GEOGRAFIE ŞI METODICA

ANUL II PIPP

ANUL UNIVERSITAR 2022-2023

Curs 4.

TEMA 4. STRATEGII DIDACTICE SPECIFICE GEOGARFIEI. EXEMPLE APLICATE

1. MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT UTILIZATE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA-

EVALUAREA GEOGRAFIEI
Mijloacele didactice, definite ca „mijloace auxiliare”, reprezintă instrumente materiale,
naturale, tehnice etc., subordonate metodelor şi procedeelor didactice angajate în realizarea
sarcinilor specifice proiectate la nivelul activităţii de predare - învăţare - evaluare.
Integrarea mijloacelor didactice în demersul didactic facilitează perceperea, înţelegerea
fixarea şi consolidarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice. Sunt instrumente pe care elevii le pot
utiliza pentru îmbunătăţirea propriului proces de învăţare. În acest sens, cadrul didactic poate
folosi o mare varietate de mijloace auxiliare, adaptate metodelor şi procedeelor de instruire,
pentru ca demersul didactic respectiv să devină optim. Profesorul nu se mai constituie astfel în
singura sursă de aflare şi achiziţie de informaţii, date etc.
Modernitatea tehnică a mijloacelor didactice asigură accesul la surse de informare
dincolo de sala de clasă sau de manualele şcolare. Cadrul didactic este persoana ce facilitează
învăţarea, angrenând în actul predării un ansamblu de strategii cu scopul de a-l orienta pe elev în
procesul de învăţare.
Mijloacele didactice nu se substituie predării, ci amplifică şi diversifică funcţiile acesteia
printr-o mai bună ordonare şi valorificare a informaţiilor transmise.
 Funcţiile mijloacelor de învăţământ
Literatura pedagogică evidenţiază mai multe funcţii îndeplinite de mijloacele de
învăţământ. Dintre acestea, pot fi menţionate:
funcţia de comunicare, prin intermediul căreia se asigură comunicarea rapidă şi optimă
privind însuşirea cunoştinţelor;
funcţia substitutivă, care presupune substituirea realităţii, readucerea în prim plan a unor
fenomene şi procese geografice anterioare şi a altora inaccesibile;

1
 funcţia motivaţională - ajută la stimularea curiozităţii, interesului, fiind axată pe
concentrarea atenţiei şi efortul de învăţare al elevilor;
funcţia formativă - dezvoltă capacităţile de operare a proceselor gândirii logice prin
analiză, sinteză şi comparare;
funcţia estetică - încurajază capacităţi de percepere, înţelegere şi evaluare în domeniul
problematicii geografice;
funcţia ergonomică - rezultă din volumul mare de informaţii transmise în timp scurt şi cu
eficienţă sporită;
funcţia de evaluare - conferă cuantificarea rezultatelor activităţii didactice şi aprecierea
progresului elevilor în învăţare.
 Clasificarea mijloacelor de învăţământ
Clasificările propuse de didactica modernă evidenţiază schimbările survenite în acest
domeniu, precum şi raporturile complexe metodologice existente între metode, procedee şi
mijloace.
În literatura de specialitate, tipologiile mijloacelor de învăţământ au devenit deja
consacrate. Din multitudinea de clasificări se desprind două criterii principale, în funcţie de care
mijloacele didactice sunt:
1. Funcţia pedagogică, ce vizează toate acele mijloace care redau sau reproduc anumite
trăsături sau însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor realităţii, care constituie mesaj pentru
activitatea de învăţare atât în formarea unor reprezentări, cât şi în formarea operaţiilor
intelectuale.
Conform acestei funcţii, se detaşează:
Mijloace didactice informativ-demonstrative, din care fac parte:
- materiale intuitive naturale (colecţii de plante, de minerale, de roci, insectare, diverse
colecţii de metale etc.);
- materiale elaborate ca substitute ale realităţii, de tip tridimensional (mulaje, machete,
globul geografic etc.);
- reprezentări figurative (fotografii, planşe, ilustraţii, tablouri, albume, desene, hărţi,
atlase etc.);
- reprezentări simbolice (diagrame, cartograme, cartodiagrame, cronograme).
Mijloace didactice de exersare-formare a deprinderilor:

2
 - aparate şi instrumente meteorologice (termometru, pluviometru, giruetă etc.);
- aparate şi instrumente hidrologice, geologice, pedologice.
Mijloace didactice de raţionalizare a timpului didactic:
- instrumente de genul: hartă-contur, şabloane, desene schematice multiplicate prin
fotocopiere, teste-grilă etc.
Mijloace didactice de evaluare a rezultatelor:
- teste docimologice;
- grile de măsurare-apreciere a activităţii;
- şabloane pentru evaluare etc.
2. După natura lor, mijloacele didactice se clasifică în:
Mijloace obiectuale (tabla, tabla magnetică şi digitală, colecţii de roci, plante, soluri,
minerale etc.).
Mijloace scrise şi grafice (hărţi, atlase, manuale, cărţi, texte, planşe, albume, dicţionare,
tablouri ş.a.).
Mijloace audio-vizuale (echipamente audio-video: televizor, cameră video,
videoproiector, retroproiector, calculator, etc.).
Toate aceste instrumente beneficiază de impulsul mijloacelor ultramoderne, angajate
pedagogic o dată cu dezvoltarea tehnicilor de transmitere şi prelucrare a informaţiilor prin
sistemul video, al tehnicilor informatice, care asigură realizarea învăţării asistată pe calculator.

3
 2. STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE
DE PREDARE - ÎNVĂȚARE - EVALUARE

 Caracteristici generale ale metodelor interactive

În literatura actuală, strategiile didactice interactive ca strategii de grup, se referă la

munca în colaborare a elevilor, care sunt organizaţi pe microgrupuri sau echipe de lucru în
vederea atingerii unor obiective preconizate. Aceste tipuri de strategii se bazează pe sprijinul
reciproc în căutare-cercetare şi învăţare, stimulând participarea individuală a elevilor în demersul
didactic, fiind antrenați cu toată personalitatea lor, respectiv cu abilităţi cognitive, afective,
volitive, sociale1.

Strategiile interactive, așa cum și denumirea lor o arată, sunt strategii de interacțiune
activă între participanții la activitatea didactică (elev-elev, elev-profesor), acestea bazându-se pe
crearea unor programe care corespund nevoii de interrelaționare și de răspuns diferențiat la
reacțiile elevilor, stimulând participarea acestora la acţiune, socializându-i şi dezvoltându-le
procesele cognitive complexe, trăirile individuale şi capacităţile de înţelegere şi (auto)evaluare a
valorilor şi situaţiilor prin folosirea metodelor active.

Principalele variabile de care depinde organizarea acestor strategii vizează cadrul didactic
(stilul didactic al acestuia); colectivul de elevi (particularitățile clasei, mărimea colectivului,
gradul de motivare al elevilor, aptitudinile și nivelul de pregătire pentru un anumit domeniu); de
curriculum (finalitățile macro- și micro-structurale urmărite, natura obiectivelor și conținutului
pe care trebuie să-l achiziționeze elevii, experiențele de învățare propuse elevilor); de
organizarea școlară (timpul școlar, spațiul școlar, resursele materiale etc.).

În contextul instruirii și al învățării a fost introdus un concept nou, acela de învățare

interactiv-creativă, definit ca „un proces evolutiv, care are la bază receptivitatea faţă de
experienţele noi, căutate şi rezolvate prin explorare, deducţie, analiză, sinteză, generalizare,
abstractizare, concretizare, punând accentul pe realizarea conexiunilor între sensuri şi solicitând
o profundă implicare intelectuală, psihomotorie, afectivă şi voliţională” (Oprea C.L., 2012). Este
tipul de învățare, prin care elevul descoperă, construiește, imaginează, redefinește sensurile,
trecându-le prin prisma propriei personalități, solicitând în acest mod procesele psihice
superioare de gândire și creativitate, ca urmare a eforturilor individuale și colective, precum și
ale interacțiunii cu ceilalți, bazându-se pe schimburile sociale în achiziția informațiilor noi.

1 Oprea C.L. (2009), Strategii didactice interactive, ed. a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

4
Același tip de strategie antrenează elevii în procesul de învățare, stimulând gândirea critică și
sporind astfel nivelul de conștientizare și de responsabilitate al acestora.

În cadrul strategiilor interactive, bazate pe relațiile reciproce și pe învățarea activă, elevul

acţionează asupra informaţiei pentru a o transforma într-una nouă, personală şi interiorizată,
construind astfel sensuri noi asupra obiectelor, fenomenelor, proceselor care au loc în mediul
înconjurător, rezolvând probleme şi/sau aplicând informaţia dobândită în situaţii noi de învățare.

Interactivitatea presupune comunicarea/interrelaționarea cu ceilalți colegi, cu cadrul

didactic în vederea rezolvării sarcinilor de lucru, dar și creativitate din partea elevului, în sensul
că aceasta solicită procese de combinare, de conversie, imaginare, restructurare a datelor și
informațiilor, din perspectiva celui care învață. De aici rezultă ceea ce astăzi pedagogii numesc
învățare creativă, adică acel tip de învățare prin care elevul dobândește o experiență nouă prin
propria implicare la rezolvarea problemei respective. Interactivitatea presupune creativitate, în
timp ce creativitatea poate fi individuală sau de grup.

Învățarea creativă este axată pe cercetare și descoperire, pe studiul individual/învățarea

prin efort propriu, independent sau dirijat, pe gândire și imaginație creatoare, dezvoltând în
rândul elevilor atitudini pozitive față de cunoaștere, spiritul investigator, inventiv, curiozitatea,
flexibilitatea și productivitatea gândirii, motivația etc.

Strategiile interactive se bazează pe o serie de principii, dintre care pot fi menționate:

1. Elevii îşi construiesc propriile înţelesuri şi interpretări ale instruirii.

2. Scopurile instruirii sunt discutate, negociate, nu impuse.

3. Sunt promovate alternativele metodologice de predare - învăţare - evaluare.

4. Sarcinile de învăţare vor solicita informaţii transdisciplinare şi analize

multidimensionale ale realităţii.

5. Evaluarea va fi mai puţin criterială şi mai mult reflexivă, integrând metode alternative
de evaluare.

6. Sunt promovate învăţarea prin descoperire şi rezolvarea de probleme.2

Învăţarea prin colaborare este „o strategie pedagogică ce încurajează elevii să lucreze

împreună în microgrupuri, în vederea îndeplinirii unui scop comun”.3

I. Cerghit4 precizează că „învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi de

iniţiativă, dă o notă mai personală muncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor şi

2 Ibidem.

3 Ibidem, p. 138.

5
talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susţinută de foarte multe elemente de
emulaţie, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă”.

Referitor la acest tip de strategie, se constată că elevii sunt implicaţi frecvent în diverse
experienţe de învăţare bazate pe competiţie. De asemenea, acest tip de strategie este benefic
elevilor, întrucât prezintă ca avantaje principale următoarele: permite realizarea unor interacţiuni
sociale multiple, dezvoltă competenţele cognitive, sociale, comunicaţionale, de inteligenţă
interpersonală, favorizează ameliorarea calităţii învăţării, transferul optim de cunoştinţe, conduce
la confruntarea ideilor, la analiză, la compararea modurilor de a învăţa, stimulează asumarea
unor responsabilităţi individuale, autonomia, gândirea critică, atitudinea pozitivă faţă de actul
învăţării etc.

Aplicabilitatea acestor strategii reprezintă o bază privind învăţarea de calitate, oferind

elevilor posibilitatea de a aplica şi sintetiza cunoştinţe în diverse moduri, să verifice şi să-şi
autoanalizeze critic ideile, să-şi confrunte propriile opinii cu ale celorlalţi membri ai colectivului,
să dezvolte atitudini şi comportamente de natură să evidențieze potenţialul propriei persoane şi a
colegilor ş.a.

Strategiile didactice interactive promovează învățarea activă, colaborarea susținută între

elevi, care, organizați sub diverse forme, lucrează împreună în vederea realizării obiectivelor
prestabilite. Cadrul didactic capătă astfel rolul de organizator, facilitator, mediator al activităților
instructiv-educative.

Totodată, strategiile didactice interactive au un rol determinant în activitatea didactică,

fiind prezente în toate etapele conceperii și realizării efective a acesteia. Centrarea pe elev, pe
propriile sale nevoi, interese și aspirații, pe propria sa subiectivitate, impune reconsiderarea
competențelor necesare exercitării profesiei didactice.

Prin valorificarea elevilor, aplicând principiile pedagogiei diferențierii și

constructivismului pedagogic, cadrul didactic trebuie să proiecteze propria strategie didactică
pentru ca intervenția sa formativă să fie benefică fiecărui elev, iar învățarea să devină un proces
de succes.

 Clasificarea metodelor didactice interactive

Didactica modernă accentuează rolul metodelor active, prin intermediul cărora elevul
devine parte a acţiunii şi cunoaşterii. Aceste metode reduc supraîncărcarea şi asigură organizarea
raţională a timpului învăţării. Prin utilizarea lor adecvată elevii sunt învăţaţi să înveţe.

