Middleton L3, Champanesia R, Daniel JP, Hysterectomy, ‘ndometi destueton and ‘evonorgeste! relesing inrauterine systan (Mite) for heavy meatal beeing: systematic review and meta-analysis of data Grom individual patients. Br Med 3 2010;34:2392 (S01 Williams Ginecologie: Tras ji alas de tcaiclchigiale, Barbara Hoffinan, John Schorge, Joseph Schafer, Lis Halvorson, Karen Bradshaw, F. Gary Cunminghan, Rad VIsreanu, 201s [81] New WHO Classification of Endomerial Hyperplsis G. Emons, M. W. Beckmann, D. ‘Schmidt, P. Malimann, fr the Utes commision ofthe Gynecological Oncology Wotking Group (Aco), 2015, 152] Management of Endometrial Hyperplasia Greeosap Guideline No. 67 RCOGIBSOE Joint Guideline | February 2016 (53) isa) 15S] Tratat de chirurgie vol. V Obstreh i gincologc —GheorahePeltecu 156) Userine or Endometrial Hyperplasia Gurjan Singh; Yana Pucks, 2021 ‘ACOG Endometialhyperlai,2021 era J Marta MD, Endometrial polyps: Pahogmssis, sequlse and wreutment Njume Peter Nijkan, Andenon2,3 Roben Matihan,12 and Frank Manconil2,2019 158]. Cervical Polyps Yara, Atlan; sens Apodace-Ramos, 2021, A UAL PRIN DEFICIT: BURARILE DE CICLU MENSTR I § TOLBU MENOREEA PRIMARA $1 SECUNDARA eee inert Br Miocene one a ees at hl ee een ee ge ie ete ee ee ae eer ie ee tee ae hormoniisteroidien (estrogen, progesteron, androgeni) eit gi hormonul inhibitor de peptide (inhibng) Inbina blocheazS sinteza gi secretin de FSH. Hormeni gonadal eroidieni a fect inhibitor att asupraplandeihipofize edt si asuprahipotalamasului. Maturarea folicuar reat in crete rapid hormoniloresogei. Acrast reste rapid concn poitiv acuprahpofzeigenernd oereyere a liberi de LH in mioc cell menstal fn afrk de simula eibetide LH, estroge din rela simuleactpofferreaendometall Dopi ovale Lvl simuleazd Iusnizarea celulelorgranuosse fliulare gi eelllor ‘tecale din jur pentru a forma corpul luteal. Corpul luteal continui si producd estrogeni dar gi rive eesoute de progesteon, Pogson transforms endortl in fark scretori, Dac sareine nu apare, secrefia de progesteron gi estrogen scade, corpul luteal regreseazA gi apare singerarea endometr ‘In cazul non-fueyicioricareiadinte componente (hipotalamus, hipofizi,ovar, eanal ental i mecanism de feedback) singerarea nu poate aves lo. ‘Amenorees primara este definitl prin absentainstalicii menstruafilr pind la virsta 6 16 ani in prezenjacaracerelor secundare normale sau pink Ia virsta de 14 ani in absenfa carocterlorsecundare vizbile, O femeie cae a prezentat anterior menstruatie poate dezvolta !amenoree secundard, defini prin absenja menstruilr pentru 3 cicluri menstrual normale san de Tungul a 6 luni. Amenoreea se considers nonmalé fainte de pubertatc, ia cursul ‘arcing lehunie gi dupa instalarea menopauzei. aChasiticare ‘Au fost propuse nameroste sisteme de chsificare pent dlgnosicul amenorg, neplsinduse unul ideal, Unit din sseme propine imparies amenoresi tn prima 4, secundark (Figura 5.1) © alii schem sll de Signostic este descrisl tn Tabelul 5 Sciderea funeiei ovarene (hipogonadism) poate rezula fe prin lipse stimuli de eae ‘hormonii gonadotropi (hipogonadism hipogonadat), fie prin insuficientS ovarian primar (hipogonadism hipergonadatrop) (Tabel 5.2) | ‘Amenoree primara ‘Amenoreesecundara | ocean wm + tives sansa oral {ee ‘Tuburztialecomportamantuhi | sex stmenorsterlot fence | tnctipotalaica eects textual at Vigan seni Sete iti | Shares ange me ego Std orer plait ndorulsteean | ence gent Tolan oda | Secathesttl edee on Mele df atv marae {acipanormal | rie oun + Nines csc apoactig | oad cnent + Anatoniea Aebobalesne SérAsherman | baateipstes * Wiperanérogenism | egal comparaman sent reo pettival perl odensle congenial 1 eee Twroriovarene | Neispostite 1 Figura 5.1 Casini amenorest ” abel 5.2 chsiiearea amenoredt ANATONICE vente nt i come) Sereda ewiecril imen imperforat Hormonale /Endocrinologice ‘Hipogonadism Hipergonadotroplc “ Mostenite Wiopatiee ipogonadism hipogonadotropie Mest Most “Hipogoaadism hipogona le hpotalamusulul “Amenoreehipoialamil ‘Tulburri alimentare Exoes de efor fizie Sues Proceseditructve Tumori Radi ‘Traumatisme Infos Boll ifiltative * Dobéndite Sinechie intrauterint StenozA cervical Mowente a adromul ovarelorpolishitce | Siders ald la adult Bol infiltrative Boll Cronice ‘Afectune renal de ultim stadia “Afectune hepaticd Malignitate Sindromlimunodeficienjei dobindite (alps) Malabsorbjie