Aplicarea metodelor activ-participative solicită o bună cunoaştere a colectivului clasei,

timp, creativitate, tact din partea cadrului didactic.

4 Cerghit I., op. cit., p. 54.

6
 Învăţarea activă poate fi definită ca fiind un proces de instruire care reliefează interesele,
nivelul de înţelegere şi dezvoltare al participanţilor la procesul educativ. Astfel, elevul are şansa
de a participa direct la activităţi, de a-şi dezvolta gândirea creativă, devine capabil să aplice
anumite strategii.

Metodele și tehnicile interactive reprezintă opţiunea celor care doresc realizarea unor
lecţii atractive, în cadrul cărora elevii să fie cu adevărat activi. Specificul acestor metode este dat
de faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile, personalităţile participanţilor, rezultatul
fiind o învăţare mai activă cu rezultate evidente.

Totodată, au un rol deosebit în vederea învățării eficiente, conștiente cu implicarea

elevilor, oferind oportunități, motive, scopuri, resurse și achiziții valoroase, diminuând efectele
negative ce se pot manifesta asupra sănătății, psihicului și personalității elevului.

Dintre metodele şi tehnicile de învăţare prin colaborare/interactive de grup, I. Cerghit 5

clasifică acest tip de metode în funcţie de mai multe criterii, printre care funcţia didactică
principală:

1. Metode de predare - învăţare interactivă în grup:

- Metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal Teaching - Palinscar);

- Metoda Jigsaw (Mozaicul);

- Citirea cuprinzătoare;

- Cascada (Cascade);

- STAD (Student Teams Achievement Division) - Metoda învăţării pe grupe mici;

- TGT (Teams - Games - Tournaments) - Metoda turnirurilor între echipe;

- Metoda schimbării perechii (Share - Pair Circles);

- Metoda piramidei;

- Învăţarea dramatizată.

2. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:

- Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);

- Matricele;

- Lanţurile cognitive;

5 Cerghit I. (2006), Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași.

7
- Fishbone maps (scheletul de peşte);

- Diagrama cauzelor şi a efectului;

- Pânza de păianjen (Spider map - Webs);

- Tehnica florii de lotus (Lotus Blossom Technique);

- Metoda R.A.I.;

- Cartonaşele luminoase.

3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:

- Brainstorming;

- Starbursting (Explozia stelară);

- Metoda pălăriilor gânditoare (Thinking hats - Edward de Bono);

- Caruselul;

- Multi-voting;

- Masa rotundă;

- Interviul de grup;

- Studiul de caz;

- Incidentul critic;

- Phillips 6/6;

- Tehnica 6/3/5;

- Controversa creativă;

- Fishbowl (tehnica acvariului);

- Tehnica focus grup;

- Patru colţuri (Four corners);

- Metoda Frisco;

- Sinectica;

- Buzz-groups;

8
 - Metoda Delphi;

4. Metode de cercetare în grup:

- Tema sau proiectul de cercetare în grup;

- Experimentul pe echipe;

- Portofoliul de grup.

O altă clasificare a strategiilor didactice interactive bazate pe învățarea prin colaborare, o

regăsim în volumul Educație și dezvoltare profesională, coordonatori Valentin Dogaru Ulieru și
Luminița Drăghicescu6, respectiv:

I. Metode și tehnici de învățare prin colaborare, unde sunt cuprinse

- Mozaicul

- Fishbowl (tehnica acvariului)

- Turul galeriei

- Interviul în trei trepte

- Creioanele la mijloc.

II. Metode și tehnici bazate pe rezolvarea de probleme

- Brainstorming-ul

- Tehnica 6/3/5 (brainwriting-ul)

- Cubul

- Metoda Frisco.

III. Metode și tehnici de dezvoltare a gândirii critice

- Metoda SINELG

- Metoda Știu - Vreau să știu - Am învățat

- Tehnica ciorchinelui

- Ghidul de anticipație.

6 Dogaru U.V., Drăghicescu Luminița (2011), Educație și dezvolare profesională, Editura Fundaţiei Scrisul
Românesc, Craiova.

9
 IV. Metode și tehnici de învățare interactiv-creativă

- Metoda asocierii libere a ideilor (sinectica)

- Metoda pălăriilor gânditoare

- Explozia stelară.

V. Metode și tehnici bazate pe experiență

- Metoda studiului de caz

- Jurnalul cu dublă intrare

- Tehnica scenariilor

- Incidentul critic

- Simulările.

VI. Metode și tehnici de dezvoltare a competenței comunicaționale educaționale

- Metoda predării - învățării reciproce

- Metoda schimbă perechea

- Discuția de tip panel

- Discuția de tip broască țestoasă

- Discuția dirijată.

VII. Metode, tehnici și instrumente moderne de evaluare

- Hărțile conceptuale

- Metoda R.A.I.

- Tehnica 3/2/1

- Proiectul

- Portofoliul.

Crenguța Lăcrămioara Oprea7 utilizează în clasificarea strategiilor didactice interactive

următoarele criterii:

1. După tipul de achiziții și rezultatele dorite a fi obținute:

7 Oprea C.L. (2009), op. cit., p. 57.

10
 - strategii interactive de dobândire de noi informații/cunoștințe (predominant
informative), în care include ca metode pe cele de predare/ învățare reciprocă, metode de grup,
cadrul didactic având rolul de mediator sau coparticipant în dobândirea informațiilor;

- strategii interactive de exersare/aplicare a noilor informații și de dezvoltare a abilităților

practice (predominant aplicative), acestea sunt bazate pe activități practice care au rolul de
formare și dezvoltare a priceperilor, deprinderilor și abilităților de a aplica în practică ceea ce s-a
învățat. Ca metode pot fi aplicate: studiul de caz, tehnica 6/3/5, Philips 6/6, harta conceptuală,
proiecte de grup, investigația, lotus individual, diagrama individuală a cauzelor și a efectului,
exercițiul etc.;

- strategii interactive de evaluare care vizează implicarea elevului în procesul propriei

evaluări, stimulând capacitățile autoevaluative și stimulând încrederea în sine și în propriile
puteri. Dintre metode interactive de evaluare pot fi menționate portofoliul, jurnalul reflexiv,
metoda R.A.I., hărțile conceptuale, metoda 3/2/1, proiectul, studiul de caz etc.

2. După relația și tipul de interacțiune a subiectului cu materialul informațional:

- strategii de transmitere și receptare a noului material informațional, unde profesorul

deține rolul central; principalele metode sunt cele de comunicare, iar formele de organizare a
activității pot fi individuale, frontale sau pe grupuri;

- strategii de căutare și confruntare cu noul material, unde rolul principal îi revine

elevului în mare măsură, profesorului revenindu-i sarcina de a favoriza experiența de învățare
prin căutare, descoperire și sprijinul oferit acestuia; metodele principale sunt cele bazate pe
explorarea directă
și/sau indirectă, precum și cele dialogate;

- strategii de acțiune și restructurare a noilor conținuturi, vizează elevul, dorința acestuia

de a adapta și a face accesibil materialul informațional, de a opera restructurări și modificări în
acord cu propriile opinii; metodele aplicate pot fi cele de acțiune, asociate cu cele de explorare și
de comunicare orală sau scrisă;

- strategii de inovare și de creare de noi materiale (conținuturi informaționale și factuale),

se bazează pe cunoașterea și aplicarea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală; principalele
metode sunt în special cele de stimulare a potențialului creativ individual/colectiv
(brainstormingul, strarbursting, tehnica lotus, Philips 6/6, metoda Frisco, pălăriile gănditoare,
sinectica etc.

3. După procesul pe care îl vizează și de cel care le inițiază, se disting:

- strategii ale profesorului, în care se includ cele de conducere a activității, exprimate prin
stilul pedagogic personal, cu arie largă de acoperire; strategii cu arie restrânsă de acoperire, cu

11
aplicare la o lecție/ activitate, adaptate la obiectivele vizate, conținuturi, particularitățile elevilor,
la mijloacele de învățământ, resursele de timp etc.;

- strategii ale elevilor, respectiv strategii de învățare (cu referire strictă la stilul personal
de învățare) și strategii de autoevaluare, care se referă la capacitățile elevilor de a-și evalua
munca, efortul și rezultatele obținute individul sau în grup; principalele metode sunt cele
interactive care stimulează implicarea profundă a elevului în învățare și colaborarea dintre el și
ceilalți colegi și profesor.

În funcție de aceste clasificări, vom prezenta cele mai frecvent utilizate metode și tehnici
didactice interactive aplicate în lecțiile de geografie, de la clasa a IV-a, precum și în activitățile
de cunoaștere a mediului/științe, în învățământul primar și preșcolar.

 Metode și tehnici de învățare prin colaborare

Metodele de învățare prin colaborare reprezintă o strategie pedagogică ce încurajează

elevii să lucreze împreună în microgrupuri în vederea îndeplinirii unui scop comun8.

Acest tip de strategii permite realizarea unor interacțiuni sociale multiple, dezvoltarea
competențelor cognitive, de comunicare, de realizare a sarcinilor de învățare. De asemenea, oferă
oportunitatea elevilor de a împărtăși din experiența proprie, de a confrunta ideile între ei, de a
analiza și compara cunoștințele achiziționate, de a realiza transferul de cunoștințe.

Învățarea prin colaborare mai contribuie, totodată, la dezvoltarea gândirii critice și

asumarea unei atitudini pozitive față de actul învățării, la cultivarea toleranței și a respectului
pentru diversitate.

Strategia de acest tip cuprinde o serie de metode și tehnici, care au rolul de a implica
activ elevii în procesul formării lor personale. Dintre acestea le vom prezenta pe următoarele:

Metoda mozaicului

Diverşi autori străini caracterizează această metodă ca reunind grupuri cooperative în

cadrul cărora fiecare membru devine „expert” în anumite problematici specifice materialului
propus spre învăţare. O schemă stilizată a acestei metode presupune:

- grupuri cooperative (distribuirea materialelor);

- grupuri expert (învăţare şi pregătire);

- grupuri cooperative de predare şi verificare.9

8 Oprea C.L. (2009), op. cit.

9 Steele J.L., Meredith K.S., Temple C. (1998), Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, vol. I,
Casa de Editură şi Tipografie Gloria, Cluj-Napoca, p. 42.

12
 Formarea grupurilor cooperative şi distribuirea materialelor de lucru implică din partea
profesorului următoarele etape:

- prima etapă: divizează tema de studiu în 4-5 subteme, apoi distribuie fiecărui elev
materialul ce conţine detalierea fiecărei subteme care corespunde numărului său (exemplu:
elevul 1 va deveni expert în subtema 1 ş.a.m.d.); le precizează elevilor sarcina de lucru, faptul că
vor învăţa şi vor prezenta materialul aferent numărului lor şi celorlalţi colegi, fiind responsabili
de rezultatele învăţării acestora. Fiecare grup (4-5 elevi) va constitui unul cooperativ, cerându-li-
se să reţină grupul din care fac parte.

- formarea grupului de experţi şi pregătirea rezultatelor este a doua etapă, în care elevii
care au acelaşi număr şi respectiv aceeaşi subtemă de abordat se vor constitui în grupuri de
experţi. La rândul lor, aceştia studiază şi aprofundează împreună materialul distribuit,
identificând modalităţile optime de predare a respectivului conţinut, dar şi verificarea modului în
care s-a realizat înţelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ.

- a treia etapă constă în realizarea prezentărilor şi verificarea rezultatelor învăţării, fază în

care se constituie grupurile cooperative şi în care fiecare expert predă conţinuturile aferente
subtemei sale în mod concis, atractiv şi stimulativ. Fiecare membru al grupului cooperativ are
datoria de a reţine cunoştinţele pe care le transmit colegii săi experţi în diferite problematici.

Evaluarea metodei constă în demonstrarea profundei învăţări a materialului primit spre

studiu şi se poate realiza fie printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de
profesor, printr-o prezentare a materialului predat de elevi ori prin elaborarea unui eseu.

Dintre avantajele aplicării metodei mozaicului, amintim: dezvoltarea competenţelor

psiho-sociale, cognitive, de comunicare, a inteligenţei interpersonale, participarea activă a
elevilor în realizarea sarcinilor învăţării, dezvoltarea gândirii critice şi creative, încrederea în
propriile forţe, dezvoltarea capacităţii de cooperare, a spiritului de echipă, dar şi a
responsabilităţii individuale şi de grup etc.

Exemplu aplicat: Geografie, cls.a IV-a, tema - Municipiul București, importanța turistică.

Sarcina de lucru:

- prima etapă, în care elevii sunt repartizaţi în patru echipe de experți cu o componentă
identică: geograful, istoricul, ghidul, ecologistul. Aceştia vor primi fişe cu informaţii despre
aşezarea, istoria, obiectivele turistice principale din municipiul Bucureşti, iar ecologiştii vor fi
solicitaţi să identifice câteva soluţii pentru reducerea poluării. Fiecare va prezenta informaţiile
deţinute în cadrul echipei iniţiale.

- a doua etapă, în care are loc refacerea echipelor pe domenii: echipa geografilor,
istoricilor etc., care vor relua şi comenta problematica specifică.

13
 - a treia etapă, când echipele noi aleg un lider care va prezenta grupului mare (clasei de
elevi) materialul informativ. Primii prezintă geografii, apoi istoricii şi în cele din urmă
ecologiştii. Urmează călătoria imaginară prin municipiul Bucureşti, moment în care ghizii
prezintă imagini cu obiectivele turistice, pe cele cu funcție administrativă, precum şi alte edificii
cultural-istorice, sau obiective naturale, de pildă, parcurile principale ale municipiului, statui sau
alte clădiri importante.

Pe tot parcursul activității, profesorul va fi ghidul principal şi va dirija întreaga activitate

Metoda cubului

Este o tehnică prin care un subiect/temă este analizat și prezentat din mai multe
perspective. Metoda urmăreşte un algoritm ce vizează descrierea (cum arată?), comparaţia (cu
cine/cu ce se aseamănă, de cine/de ce diferă), asocierea (cu ce anume poate fi legat/asociat),
analizarea (ce părți are, ce particularități prezintă), aplicarea (la ce folosește), argumentarea (de
ce e bun, de ce nu e bun), atunci când se doreşte exploatarea unui subiect nou sau unul cunoscut
pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe.

Principalele etape ale metodei sunt:

- realizarea cubului pe feţele căruia scrie: analizează, aplică, argumentează, asociază,

compară şi descrie;

- anunţarea temei care urmează să fie discutată;

- împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare grupă abordând tema din perspectiva cerinţei de pe
una din feţele cubului;

- rezolvarea sarcinilor şi prezentarea rezolvărilor celorlalte grupe;

- afişarea formei finale a cubului.

Printre avantajele acestei metode se numără: organizarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

diferenţierea sarcinilor în funcţie de stilul de învăţare şi de tipul de inteligenţă a fiecărui elev;
construirea de strategii cognitiv-rezolutive transdisciplinare ș.a.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Câmpiile României.

Sarcina de lucru: Fiecare aveți pe foia de hârtie un cub. Completați în caiete ceea ce se
cere pe fiecare față a cubului.

14
 Exemplu aplicat: Geografie, cls.a IV-a, tema - Lacurile și Marea Neagră.

Sarcina de lucru: Fiecare aveți pe foia de hârtie un cub. Completați în caiete ceea ce se
cere pe fiecare față a cubului.

3. ASOCIAZĂ
1. DESCRIE
2. COMPARĂ Găsește însușiri (din text și nu
Ce sunt lacurile?
Compară lacurile cu mările numai) pentru următoarele
Ce sunt mările?
cuvinte: lacuri, mări, apă

15
 4. ANALIZEAZĂ

- De unde provine apa

lacurilor? 5. APLICĂ
6. ARGUMENTEAZĂ
- De ce Lacul Bucura este un - Alcătuieşte un text scurt cu
unul glaciar? următoarele cuvinte: lacuri - Realizează un desen pe tema
naturale, gheţari, Lacul Bâlea, ,, ape poluate’’ ilustrând
- De ce Lacul Sfânta Ana este zăpadă, peisaj mirific, a elementele nocive într-o apă
considerat unul de tip contempla, drum lung, care ar fi trebuit să fie curată.
vulcanic? frumuseți covârşitoare.
- De ce Marea Neagră se
numeşte „neagră’’?

Turul galeriei

Este o tehnică de învăţare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea şi

învăţarea eficientă, încurajând elevii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse.

Elevii elaborează în grup un produs curricular care exprimă opinia tuturor, își împart
sarcinile, discută, caută soluții, compară alternativele posibile, ajung la un consens în vederea
rezolvării problemelor.

Turul galeriei ca metodă didactică, se asociază foarte bine cu o altă tehnică de lucru
modernă - posterul. În esență, aceasta reprezintă de fapt trecerea în revistă, prin analizarea și
evaluarea produselor realizate de elevii unei clase, care sunt împărțiți pe grupe de lucru; compară
aceste produse cu ale lor; identifică greșeli; anumite lacune; fac comentarii; aduc observații în
scris.

Metoda cuprinde mai multe etape, și anume:

- se comunică sarcina de lucru - profesorul împarte colectivul de elevi în patru grupuri de

lucru și le comunică sarcina:

Exemplu aplicat: Sarcina de lucru: Aveți de realizat un poster cu tema- Marile unități de
relief ale României.

- fiecare grupă îşi va alege o subtemă (una Carpații, alta dealurile, altă grupă podișurile,
iar ultima câmpiile din România);

- întrebările de bază de care vor ține seama pot fi:

• Definiți forma de relief;

16
 • Prezentați caracteristici ale climei și solurilor din unitatea respectivă;

• Descrieți vegetația și fauna zonei;

• Precizați râurile mari care străbat zona;

• Ilustrați cu desenele voastre forma de relief;

• Colecționați imagini/fotografii cu plante, animale, realizați colaje cu acestea și lipiți-le

corespunzător posterului etc.;

- membrii grupului îşi stabilesc responsabilităţile dominante (cercetătorul, desenatorul,

administratorul care se va ocupa cu materialele necesare realizării produsului - fotografii
adecvate formei de relief, cu plante și animale specifice, corespunzătoare altitudinii fiecărei
unități, hărți, colaje, scheme, desene, eseuri, curiozități, compuneri, poezii, etc.);

- are loc activitatea în grupuri;

- urmează etapa când se face turul galeriei, profesorul intervine și le adresează elevilor
rugămintea de a trece de la un poster la altul, pentru a examina ceea ce colegii au lucrat în
posterele lor; elevii își exprimă fie verbal, fie în scris, opiniile, fac comentarii;

- după ce se termină turul galeriei, grupurile de elevi revin la locurile inițiale (în grupul
inițial de lucru), analizează comentariile, observațiile referitoare atât la propriile produse, cât și la
cele ale colegilor din celelalte grupuri de lucru, răspund la întrebări;

- la final, profesorul poate realiza o expoziție cu lucrările elevilor.

Prin tehnica Turul galeriei, elevii au oportunitatea de a oferi și primi feed-back referitor
la împlicarea lor în activitate, au posibilitatea să împărtășească celorlați colegi din preocupările
lor, să lucreze simultan cu ceilalți, să facă comparație cu produsele și munca colegilor lor.

Tehnica acvariului (fishbowl)

Metodă des întâlnită în cadrul strategiilor didactice interactive, urmărește ca elevii să fie
implicaţi, puşi alternativ în dublă ipostază - participanţi activi la o dezbatere, respectiv
observatori ai interacţiunilor care se produc. Metoda se bazează pe mai multe etape, şi anume10:

- dispunerea mobilierului, acesta fiind aşezat în două cercuri concentrice;

- constituirea grupurilor de participanţi, elevii fiind invitaţi să aleagă scaunele pe care

doresc să se aşeze, iar o dată cu aceasta poate fi prezent şi un alt cadru didactic plasat în

10 Cucoş C., coord. (2008), Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice, ed. a II-a
revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, p. 346; Pânişoară I.O. (2008), Comunicarea eficientă, ed. a III-a
revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, p. 360.

17
exteriorul cercurilor, cu rol de observator, întrucât acesta va înregistra preferinţele elevilor pentru
anumite locuri, va corela opţiunile lor cu datele pe care le deţine deja despre elevi, precum şi
efectuarea observării modului de soluţionare a unor potenţiale conflicte între participanţi; elevii
aflaţi în cercul interior vor forma grupul de discuţie, în timp ce ceilalţi vor alcătui grupul de
observatori;

- prezentarea sarcinilor de lucru şi stabilirea regulilor de desfăşurare a exerciţiului. Elevii

din cercul interior dezbat timp de 8-10 minute o temă controversată. Se comunică participanţilor
câteva reguli de bază (susţinerea unor idei fundamentate pe argumente; exprimarea acordului cu
alt coleg necesită precizarea unor argumente concrete şi suficiente, iar exprimarea dezacordului
impune aceleaşi condiţii);

- elevii din grupul de observatori vor primi fişe/protocoale de observare, care vor conţine
date referitoare la relaţiile dezvoltate în cadrul grupului de discuţie, contribuţia fiecărui elev din
cercul interior la dezbateri, consensul ori conflictele potenţiale generate de subiectul dezbătut,
modalităţile de atenuare a acestora, reacţiile participanţilor la discuţii etc.;

- realizarea sarcinilor de lucru, dezbaterea şi observarea - etapă în care elevii realizează

sarcinile distribuite (dezbat tema, completează fişa/ protocolul de observare);

- prezentarea observaţiilor - elevii din cercul exterior prezintă datele înregistrate în

fişa/protocolul de observare;

- inversarea rolurilor - grupurile de elevi fac schimb de roluri, parcurgându-se etapa

prezentării sarcinilor de lucru şi a regulilor şi respectiv cea a realizării sarcinilor şi a prezentării
observaţiilor.

Între acţiunile specifice grupului de discuţie, amintim: ascultă activ, reflectează,

analizează, compară, combină, formulează, argumentează, explică, asociază etc., iar în ceea ce
priveşte grupul de observatori, acțiunile specifice sunt: observă, ascultă, analizează, compară,
descriu, formulează apreciază, explică, sintetizează, evaluează ş.a.

În cadrul tehnicii acvariului, cadrul didactic are de îndeplinit roluri precum cel de
observator, ghid, mediator, coordonator, motivator etc.

Sintetic, metoda acvariului, poate fi redată în schema de mai jos.

GRUPUL DE OBSERVATORI

18
 reactualizează
observă
GRUPUL DE DISCUȚIE sintetizează
ascultă
ascultă activ, rezolvă, asociază, evaluează
analizează reflectează, analizează, reacționează,
compară, explică, continuă, mediază, apreciază
compară formulează, sintetizează,
argumentează, concluzionează expun
descriu
explică

Exemple de teme de dezbatere:

- Caracteristici geografice ale orizontului local - orașul/satul natal (elemente geografice

despre relieful, hidrografia, vegetaţia, populaţia şi aşezările omeneşti ale orizontului local).

- Descrierea ocupațiilor locuitorilor din așezările urbane comparativ cu cele rurale (evidențierea
funcțiilor principale ale orașului comparativ cu satul).

- Animale care trăiesc la poli (identificarea speciilor, caracteristici ale modului de viață etc.).

- Mijloacele de transport (descoperirea mijloacelor de transport din aer, apă și de pe uscat) etc.

Dintre avantajele metodei le menționăm pe următoarele:

- formarea şi consolidarea deprinderilor de ascultare activă;

- dezvoltarea gândirii critice şi creative;

- dezvoltarea competenţelor de relaţionare;

- dezvoltarea capacităţilor de comunicare;

- dezvoltarea inteligenţei interpersonale;

- participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învăţare;

- dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare;

- consolidarea încrederii în forţele proprii;

- formarea şi dezvoltarea capacităţii de cooperare, a spiritului de echipă etc.

19
  Metode și tehnici bazate pe organizarea grafică a informațiilor

Metode și tehnici din această categorie prezentăm mai jos.

Harta cognitivă

Este o metodă benefică în procesul predării - învăţării, întrucât încurajează elevii la

exercitarea gândirii libere şi deschise. Totodată, poate constitui un tip de brainstorming,
stimulându-se evidenţierea legăturilor dintre idei, asocierea unor noi idei şi sensuri ideatice.

Etapele realizării acestei tehnici presupun:

- prezentarea cuvântului-cheie sau a propoziţiei-nucleu (profesorul scrie un cuvânt sau o

propoziţie-nucleu pe tablă);

- se explică regulile tehnicii de lucru;

- realizarea hărții propriu-zise (profesorul cere elevilor să lege cuvintele sau ideile generate de
cuvântul-cheie sau propoziţia-nucleu prin linii care evidenţiază conexiunile între acestea,
realizându-se o structură de tip ciorchine);

- etapa finală (reflecţii asupra ideilor rezultate şi a conexiunilor realizate).

Putem enumera câteva avantaje ale utilizării în lecţiile de geografie și cunoașterea mediului ale
hărții cognitive, care este frecvent agreată de cadrele didactice: fixarea ideilor şi structurarea
informaţiilor, înţelegerea optimă a ideilor, flexibilitate în sistematizarea şi consolidarea
cunoştinţelor etc.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Relieful României

Sarcina de lucru: În organizatorul grafic de mai jos, precizați unități majore și minore de
relief, cu exemple.

20
 Exemplu aplicat: tema - Pădurea

Sarcina de lucru: În schema grafică de mai jos, precizați tipurile de pădure cu exemple de
arbori și importanța pădurii.

21
 Harta conceptuală

Harta conceptuală mai este numită și hartă cognitivă, și reprezintă un mod diagramatic de
expresie, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învățare, cercetare și
evaluare la toate nivelurile și la toate disciplinele. 11 Este un organizator grafic care reprezintă un
ansamblu de informații sau concepte structurate în mod grafic, neliniar, logic, ierarhic sau
semantic în jurul unui concept cheie sau termen. Poate fi utilizată atât în activitățile de grup, cât
și în cele individuale.

Exemplu aplicat : Geografie, cls. a IV-a, tema - Apele curgătoare.

Sarcina de lucru: În schema grafică de mai jos, înscrieți elementele unui râu, ale unui
bazin hidrografic și ale unei văi.

11 Oprea C.L. (2009), op. cit., p. 255.

22
 Se întâlnesc mai multe tipuri de hărți conceptuale, fiind diferențiate în funcție de
reprezentarea grafică a informațiilor. Astfel:

1. Hărți conceptuale tip „pânză de păianjen”, care constau în înscrierea în centrul hărții a
unui concept nodal/temă centrală, iar de la acesta, prin săgeți, se marchează legăturile științifice
cu noțiunile secundare.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Dunărea.

Sarcina de lucru: În schema grafică de mai jos precizați principalele caracteristici ale
fluviului Dunărea.

23
 2. Hărți conceptuale ierarhice (schemă piramidală) semnifică tot o reprezentare grafică a
informațiilor în funcție de importanța acestora, stabilindu-se relații de
supraordonare/subordonare și coordonare, obținându-se astfel o clasificare a unor concepte,
procese, fenomene etc.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Apele curgătoare. Fluviul Dunărea şi
afluenţi săi principali.

DUNĂRE
A

Morav Drav Tis Sav Ol Sire Pru

Inn
a a a a t t t

Salzac Some Mure Bosn Bistriţ Trotu Jiji

Dyje Drina
h ş ş a a ş a

24
 Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, schemă piramidală - Sistemul naţional de aşezări
- ierarhizarea politico-administrativă

• Arbore orizontal de tip clasificare, în partea stângă se precizează denumirea obiectelor

care sunt clasificate și criteriul de clasificare, iar în partea dreaptă sunt reprezentate categoriile
sau clasele de obiecte.

Exemplu aplicat : Geografie, cls. a IV-a, tema - Așezările umane.

Sarcina de lucru: Clasificați așezările urbane după numărul de locuitori.

Mici (<20.000 loc.)

Mijlocii (20.000-100.000 loc.)

Clasificarea oraşelor
Mari (100.000-1.000.000 loc)

Foarte mari sau milionare (>1.000.000 loc.)

• Arbore orizontal de tip concept, se referă la organizarea unor informații ale unui
concept, fenomen, proces, obiect.

25
 Dispariţia unor specii de plante

Dispariţia unor specii de animale

Sărăcirea solurilor

Scăderea cantităţii de oxigen din atmosferă

Efectele
tăierii
pădurilor
Scăderea biomasei

Alunecări de teren

Eroziunea terenurilor

Creşterea cantităţii de aluviuni din apa râurilor

Exemplu aplicat: tema - Poluarea şi mediile de manifestare.

Sarcina de lucru: Precizați mediile (componentele mediului), unde se manifestă poluarea.

Aer

Apă
Poluarea şi medii de
Sol şi terenuri
manifestare
Modificarea învelişului biotic

Modificarea peisajelor

Exemplu aplicat : Geografie, cls. a IV-a, tema - Formele de relief de pe continente:

munți, dealuri, podișuri, câmpii.

Sarcina de lucru: Precizați formele majore de relief de pe continente.

munţi

Formele de relief de pe dealuri

continente podişuri

câmpii

26
 4. Schemă circulară, este o reprezentare circulară secvențială, un proces ciclic, o evoluție
de la o etapă la alta, în care efectele devin cauze ale unui proces, în care prima etapă coincide cu
ultima. Succesiunea etapelor este reprezentată în ordinea acelor de ceasornic, cu punctul de
plecare sus.

Exemplu aplicat : tema - Stările de agregare ale apei.

Sarcina de lucru: Completați pe organizatorul grafic circular de mai jos, stările de

agregare ale apei.

1. Vapori

2. Lichidă 3. Solidă

5. Schema liniară de tip cauză-efect este un organizator grafic în care se reprezintă

ordinea cronologică a unor procese, evenimente, fapte, succesiunea relațiilor de tip cauză-efect.

Exemplu:

Ploaie Alunecări de Pagube umane

 Inundații  
torențială teren și materiale

6. Organizator grafic de tip tabel

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a - Marile unități de relief ale României.

Sarcina de lucru: Denumiți câte trei culmi muntoase din fiecare unitate montană.

Carpații Orientali Carpații Meridionali Carpații Occidentali

… … …

27
 7. Organizator grafic - tabelul T - este un organizator grafic al reacțiilor binare (da/nu,
pro/contra).

Exemplu aplicat: Geografie, cls.a IV-a, tema - Exploatarea aurului de la Roșia Montană.

Sarcina de lucru: Completați câte trei argumente în tabelul de mai jos pentru și trei
contra.

Argumente pro Argumente contra

... ...

Bula dublă

Reprezintă un alt organizator grafic utilizat pentru gruparea asemănărilor și deosebirilor

dintre două aspecte, idei sau concepte. Se reprezintă prin două cercuri mari de care sunt
relaţionate prin linii alte cercuri mai mici situate la mijloc. În partea din mijloc sunt prezentate
asemănările (punctele comune), iar în cele exterioare particularitățile fiecărui termen/concept sau
deosebire.

Bula dublă poate fi completată individual, în perechi, în grupe sau frontal. Metoda este
asemănătoare cu Diagrama Venn.

Exemplu aplicat: Geografie, cls a IV-a, tema - Munţii Carpaţii.

Sarcina de lucru: Precizaţi asemănări și deosebiri între Carpații Orientali și cei

Meridionali în schema de mai jos.

28
 Diagrama VENN

Este un organizator grafic, alcătuit din două elipse ce se suprapun parţial. În intersecţia
lor se grupează asemănările, iar în interiorul fiecărei elipse vor fi notate deosebirile dintre două
elemente, concepte, idei, fenomene, rocese geografice, aspecte etc. În aria celor două domenii la
care ne referim (geografia și cunoașterea mediului), pot fi date o multitudine de exemple. De
pildă, pot fi comparate:

- două unități de relief: muntele cu câmpia, sau cu podișul, ori cu dealurile etc.

- unități montane între ele: Carpații cu Alpii, Alpii cu M. Caucaz, Carpații Orientali cu
Carpații Meridionali etc.

- țările: România cu Bulgaria, România cu Ungaria, România cu R. Moldova, etc.

Sărbători
- popoare: românii cu sârbii, românii cu italienii, românii cu
de francezii etc.
Crăciun
- animale: leul cu pisica domestică, girafa cu zebra și okapi etc.

- plante: pomi fructiferi, arbori, legume etc.

Dintre avantajele acestei metode pot fi menționate: reactualizarea și sintetizarea

cunoștințelor despre un fenomen/proces/temă/obiect; ordonarea informațiilor; dezvoltă la elevi
colaborarea; stimulează învățarea în perechi, activizând întreg colectivul de elevi; comunicarea;
dezvoltă capacitatea de a analiza, de a compara etc.

29
 Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Câmpiile României.

Sarcina de lucru: Compară cele două câmpii şi prezintă asemănările şi deosebirile dintre ele.

CÂMPIA ROMÂNĂ CÂMPIA DE

VEST
- suprafețele
netede și întinse
- este situată în de teren, cu
partea de sud a țării, înălțimi între - este situată
de-a lungul Dunării, în vestul
câțiva metri și
numindu-se şi Câmpia 200-300 m; României;
Dunării. - este o
- forme joase de
câmpie joasă,

Deosebiri Asemănări Deosebiri

Exemplu aplicat : tema - Pădurea.

Sarcina de lucru: Comparați pădurea de foioase cu pădurea de conifere, evidențiind flora

și fauna specifică și importanța acestora.

Care sunt deosebirile și asemănările dintre aceste două tipuri de păduri?

30
 PĂDUREA DE FOIOASE PĂDUREA
DE CONIFERE
- arbori cu frunze
căzătoare (stejar, fag, - arbori cu
tei); animale (vulpe, - mediu de viaţă frunze
iepure, căprioară); natural; permanente
arbuşti (măceş, mur, (molid, brad,
- oxigenează pin); animale
soc), plante (toporaş,
aerul; (capra neagră,
viorea, ferigă);
cocoşul de
- fixează solul;
- se găseşte în zonele munte, acvila);
de câmpie, deal şi la - diminuează arbuşti (afin,
puterea

Deosebiri Asemănări Deosebiri

Tehnica blazonului

Tehnica blazonului este o metodă care propune completarea compartimentelor unei

scheme cu desene, cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect/fenomen/proces real.

31
Metoda poate fi aplicată pe un număr mai mare de elevi. La final se procedează la autoevaluarea
şi evaluarea blazoanelor realizate. Realizarea blazoanelor cuprinde mai multe etape:

- comunicarea sarcinii de lucru;

- activitatea în grupuri pentru a realiza blazoanele;

- expunerea și evaluarea blazoanelor (produsele pot fi expuse pentru a putea fi văzute,

prezentate de către un lider al grupului și analizate de colegi).

Dintre avantajele metodei blazonului, se remarcă următoarele: permite reprezentarea

concisă a unor caracteristici sub formă simbolică sau scrisă; facilitează colaborarea în cadrul
grupului de elevi; stimulează creativitatea; creează un climat propice de implicare în cadrul
activităților.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Munții Carpați

Sarcina de lucru: Elaborați un blazon pe tema Munții Carpați, după modelul grafic de mai
jos.

Temele vor fi următoarele:

- Prezentarea faunei specifice Carpaților, cu exemple;

- Vegetația specifică, cu exemple;

- Caracteristici climatice, etajarea climatului montan;

- Peisajul montan, atractivitate și importanță turistică.

32
Exemplu aplicat: Geografia României, tema - România prezentare generală.

Sarcina de lucru: Veți lucra în grupuri de câte patru. Veți elabora blazoane pentru țara
noastră după modelul de mai jos. Fiecare grup va elabora un blazon cu una din următoarele teme:

1.Poziția 2.Caracteristici 3. Populația și

geografică și ale cadrului caracterisici
limitele natural demografice
României actuale ale

4. Așezările 5. Economia
umane din României 6. Turismul din
România România

Dintre avantajele principale ale metodei pot fi menționate: posibilitatea de a citi

răspunsurile colegilor, de a răspunde, de a compara răspunsurile sau de a face unele completări
sau corectări; dezvoltă comunicarea în cadrul grupului de elevi.

 Metode și tehnici bazate pe rezolvarea de probleme

Brainstorming-ul

Numit şi „asaltul de idei” sau „furtună în creier”, în traducere liberă, acesta presupune, în
principal, scopul de a emite cât mai multe soluţii, modalităţi de rezolvare a unei anumite
probleme, pentru a obţine, prin combinarea acestora, o soluţie complexă şi creativă - finală - la
problema dată.

Metoda se bazează pe mai multe etape:

33
1. Pregătirea (organizarea activității), etapă când se comunică sarcina de lucru: aceasta constă în
formularea unei întrebări, a unei cerințe imperative sau a unei propoziții neterminate asupra
căreia elevii reflectează.

Exemple:

- aplicarea brainstorming-ului prin întrebări productive:

• Care credeți că este cea mai călduroasă lună a primăverii?

• Care sunt asemănările și deosebirile dintre Câmpia de Vest și Câmpia Română?

• Care sunt cauzele poluării în municipiul Târgoviște?

• Care sunt asemănările și deosebirile dintre așezările urbane și cele rurale?

- aplicarea brainstorming-ului prin întrebări care solicită formularea unor definiții:

• Ce este poluarea?

• Cum se definește delta?

• Ce este solul?

- aplicarea brainstrorming-ului prin asocierea spontană de idei:

• Scrieți tot ce vă trece prin minte despre municipiul Târgoviște.

• Ce cuvinte îți vin în minte când spun „fructe de toamnă”?

• Ce cuvinte asociezi termenului de „relief carstic”?

• Asociază procesele cu definițiile din tabelul de mai jos :

topirea a. trecerea din stare lichidă în stare

solidă

condensarea b. trecerea din stare gazoasă în stare

lichidă

solidificarea c. trecerea din stare solidă în stare

lichidă

- aplicarea brainstrorming-ului prin asocierea rațională de idei:

• Căutați sinonime, sau noțiuni similare pentru termenii: țară, pământ...

- aplicarea brainstrorming-ului prin căutarea judecăților de valoare:

34
• Argumentați faptul că Delta Dunării este unicat în Europa.

• Argumentați că România este țară carpatică, dunăreană și pontică.

• Aduceți argumente pentru dispariția zimbrilor de pe teritoriul României.

- aplicarea brainstrorming-ului prin observație:

• Ce ați observat în vizita de la grădina zoologică?

• Ce plante și arbori ați observat în grădina școlii?

• Ați observat că apa curge mai repede în zona de munte față de câmpie şi de ce?

- aplicarea brainstrorming-ului prin anchete:

• Ce părere aveți despre tăierea masivă a pădurilor din țara noastră?

• Ce părere aveți despre darea în funcțiune a Complexului de Natație din municipiul Târgoviște?

2. Comunicarea regulilor se referă la anumite cerințe pe care elevii trebuie să le respecte atunci
când formulează ideile. Dintre acestea pot fi menționate:

- în timpul găsirii ideilor și a scrierii lor să nu se exprime evaluări negative (critici);

- fiecare elev are dreptul la opinie personală;

- fiecare ascultă și respectă părerea celorlalți;

- toate ideile sunt scrise de către un elev pe caiet sau de profesor pe tablă;

- trebuie notate toate ideile, inclusiv cele provocatoare, irelevante etc.

3. Etapa productivă, de găsire a unor alternative creative (stabilirea temelor de lucru, a

problemelor ce vor fi supuse dezbaterii, rezolvarea subproblemelor, soluţionarea acestora);

Se cunosc mai multe variante:

- varianta de brainstorming individual: fiecare elev scrie pe caiet/foaie de hârtie răspunsul la

întrebarea: Ce soluții propuneți pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști în municipiul
Târgoviște?

- varianta de brainstorming în perechi: fiecare pereche va scrie toate ideile referitoare la

întrebarea lansată;

- varianta brainstorming-ului de activitate în grup: în care fiecare grup de elevi va scrie toate
ideile referitoare la întrebarea pusă.

35
4. Etapa de selecţie a ideilor emise: sunt scrise toate răspunsurile pe tablă/flip-chart;

5. Etapa de evaluare a ideilor produse prin brainstorming:

- solicită elevilor să reflecteze asupra ideilor în vederea luării deciziilor pertinente;

- după emiterea de idei, fiecare elev are drept la opinie, are voie să comenteze, pe baza
răspunsurilor date;

- fiecare optează pentru o ideee sau mai multe, pentru o soluție, în funcție de solicitare;

- se aleg ideile/soluțiile cele mai valoroase (are loc stimularea gândirii critice, analiza listei de
idei emise şi evaluarea gândirii critice, dar şi optarea pentru soluţia finală).

Avantaje ale brainstorming-ului: dezvoltă la elevi gândirea critică, creativitatea,

competenţe de comunicare, argumentare, spiritul de iniţiativă, creativitatea, dezvoltă relațiile
interpersonale, încurajează exprimarea ideilor și stimulează explozia de idei, dezvoltă exprimarea
liberă a opiniilor, formularea ideilor proprii eliberate de prejudecăţi, exersarea atitudinii deschise
şi creative în grup, motivarea pentru activitate etc.

Metoda piramidei (bulgărele de zăpadă)

Mai este numită și metoda bulgărelui de zăpadă și se bazează pe alternanța unor activități
individuale ale elevilor cu cele de grup. Aplicarea metodei presupune mai multe etape:

- sarcina de lucru, când se expune problema;

- activitatea individuală a elevilor - aceștia rezolvă problema și formulează întrebări cu

privire la tema abordată;

- activitatea în perechi - se verifică rezultatele și se caută răspunsuri la întrebări împreună

cu colegul de bancă;

- activitatea de reunire în grupuri mai mari - se alcătuiesc grupe egale cu numărul de elevi
şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns (se compară rezultatele, se formulează concluzii, se
identifică răspunsuri greșite/ controversate etc.);

- etapa finală, de stabilire a concluziilor finale, se decide asupra acestora.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Marile unități de relief ale României.
Munții Carpați.

Etape:

- Elevii se împart în trei grupe de lucru.

36
 - Fiecare dintre cele trei grupe de elevi va primi câte un plic cu şabloane de carton
colorate: grupa 1- șablonul maro pentru munţi; grupa 2 - șablonul galben pentru dealuri şi
podişuri; și grupa 3 - șablonul verde pentru câmpii;

- Fiecare grupă va primi câte o fişă de lucru (careu geografic), unde va identifica
denumiri ale ramurilor muntoase specifice fiecărei grupe.

Careu geografic - Carpaţii Orientali

Sarcina de lucru: Căutaţi cu atenţie denumirile ramurilor muntoase ascunse în careul de

mai jos.
O A Ş U G U T Â I A

Q R Z R O D N E I S

W T Ţ I B L E Ş O D

C Ă L I M A N I P F

E H A R G H I T A G

C I U C A Ş B A I U

M A R A M U R E Ş H

Careu geografic - Carpaţii Meridionali

Sarcina de lucru: Căutaţi cu atenţie denumirile ramurilor muntoase ascunse în careul de

mai jos.
B F Ă G Ă R A Ş S H

U Q E P A R Â N G J

C O Z I A T Z O D K

E W R R E T E Z A T

G H I Ţ U Ţ A R C U

I E Z E R A U P F L

L E A O T A I A G X

37
Careu geografic - Carpaţii Occidentali

Sarcina de lucru: Căutaţi cu atenţie denumirile ramurilor muntoase ascunse în careul de

mai jos.

B A N A T U L U I F

A C S E M E N I C G

B A P U S E N I D H

V L Ă D E A S A E I

G I L Ă U M E S E Ş

B I H O R R U S C Ă

P O I A N A M A R E

- Informaţiile obţinute de fiecare grupă sunt trecute pe postituri (fiecare denumire pe câte
un postit), cu care ulterior vor completa o schemă la tablă.

- Cele trei fişe vor fi schimbate între echipe pentru completare, comparare etc., până vor
fi lipite toate şabloanele corespunzător.

- Planşele obţinute vor fi expuse pe panou.

Tehnica 6/3/5 (brainwriting)

Este metoda asemănătoare brainstorming-ului, diferența fiind aceea că aceasta se aplică

în scris, în sensul că ideile noi se scriu pe colile de hârtie care circulă între elevi. Așa după cum și
denumirea o arată, această tehnică se numește astfel întrucât în aplicarea ei sunt incluși șase elevi
în grupul de lucru, care notează pe hârtie câte trei soluții fiecare, la o sarcină de lucru dată, timp
de cinci minute.

Cuprinde mai multe etape, între care: se împarte colectivul de elevi în grupe de câte șase,
fiecare grupă primește din partea cadrului didactic câte o fișă împărțită în trei coloane, adică să
corespundă celor trei soluții găsite, apoi fișele migrează de la stânga la dreapta până ajung la
posesorul inițial, după care elevul care a primit fișa colegului din partea stângă citește soluțiile

38
deja notate și încearcă să le modifice, în mod creativ, aducând formulări noi, adaptându-le,
îmbunătățindu-le și reconstruindu-le continuu.12

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Fluviul Dunărea.

Sarcina de lucru: Precizați informațiile pe care le cunoașteți despre fluviul Dunărea.

Ideea 1 Ideea 2 Ideea 3

Izvorăște din munții Este cea mai mare apă

Elevul Străbate aproximativ 1075
Pădurea Neagră din curgătoare din țara
1 km pe teritoriul României
Germania noastră

Fluviul Dunărea curge către

Elevul În drumul său udă sud-est, pe o distanță de
Se varsă în Marea Neagră
2 teritoriul a 10 țări aproximativ 2860 km, pănă
la Marea Neagră

Fluviul Dunărea este o Fluviul Dunărea este al

importantă axă fluvială și
de transport a Europei,
Elevul
curgând prin 10 țări, de
3 mici
unde primește numeroși
afluenți și curge prin patru
capitale de stat.
Dunărea adună aproape
doilea ca lungime între
toate râurile de pe teritoriul
fluviile Europei (după
României (cu excepția unor
Volga), fiind singurul
râuri dobrogene)
care curge din vestul
făcând ca rețeaua
Europei în sud estul
hidrografică să fie unitară.
continentului.

Cursul Dunării poate fi

divizat în patru sectoare
astfel: de la Baziaș la
Elevul
Porțile de Fier, de la
4 Gheorghe,
Porțile de Fier la Călărași,
de la Călărași la Brăila și
sectorul din aval de Brăila
În aval de Tulcea, fluvial
Vegetația predominantă este
se desparte în trei brațe:
cea acvatică și de luncă, cu
Chilia, Sulina și Sfântu
specii de plante, arbuști și
care
arbori specifici mediului
conturează spațiul deltaic
umed.
(Delta Dunării).

Fluviul Dunărea prezintă Valea Dunării se

Una dintre cele mai mari
o importanță deosebită carcaterizează printr-o faună
posibilități oferite de
Elevul pentru România (fiind specifică, caracteristică
fluvial Dunărea o
5 denumită țară dunăreană), luncii (vidra, bizamul, multe
reprezintă transporturile
axă de legătură dintre specii de păsări etc.) și
navale.
centrul, sud-estul Europei suprafeței acvatice
și Marea Neagră. (numeroase specii de pești).

12 Oprea C.L. (2006), op. cit., p. 213-214.

39
 Ideea 1 Ideea 2 Ideea 3

Solurile specifice văii sunt

cele de luncă (aluviale),
Fluviul Dunărea are și o Orașele porturi dunărene nisipoase și cele
Elevul
importanță turistică sunt maritime și fluvio- sărăturoase, care au în
6
deosebită maritime general o fertilitate redusă și
necesită măsuri de
ameliorare.

 Metode și tehnici bazate pe investigație

Metoda Pălăriile gânditoare

A fost propusă de Edward de Bono, în anul 1986. Prin intermediul ei, elevii implicați în
rezolvarea unei situații/teme, conștientizează diferite moduri posibile de abordare a problemei,
pot descrie probleme din mai multe puncte de vedere, aplicarea ei reliefând munca diferențiată în
abordarea și rezolvarea temei respective. Așa cum și denumirea o arată, metoda se bazează pe
existența a șase pălării, fiecare dintre acestea având o culoare, respectiv: alb, roșu, galben, verde,
albastru și negru. Fiecare pălărie este asociată cu un mod de gândire tipic sau cu un aspect asupra
unei probleme.

Prin intermediul metodei se dezvoltă creativitatea în rândul elevilor, întrucât aceștia

interpretează anumire roluri în funcție de culoarea pălăriei.

În tabelul de mai jos sunt reliefate o serie de aspecte privitoare la tipul de gândire și
caracteristicile acestuia, în funcție de fiecare pălărie, dar și exemple în formularea sarcinilor de
lucru în rezolvarea unei situații sau probleme abordate.

Formularea sarcinilor de lucru

Pălărie Tip de gândire Caracteristici
în activitate

Se bazează pe informaţii, Analizează faptele, datele

fapte, dovezi, ce este problemei. Extrage dovezi,
Pălăria albă Gândire obiectivă
disponibil, ce e necesar, ce informaţii, evenimente.
lipseşte Identifică perspectivele

Ce vă place? Ce simţiţi? Ce vă
Se bazează pe sentimente, displace cel mai mult? Care
Pălăria roşie Gândire afectivă
intuiţie, emoţii
este locul dvs. în această
situaţie?

40
 Formularea sarcinilor de lucru
Pălărie Tip de gândire Caracteristici
în activitate

Identificaţi puncte slabe,

Evidenţiază greşelile,
dezavantaje, riscuri,
punctele slabe, pericolele.
Pălăria neagră Gândire negativă contraargumente.
Evaluează riscurile.
Explicaţi/argumentaţi de ce nu
Precauţie, grijă, criticism
trebuie acceptată ideea/soluţia

Se bazează pe: abordare

constructivă, evidenţierea Identificaţi punctele forte,
avantajelor, a avantajele, rezultatele posibile,
oportunităţilor, a punctelor posibilităţile de realizare.
Pălăria galbenă Gândire pozitivă
forte, a beneficiilor, a Explicaţi/argumentaţi de ce ar
posibilităţilor de realizare, trebui acceptată această
logică pozitivă, valoare, idee/soluţie
acţiune

Se bazează pe generarea de Identificaţi cât mai multe

idei noi, de alternative, alternative de rezolvare.
Pălăria verde Gândire creativă posibilităţi, pe flexibilitate şi Identificaţi cum se poate
mobilitate, creativitate, schimba situaţia. Ce dovadă ar
modificări putea schimba soluţia?

Se bazează pe:
monitorizarea, definirea
clară a problemei, abordarea Care este sarcina care ar trebui
Gândire despre problemei/situaţiei în rezolvată? Care sunt etapele
Pălăria albastră
gândire ansamblu, extragerea care ar trebui parcurse? Care
concluziei. Controlul este concluzia?
procesului, scopuri, acţiune,
rezultate

Exemplu aplicat: Muntele de gunoi din centrul oraşului... după Festivalul Berii, din
perspectiva unei „pălării”.13

Sarcina de lucru: Prezentaţi obiectiv, real, prin informaţii, fapte concrete,

Pălăria albă dovezi, situaţia creată. Ce aţi observat în locul desfăşurării serbării? Unde? Cum
era depozitat gunoiul, resturile menajere?

13 Dulamă Maria Eliza (2010), op. cit., p. 427-428.

41
 Sarcina de lucru: Ce presimţiri, sentimente, emoţii trăiţi privitor la situaţia
Pălăria roşie
creată din timpul serbării? Ce aspecte ale serbării vă revoltă, vă displac?

Sarcina de lucru: Cum credeţi, de ce nu va fi niciodată serbarea „Festivalului

Pălăria neagră
Berii” fără acumularea unui „munte de gunoi”?

Sarcina de lucru: Expuneţi poziţia celor care manifestă indiferenţă, nepăsare

Pălăria galbenă
faţă de situaţia creată în timpul serbării

Sarcina de lucru: Propuneţi idei noi, creative, diverse alternative de soluţionare

Pălăria verde
a problemei

Sarcina de lucru: Extrageţi concluzia privitor la întregul proces de judecată şi

Pălăria albastră
discuţie asupra problemei abordate

Răspunsuri selective

Poluare: hârtii, cartoane, cioburi de sticlă împrăştiate; tacâmuri murdare, mucuri

de ţigară aruncate; doze de bere, ambalaje nesortate călcate în picioare; resturi
Pălăria albă de mâncare urât mirositoare.

„Intuiesc că azi gunoiul/ Va întrece chiar războiul!/ Vom crea azi un depozit/
Chiar în stradă, făr’ impozit”.

Un grup de cetăţeni din oraş, revoltaţi de situaţia dezastruoasă creată în timpul

Pălăria roşie
şi după serbarea „Festivalului Berii”, a înaintat o scrisoare domnului primar.

„Lipsa celor 7 ani de acasă”; „Lipsă de responsabilitate pentru mediul ambiant”;

Pălăria neagră „Lipsa culturii şi educaţiei ecologice”; „Unde eşti tu Ţepeş, Doamne,/ Ca
punând mâna pe ei,/ Să-i împarţi în două cete:/ În mâncăi şi mizerei”.

„Pe mine nu mă afectează cele ce se întâmplă la serbare. Eu m-am distrat din

Pălăria galbenă plin şi mă simt excelent!”; „După mine, potopul!”; „Va trece şi acest «val»„;
„Foaie verde de trifoi,/ Îmi este indiferent de gunoi”.

Pălăria albastră Fiecare grup a analizat corect problema din perspectiva pălăriei menţionate

Pălăria verde (schema gândirii)

Dezvoltarea durabilă

  

Context Măsuri Acţiuni

- Integrarea - Sensibilizarea - Atragerea de

42
 fonduri pentru
organizarea
Festivalului Berii în populaţiei privitor la
festivalului;
sărbătorile oraşului; mediu;
- Amenajare
- Implicarea - Conştientizarea
ecologică destinată
autorităţilor în legislaţiei în domeniu
spaţiului de
organizarea timpului printr-o educaţie
desfăşurare a
festivalului

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Alunecările de teren

Pălăria albă - Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii

alunecărilor de teren.

Pălăria roşie - Sarcina de lucru: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor

umane supuse riscului producerii unei alunecări, atunci când acest fenomen se
produce?

Pălăria neagră - Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele

producerii alunecărilor de teren.

Pălăria galbenă - Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele

împăduririlor împotriva stopării alunecărilor.

Pălăria verde - Sarcina de lucru: Propuneţi alte soluţii de rezolvare a problemei producerii
alunecărilor în zona colinară.

Pălăria albastră - Sarcina de lucru : Ce măsuri ar trebui să ia autorităţile pentru a evita efectele
alunecărilor de teren în zona noastră.

Între avantajele metodei Pălăriile gânditoare, pot fi menționate:

- stimulează creativitatea elevilor;

43
 - dezvoltă capacitățile sociale, de intercomunicare, toleranță, respect pentru opinia
celuilalt;

- încurajează gândirea laterală, constructivă etc.

Prezintă și câteva dezavantaje, ca de pildă:

- necesită resurse mari de timp;

- necesită pregătire suplimentară;

- se pretează numai la anumite teme.

Metoda Floarea de lotus

Această metodă complexă presupune deducerea unor conexiuni între idei, concepte,
pornind de la o temă centrală, în jurul căreia se construiesc opt idei secundare, asemenea
petalelor florii de lotus.

Ideile secundare pot să devină, la rândul lor, teme principale, pentru alte opt flori de
lotus. Această metodă poate fi aplicată cu succes în lecțiile de recapitulare. Metoda cuprinde mai
multe etape:

- pe tablă sau pe o hârtie tip flip-kart, se poate desena de către profesor schema florii de
lotus;

- se stabilește tema, care se scrie în centrul schemei;

- se identifică cele opt subteme/teme secundare;

- urmează etapa de scriere a celor opt teme pe schemă/în cele opt petale ale florii;

- elevii gândesc la aplicațiile/informațiile legate de temă și completează petalele;

- ultima etapă se referă la evaluarea informațiilor înscrise în schema floarea de nufăr; se

analizează și se apreciază rezultatele.

Dintre avantajele metodei le menționăm pe următoarele: stimulează la elevi potențialul

creativ, dezvoltă capacități și abilități cognitive, de relaționare, de comunicare în grup etc.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Unități majore de relief.

Sarcina de lucru: Scrieți în cele opt petale ale florii de lotus caracteristici principale
(conform celor din tabelul de mai jos) ale marilor unități geografice ale țării noastre (Carpații,
dealurile, podișurile, câmpiile, lunca și Delta Dunării).

44
 B. Carpaţii Meridionali C. Carpaţii Occidentali
A. Carpaţii Orientali
1. Aşezare 1. Aşezare
1. Aşezare
2. Relief 2. Relief
2. Relief
3. Grupa Munţilor Bucegi 3. Grupa Munţilor Banatului
3. Grupa nordică
4. Grupa Munţilor Făgăraş 4. Grupa Munţilor Poiana
4. Grupa centrală
Ruscă
5. Grupa Munţilor Parâng
5. Grupa sudică
5. Grupa Munţilor Apuseni
6. Grupa Munţilor Retezat-
6. Trecători
Godeanu 6. Bogăţii
7. Bogăţii
7. Trecători 7. Peşteri
8. Zone turistice
8. Zone turistice 8. Zone turistice

H. Lunca şi Delta Dunării D. Dealurile

1. Înfăţişare 1. Aşezare

2. Grupare 2. Relief

3. Aşezare 3. Dealurile subcarpatice

MARILE UNITĂŢI
4. relief GEOGRAFICE ALE 4. Depresiunile subcarpatice
ROMÂNIEI
5. Formare 5. Dealurile de Vest

6. Delta Dunării 6. Formare

7. Lunca Dunării 7. Bogăţii

8.Bogăţii 8. Zone turistice

G. Câmpiile F. Podişurile E. Subcarpaţii

1. Înfăţişare 1. Înfăţişare 1. Aşezare

2. Grupare 2. Poziţia geografică 2. Relief

3. Aşezare 3. Podişul Transilvaniei 3. Subcarpaţii Moldovei

4. Relief 4. Podişul Moldovei 4. Subcarpaţii de Curbură

5. Formare 5. Podişul Getic 5. Subcarpaţii Getici

45
6. Câmpia Română 6. Podişul Dobrogei 6. Formare

7. Câmpia de Vest 7. Podişul Mehedinţi 7. Bogăţii

8. Bogăţii 8. Zone turistice 8. Zone turistice

Exemplu aplicat: Geografie, clasa a IV-a, tema - Tipuri genetice de relief.

Sarcini de lucru:

- Scrierea temei centrale în centrul diagramei: scrieţi tipuri genetice de relief în centrul
diagramei.

- Identificarea celor opt teme secundare de către elevi: reflectaţi fiecare timp de un minut
la opt teme principale pe care aţi dori să le studiem referitoare la tipurile genetice de relief.

- Scrierea celor opt teme secundare pe diagramă: scrieţi cele opt teme secundare pe
diagramă, în sensul acelor de ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor
curgătoare, acţiunea gheţarilor, acţiunea apelor marine, acţiunea vântului, structura geologică,
rocile.

- Scrierea celor opt teme secundare, ca noi teme centrale: scrieţi cele opt teme secundare
pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte opt cadrane.

46
 - Identificarea de noi informaţii pornind de la cele opt noi teme centrale: formaţi opt
grupuri; elevii din fiecare grup vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia câte o temă
din cele opt propuse. Grupul A va căuta informaţii pentru tema A - procesele geomorfologice,
grupul B pentru tema B - acţiunea apei ș.a.m.d.

- Prezentarea şi evaluarea informaţiilor: câte un reprezentant din fiecare grup prezintă

rezultatele grupului său. Se analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se restructurează
într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează diagrama sa.

- Evaluarea muncii în grupuri. Fiecare grup de elevi analizează cum a lucrat, rapiditatea
cu care a lucrat, identifică dificultăţile pe care le-a avut, stabilesc ce au realizat bine etc.

Metoda Frisco

Se bazează pe interpretarea de către elevi a unor roluri specifice care să acopere o

anumită arie a personalităţii lor, abordând o problemă din mai multe puncte de vedere.

Membrii colectivului de elevi se împart în categorii precum: conservatori, exuberanţi,

pesimişti, optimişti. Rolul metodei este cel de identificare a problemelor complexe şi dificile şi
rezolvarea eficientă a acestora. Aplicarea ei se bazează pe brainstorming, solicitându-se din
partea elevilor empatie, spirit analitic și critic, gândire productivă, creativitate, imaginație.

Etapele acestei tehnici sunt:

- identificarea problemei (elevii, împreună cu profesorul, identifică o situație - problemă pe care

urmează să o analizeze);

- organizarea colectivului (împărţirea pe roluri a participanţilor);

47
- dezbaterea colectivă (fiecare elev îşi interpretează rolul ales şi îşi susţine punctul de vedere ca
atare). De pildă, conservatorul apreciază meritele soluţiilor vechi, optând pentru păstrarea lor;
exuberantul emite idei fanteziste, aparent imposibil de aplicat, încercând să-i atragă şi pe ceilalţi
spre a opta pentru soluţiile propuse de el; pesimistul este retras şi nu participă la emiterea
potenţialelor soluţii la problema dată, descurajând aplicarea oricăror idei venite din partea
celorlalţi; optimistul îi stimulează pe toţi ceilalţi să privească lucrurile realist şi creativ în vederea
soluţionării optime a problemei;

- sistematizarea ideilor emise şi concluzionarea asupra soluţiilor găsite.

Avantajele metodei Frisco sunt multiple, printre care: dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei,
a creativităţii, manifestarea empatiei şi a spiritului critic, a capacităţii de argumentare, de
relaţionare cu ceilalţi şi a respectului faţă de opiniile celorlalţi etc

Exemplu aplicat: tema - Municipiul București.

Sarcina de lucru: Aveţi de luat următoarea decizie: ar trebui să vă mutaţi dintr-un oraş
mic într-un oraș mare (capitala ţării). Completaţi în tabel opiniile şi argumentele din cele patru
perspective menţionate, folosindu-vă de lista dată. De asemenea, puteţi îmbogăţi cu propriile
voastre opinii tabelul propus. În acest sens:

- conservatorul apreciază soluţiile vechi, pronunţându-se pentru păstrarea lor, fără a

exclude unele îmbunătăţiri;

- exuberantul emite idei inovatoare, aparent imposibil de aplicat în practică;

- pesimistul cenzurează ideile şi soluţiile propuse şi relevă aspectele nefaste ale oricăror
îmbunătăţiri;

- optimistul încurajează participanţii spre a privi lucrurile dintr-o perspectivă reală,

concretă şi realizabilă.

Opțiuni posibile ale elevilor în funcție de rolul asumat:

- un loc de muncă cel puțin asemănător celui

din localitatea natală;

Poziţia conservatorului - o locuinţă de calitate similară;

- mijloc de transport accesibil;

- familia şi prietenii aproape.

Poziţia pesimistului - voi fi tratat cu indiferență, superioritate;

48
 - voi găsi o locuință?;

- voi avea loc de muncă?;

- mă voi integra cu ușurință?

- mă angajez la o firmă renumită;

- posibilitatea de a face ce-mi place;

Poziția exuberantului
- posibilitatea unei rapide promovări;

- profituri mari în timp scurt.

- viața într-un loc cu civilizație superioară;

- nivel de trai ridicat;

Poziția optimistului - accesibilitatea la instituții socio-culturale

diversificate;

- posibilitatea alegerii între oportunitățile

dezvoltării carierei.

Metoda Explozia stelară

Termenul provine de la starbursting, din engleză, star = stea, burst = a exploda și este o
tehnică prin care se obțin cât mai multe întrebări despre un subiect sau un concept și cât mai
multe conexiuni între concepte.

Pentru ca elevii să poată formula și găsi răspunsuri la întrebări, trebuie să posede anumite
cunoștințe anterioare despre subiectul/tema despre care se discută.

Metoda stimulează creativitatea şi presupune o serie de întrebări (de tipul: ce?, cine?,
unde?, de ce?, când?), notate de către elevi pe cinci steluţe şi care se referă la tema propusă
(înscrisă de profesor pe o steluţă principală). Formularea întrebărilor trebuie să vină rapid,
asemenea unei explozii stelare.

Aprecierea/evaluarea va ţine cont de corectitudinea întrebărilor enunţate, timpul necesar

exprimării lor, cooperarea dintre elevi, atenţia acordată pentru a nu se repeta formulările14.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema București - capitala României.

14 Dincă C. (2011), op. cit., p. 86.

49
1.a). Cine este întemeietorul Bucureştiului?

b) Cine ne informează despre apariţia oraşului?

c) Cine conduce Bucureştiul?

d) Cine îl alege pe acesta?

e) Cine se ocupă de curăţenia oraşului?

2.a) Unde se află situat Bucureştiul?

b) Unde se află cel mai important nod de căi ferate?

c) Unde aterizează avioanele?

d) Unde merg bucureştenii să se recreeze?

e) Unde se adună parlamentarii?

3.a) Când a devenit Bucureştiul capitala țării?

b) Când era numit „Micul Paris”?

c) Când s-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti?

d) Când sunt împodobite cu lumini bulevardele?

e) Când a suferit oraşul distrugeri?

4.a) Ce ştiţi despre întemeierea Bucureştiului?

b) Ce râuri străbat Bucureştiul?

c) Ce instituţii ale statului se află aici?

50
d) Ce nume are cea mai veche biserică din Bucureşti?

e) Ce mijloace de transport în comun există în Bucureşti?

5.a) De ce populaţia Bucureştiului este numeroasă?

b) De ce este poluat aerul din Bucureşti?

c) De ce este cel mai important oraş al țării?

d) De ce aici se află cele mai importante instituţii ale statului?

e) De ce sunt multe parcuri?

În concluzie, metoda exploziei stelare este o modalitate de investigare a unui

subiect/temă privită din mai multe perspective, o modalitate de dezvoltare a gândirii productive,
a celei creatoare, fie prin activități individuale, fie de grup. Prin intermediul acesteia elevii învață
să producă întrebări, dar și să construiască răspunsuri.

Metoda Cadranelor

Metoda cadranelor este o metodă didactică prin care se realizează un rezumat sau se
sintetizează conţinutul unei lecţii. Aceasta urmăreşte implicarea elevilor în realizarea înţelegerii
adecvate a unui conţinut informaţional.

Cadranele reprezintă un organizator grafic al informaţiilor dintr-un text pe baza a patru

criterii, câte un criteriu pentru fiecare cadran. Informaţia este rezumată, sintetizată, esenţializată,
prelucrată în cuvinte cât mai puţine pentru a intra în spaţiul cadranului.

Această tehnică are mai multe etape:

- comunicarea sarcinii de lucru;

- activitatea individuală (sau în perechi, sau pe grupe);

- activitatea frontală/evaluarea muncii în echipe.

Modul de desfăşurare cuprinde:

- stabilirea tipului de activitate (individual, în perechi, pe grupe);

- apoi trasarea a două axe perpendiculare (una orizontală şi una verticală de la un capăt al
altuia al foii pentru obținerea celor patru cadrane);

- stabilirea duratei sarcinii de lucru;

- propunerea a câte unui criteriu pentru fiecare cadran obţinut;

51
 - citirea textului;

- formularea răspunsurilor, cât mai scurt, pentru fiecare cadran;

- evaluarea rezultatelor în funcţie de forma de activitate propusă (în cadranul realizat pe

tablă, pentru activitatea individuală sau în perechi, liderul grupei prezintă rezultatele activităţii,
în cazul activităţii organizate pe grupe).

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Clima și apele României.

1. Sarcină de lucru: Descrieți clima din țara noastră și răspundeți la întrebările din
cadranul de mai jos.

1. Descrie tipurile de climă din România.

3. Care sunt vânturile care bat pe teritoriul ţării
- Clima de munte...
noastre?
- Clima de deal ...
...
- Clima de câmpie ...

2. Alege variantele corecte:

- Temperaturile scad/cresc cu înălţimea

reliefului.
4. Descrieţi clima regiunii în care locuiţi în 2-3
- Precipitaţiile cresc/scad cu înălţimea enunţuri.
reliefului
...
- România are o climă polară/
temperată/tropicală.

- Clima temperată are unul/patru/cinci

anotimpuri.

2. Sarcină de lucru: Răspundeți la următoarele întrebări referitoare la apele din România

din cadranul de mai jos.

1. Pe baza materialului cartografic, precizaţi: 3. Enumerați râurile mari care străbat Câmpia
Română.
- Din ce ţară izvorăşte Dunărea?

52
- Câte ţări şi câte capitale sunt situate pe fluviul
Dunărea? Care sunt acestea? ...
- Unde se termină cursul ei?

2. Completează cu atenţie următoarele

enunţuri:

- Majoritatea râurilor izvorăsc din... 4. Urmăriţi cursul unui râu preferat şi spuneţi
- Râurile de pe pantele înclinate ale munţilor prin ce forme de relief trece.
prezintă o mare... de scurgere a apelor. ...
- La deal, văile devin mai... cu ape mai...

- Cursul râului începe de la... şi se termină la...

3. Sarcină de lucru: Precizați caracteristicile cerute cu privire la Marea Neagră și

răspundeți la întrebările din cadranul de mai jos.

2. Completează enunţurile folosind cuvintele

din paranteză.

- Lacurile sunt... ale suprafeţei... în care s-a

1. Pentru Marea Neagră precizaţi: adunat... provenită din...

- Aşezarea... (izvoare, afluenţi, topirea zăpezilor, ploi, apă,

adâncituri, Pământului).
- Întinderea...
- În ţara noastră există lacuri... şi...
- Adâncimea...
- Lacurile din ţara noastră sunt... pe toate
treptele de...

(relief, naturale, artificiale, răspândite)

3. Numeşte două lacuri de munte şi două lacuri

de câmpie. 4. Ce importanţă prezintă Marea Neagră pentru
ţara noastră?
- ...
...
- ...

53
 Metoda R.A.I.

Metoda R.A.I se bazează pe dezvoltarea şi stimularea capacităţilor de comunicare ale

elevilor, pe baza întrebărilor şi răspunsurilor.

Denumirea metodei provine de la abrevierea expresiei „Răspunde - Aruncă - Întreabă”.

Se desfăşoară la sfârşitul unei lecţii sau secvenţe a acesteia, în cadrul lecţiilor de fixare a
cunoştinţelor, această metodă urmărind realizarea feedback-ului printr-un joc didactic. Se poate
utiliza o minge ușoară.

Un elev formulează o întrebare din lecţia predată și aruncă mingea către un alt elev.
Elevul care prinde mingea răspunde la întrebare, aruncând-o mai departe unui alt elev, adresând
o nouă întrebare. Elevul care nu ştie răspunsul este eliminat din joc, la fel şi cel care formulează
greşit o întrebare, o repetă sau nu cunoaşte răspunsul propriei întrebări.

Avantaje ale metodei: permite reactualizarea și fixarea cunoștințelor pe o

temă/lecție/subiect; stimulează abilitățile de comunicare interpersonală; dezvoltă capacitatea de a
formula întrebări și de a găsi cele mai adevcate răspunsuri; poate fi aplicată la întregul colectiv
de elev sau pe grupe.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, Unitatea de învăţare: Marile unităţi geografice
ale țării, tema - Munţii Carpaţi.

Întrebări:

- Ce sunt munţii şi cum s-au format?

- Care sunt limitele Munților Carpați?

- Cum sunt organizate și orientate ramurile carpatice?

- În ce ţară se află cea mai mare parte a lanţului carpatic?

- Care sunt cele trei sectoare ale Carpaților românești?

- De ce sunt importanţi munţii pentru economia ţării? etc.

Experimentul

Este definit ca provocarea intenţionată a unor fenomene în condiţiile cele mai propice
pentru studierea lor şi a legilor care le guvernează.

54
 Exemplu aplicat 1: tema - Plantele în mediul de viață. Experimente cu plante15.

Obiectiv operațional metodologic: Elevii vor fi capabili să evidențieze rolul rădăcinii în

absorbția apei.

Materiale necesare: plantă cu rădăcină, vas de sticlă, ulei.

Procedură Observații. Rezultate

Pasul 1. Așează planta cu rădăcină într-un vas

cu apă, peste care adaugă o linguriță de ulei.

Pasul 2. Marchează cu un marker nivelul apei - Ce reprezintă diferența de nivel? (...apa

din vas. absorbită de către rădăcină).

Pasul 3. Marchează nivelul apei după 2-3 - Care este rolul uleiului? (... de a împiedica
zile. evaporarea apei din vas).

Pasul 4. Compară nivelul nou al apei cu cel

inițial

Exemplu aplicat 2. Tema - Plantele în mediul lor de viață.

Obiectiv operațional metodologic: Elevii vor fi capabili să evidențieze componentele

semințelor încolțite de fasole și grâu.

Materiale necesare: 4-5 semințe de fasole, semințe de grâu, farfurioare, vată.

Procedură Observații. Rezultate

Pasul 1. Pune la încolțit semințe de fasole și de

grâu pe farfurioare, având grijă ca vata să se - La fasole se observă tegumentul de culoare
mențină permanent umedă. albă care se desprinde cu ușurință, cele două
cotiledoane și embrionul cu radăcinița, tulpinița
Pasul 2. Observă cele două jumătăți ale și mugurașul.
seminței de fasole după 2 zile.
- La semințele de grâu...
Pasul 3. Observă semințele de grâu după 2 zile.

Exemplu aplicat: Tema - Circuitul apei în natură.

15 Dulamă Eliza Maria (2010), op. cit., p. 111, 113.

55
 Obiectiv operațional metodologic: Elevii vor fi capabili să observe fenomenele prin care
apa trece dintr-o stare de agregare în alta.

Materiale necesare: recipiente pentru apă, spirtieră, cuburi de gheață.

Elevii se împart în patru grupe, fiecare având de realizat câte un experiment.

Experimente:

Grupa 1. Evaporarea - se va pune un vas din metal deasupra unei spirtiere; se lasă să
fiarbă. Elevii vor fi întrebaţi ce observă, în ce s-a transformat apa prin fierbere.

Grupa 2. Condensarea - se acoperă vasul cu un capac. După un timp se va lua capacul de

pe oală; elevii vor fi întrebaţi ce se află pe capac, în ce s-au transformat vaporii de apă.

Grupa 3. Topirea - se vor lua câteva cuburi de gheaţă aduse de la congelator; elevii vor
freca aceste cuburi în palme, le vor pune într-un vas de sticlă, iar altele într-un vas de metal,
deasupra spirtierei; vor observa ce se întâmplă şi vor trage concluziile.

Grupa 4. Solidificarea (experiment făcut cu o zi înainte) - elevii au turnat apă în câteva

forme pentru cuburi de gheaţă, dar şi în alte vase care nu se sparg; vor fi puse la congelator,
urmând ca efectele să fie văzute la următoarea oră de ştiinţe.

Se vor completa fişele de observare a experimentului, după modelul de mai jos.

Fişă de observare a experimentului

Materiale folosite: .............................................................................................

Descrierea pe scurt a experimentului: ................................................................

Observaţii: ..........................................................................................................

Concluzii: ...........................................................................................................

Analiza SWOT

Provine din limba engleză, Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând

„Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”. Reprezintă o tehnică de evaluare și vizează
caracteristicile proprii ale unui element, obiect (punctele tari și punctele slabe) și
factorii/condițiile exterioare (oportunitățile considerate ca posibilități și pericolele, primejdiile
sau amenințările) pentru acel element/obiect.

Exemplu aplicat: Impactul turismului asupra peisajelor, biodiversităţii şi comunităţilor

locale - analiza SWOT în Parcul Natural Bucegi.

56
 Sarcina de lucru: Identificați în analiza SWOT/schema grafică de mai jos, principalele
puncte tari, puncte slabe, oportunitățile și amenințările referitoare la impactul activității turistice
în Parcul Natural Bucegi.

Puncte tari Puncte slabe

- accesibilitatea facilă în cadrul Parcului cu - lipsesc programe turistice care să atragă

mijloace auto, transport pe cablu; diferite categorii de vizitatori;

- atractivitatea reliefului, peisajelor pitorești, - depozitarea deșeurilor și mentatilitatea

lacurilor de acumulare; turiștilor în acest sens este subdezvoltată.

- identificarea a 46 de monumente ale naturii - referitor la dezvoltarea activității turistice din

care prezintă interes speologic, geologic, cadrul Parcului, putem spune că se desfășoară
paleontologic; de cele mai multe ori în mod necontrolat, având
deseori urmări negative asupra elementelor sale
- complexitatea Masivului Bucegi și componente, dintre acestea pot fi menționate:
popularitatea de care se bucură acesta în rândul
turiștilor; - modificări majore în componența covorului
vegetal situat în imediata apropiere a traseelor
- dispune de o multitudine de trasee turistice turistice astfel încât plantele cu colorit și aspect
(40 de trasee marcate), care leagă două dintre deosebit au dispărut în totalitate;
cele mai vizitate zone (Valea Prahovei -
Culoarul Bran) atât în sezonul estival cât și - suprasolicitarea potecilor turistice au
iarna; determinat degradarea covorului vegetal,
pajiștilor alpine și chiar a solului din apropierea
- variate facilități de cazare (de la hoteluri de 4 imediată a cabanelor; tot aici sunt menționate și
stele, până la camping-uri, vile, cabane, potecile din apropierea celor mai vizitate
pensiuni); monumente ale naturii (Babele, Sfinxul și
- gradul de suportabilitate a unui număr destul Poteca spre Crucea Caraiman);
de mare de activități de timp liber (drumețiile, - accesul turiștilor a generat în anumite cazuri
plimbările, alpinismul) chiar și speologie cu un retragerea faunei în zone greu accesibile, fapt
impact negativ redus asupra mediului. pentru care asigurarea necesarului de hrană al
efectivelor de animale este imposibilă de cele
mai multe ori;

- turismul în peșteri a avut ca efect negativ

degradarea prin dispariția cvasi-totală a
speleotermelor mai ales prin modificarea
parametrilor de habitat, introducerea
iluminatului artificial, inscripționarea pereților,
poluarea cu deșeuri;

57
 Puncte tari Puncte slabe

- degradarea habitatelor caracteristice zonei

alpine ca urmare a accesului cu mijloace de
transport auto, ATV-uri, mai ales atunci când
staționează sau circulă pe covorul vegetal;

- amenajarea pârtiilor de schi cu impact negativ

asupra covorului vegetal, prin modificarea
peisajului, micro-reliefului, distrugerea unor
forme carstice precum și modificarea bilanțului
hidrologic prin folosirea tunurilor de zăpadă;

- realizarea instalațiilor de transport pe cablu a

condus la distrugerea vegetației forestiere de pe
traseul acestora;

- camparea în locurile interzise a generat în

principal degradarea covorului vegetal dar și
deranjarea faunei, modificarea peisajelor și
apariția depozitelor menajere.

Oportunități Amenințări

- lărgirea segmentului de piață turistică ce - nerespectarea traseelor marcate de către

manifestă interes față de ecoturism; vizitatori;

liberalizarea circulației turiștilor în Uniunea - depășirea capacității de suport a patrimoniului

Europeană; natural al trurismului prin dezvoltare;

- cei care vor vizita Parcul, vor contribui la - deșeurile abandonate de către turiști;
creșterea finanțării acestuia;
- apariția acomodărilor care nu sunt tradiționale
- situarea în apropierea unor importante sau necorespunzător proiectate;
obiective turistice, printer care: Castelul Peleș,
Bran, Mănăstirea Sinaia; - imposibilitatea de a face față concurenței
naționale și internaționale;
- un interes mai mare pentru activitățile
recreative desfășurate în aer liber; - pierderea unor piețe turistice prin insuccesul
de a aduce infrastructura turistică la nivel
- posibilități noi de marketing, îndeosebi prin european;
intermediul Internetului, care oferă accesul și
pe piețe internaționale aflate în căutarea unor - dezvoltarea excesivă a zonei Bran - Moeciu,
destinații turistice noi la costuri reduse; Valea Prahovei a generat apariția unor presiuni;

58
 Puncte tari Puncte slabe

- promovarea Parcului și managementul

- conservarea biodiversității printr-un sistem de
ecoturismului prin intermediul unor activități
măsuri uneori prea restrictive.
proprii sau diverse parteneriate.

Sursa: prelucrare după Planul de Management al Parcului Natural Bucegi (Regia Națională a
Pădurilor Romsilva).

Exemplu aplicat: Analiza SWOT pentru municipiul Târgoviște.

Sarcina de lucru: Identificați trei puncte tari, trei puncte slabe, (caracteristici interne), trei
oportunități și trei pericole (caracteristici externe) pentru municipiul Târgoviște.

Puncte tari Puncte slabe

- Municipiul beneficiază de amplasare

geografică avantajoasă la confluența unor
drumuri naţionale importante: DN71
Târgoviște-București (la 80 km sud-est),
DN72 Târgoviște - Ploiești (la 50 km est),
DN72 Târgoviște - Găești (la 27 km sud- - Politica și programele de transport la nivelul
vest), DN72-A1 Târgoviște - Pitești (la 75 municipiului nu sunt coordonate cu nevoile de
km vest), DN71-E60 Târgoviște - Sinaia - mobilitate ale cetățenilor;
Brașov (la 110 km nord-est); - Restructurarea întreprinderilor a dus la
- Municipiul Târgoviște are un potenţial creşterea şomajului;
turistic ridicat datorită existenței - Marile complexe comerciale din zona
monumentelor culturale și istorice de centrală a municipiului provoacă fluxuri foarte
valoare, precum și a condiţiilor naturale și a mari de persoane, autovehicule și mărfuri,
peisajului pitoresc; ceea ce conduce la disconfort pentru populația
- Intrarea în funcțiune a Complexului turistic din jurul acestora.
și de natație a sporit atractivitatea orașului în
rândul turiștilor, prin oferirea unei game
diversificate și complete de servicii turistice,
de agrement și relaxare (înot, minifotbal,
tenis, baschet, târguri turistice, evenimente
cu caracter turistic);

Oportunități Amenințări

59
- Aprobarea Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă prin care se pot obține finanțări
necesare îmbunătățirii mobilității în
municipiu
- Scăderea numărului de locuitori ai
- Propunerea de conectare a autostrăzilor A1 municipiului și îmbătrânirea populației;
- Pitești cu A3 - Ploiești prin propunerea de
Drum Expres DX7 Muntenia Expres. - Diminuarea semnificativă a numărului
obiectivelor economice (industriale) și
- Dezvoltarea accelerată a turismului datorată creșterea semnificativă a șomajului;
promovării intense a potențialului istoric,
arhitectural și de cult al orașului, - Locuri de muncă din ce în ce mai puţine;
posibilitatea introducerii orașului într-un - Lipsa programelor de promovare turistică.
circuit turistic de nivel regional, apropierea
de centrul balnear Pucioasa, de zona turistică
Peștera - Padina și numeroase ale puncte de
interes turistic.

Sursa: prelucrare după Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Târgoviște 2014-2020.

 Metode și tehnici de dezvoltare a gândirii critice

În cadrul actului educaţional, dezvoltarea gândirii critice la elevi reprezintă un obiectiv

important, întrucât acest proces presupune înţelegerea informaţiei, emiterea de raţionamente,
capacitatea de argumentare şi evaluarea ideilor.

În literatura pedagogică existentă se distinge, printre altele, definiţia emisă de D.

Sălăvăstru16, conform căreia „a gândi critic înseamnă a evalua continuu plauzibilitatea şi
relevanţa datelor disponibile, a fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri, a căuta alternative
la atitudini deja fixate, a adopta o poziţie pe baza unei întemeieri argumentate şi a analiza logic
argumentele celorlalţi”.

Gândirea critică este reprezentată ca un ansamblu de capacităţi şi atitudini în rândul

elevilor, printre care: centrarea pe o problemă, argumentarea acesteia, formularea unor judecăţi
de valoare, căutarea unor raţiuni ale problematizării, utilizarea unor capacităţi ale gândirii critice,
găsirea unor alternative la soluţii ş.a., toate acestea conducând spre rezolvarea unor probleme
date. Din cadrul acestei categorii de metode ne-am oprit la următoarele:

Metoda SINELG

16 Sălăvăstru D. (2009), Psihologia învăţării. Teorii şi aplicaţii educaţionale, Editura Polirom, Iaşi, p. 204.

60
 Metoda SINELG (sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii)
este axată pe menţinerea implicării active a gândirii elevilor în lectura unui text. Similar
celorlalte metode din această categorie, are mai multe etape de desfăşurare:

- prezentarea temei şi a textului ce urmează a fi lecturat;

- inventarierea cunoştinţelor asimilate anterior în legătură cu textul respectiv;

- notarea ideilor, făcută de profesor pe materialul de expunere al clasei;

- lectura propriu-zisă a textului supus analizei (pe baza textului primit, elevii fac adnotări
marginale cu anumite semnificaţii, materializate prin semne precum:

- „„ - bifă - conţinutul este conform cunoştinţelor şi opiniei elevului;

- „-” - conţinutul infirmă cunoştinţele şi opiniile elevului;

- „+” - informaţia citită este nouă;

- „?” - un anumit aspect este tratat confuz sau se poate ca un anumit aspect să nu fie bine
cunoscut de elevi şi să dorească elemente suplimentare;

- etapa corespunzătoare realizării unui tabel în care să fie inserate informaţii asociate semnelor
anterioare, după un model de forma:

„+” - cunoştinţe „?” - cunoştinţe

„„ - cunoştinţe „-” - cunoştinţe noi, neîntâlnite incerte, confuze,
confirmate de text infirmate de text până la momentul care merită să fie
dat cercetate

... ... ... ...

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Pădurea.

Sarcina de lucru: Citiți timp de 5 minute, textul primit. În timp ce citiți, marcați lateral
textul cu cele patru semne („„, „-”,”+”,”?”), după care va fi completat tabelul.

„„ „-” „+” „?”

În România întâlnim În zonele de În pădurile de stejar În pădurile de stejar

două tipuri de câmpie, de deal și mai cresc și alți cresc arbuști
păduri: păduri de în zona montană arbori: gorunul, (măceșul,
foioase (stejar și fag) până la o înălțime cerul, carpenul, porumbarul, cornul)
și păduri de conifere de 700-800 m se frasinul, arțarul, și plante mici

61
 (brad, molid, pin). (ghiocelul, vioreaua,
găsesc păduri de ulmul, teiul,
toporași, romanița,
stejar. paltinul etc.
lăcrămioara).

În pădurile de stejar
Pădurile de fag se
predomină stejarul.
În pădurile de stejar întâlnesc pe
Fructele stejarului -
trăiesc șarpele, Pădurile de stejar dealurile înalte și pe
ghindele - constituie
lupul, căprioara, sunt luminoase munți, în zone cu
hrana de bază a unor
salamandra. înălţimi cuprinse
animale (mistreți,
între 600-1300 m.
veverițe).

Fructele unor plante

Pădurile de conifere Pădurile de conifere
(murul, fragul,
sunt alcătuite din sunt întunecoase și Arbuștii întâlniți
măceșul, cireșul,
arbori cu frunze din acest motiv aici sunt: zmeurul,
cornul) pot fi
permanente și flori cresc puțini arbuști; afinul, merișorul,
consumate fie
sub formă de con. aceștia cresc în coacăzul-de-munte
proaspete, fie sub
luminișurile etc.
formă de dulcețuri
pădurii.
sau siropuri.

Pădurea
împrospătează aerul
(îmbogățindu-l în
oxigen), fixează
În pădurile de
solul, micșorează
conifere, la
puterea vânturilor.
altitudini mai mari Pădurea mai este
Lemnul arborilor În pădure cresc
predomină molidul, numită plămânul
este folosit de către plante medicinale.
dar se întâlnesc și verde al Pământului.
oameni la
alți arbori cum ar fi
confecționarea de
zada și zâmbrul.
mobilă, parchet,
chibrituri, diverse
alte obiecte; este un
combustibil valoros.

Metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat

Această tehnică didactică se bazează pe informaţiile achiziţionate anterior de elevi, care

trebuie luate în considerare atunci când se predau noile informaţii. Tehnica de lucru se bazează
pe cinci etape:
62
 1. Prima etapă care corespunde cu prima întrebare - Ce știu despre temă/subiect?, se
bazează pe informațiile/cunoștințele anterioare achiziționate de către alevi, fie de la școală, fie
din mediul familial sau din alte locuri.

2. A doua etapă corespunde întrebării Ce vreau să știu? și presupune întocmirea de către

elevi a unei liste de întrebări de care sunt interesați.

3. Cea de-a treia etapă vizează confruntarea elevilor cu noile cunoștințe, sub diferite
forme (text științific, fotografii, materiale grafice etc.), căutarea răspunsurilor la întrebările din
lista alcătuită de ei, înțelegerea noilor informații făcându-se apel la cunoștințele anterioare și
construirea unor sensuri noi în aria de interes care este luată în dezbatere.

4. În etapa a patra, care corespunde cu afirmația Am învățat, are loc compararea

cunoștințelor noi cu cele anterioare, dar și cu așteptările elevilor precizate în rubrica Vreau să
știu.

Există posibilitatea ca nu toate întrebările din lista formulată la început să aibă și

răspunsuri, tocmai de ceea, în cea de-a cincea etapă, cu sintagma Ce altceva aș dori să mai aflu
despre temă/subiectul dezbătut, se poate face o extindere a învățării centrată pe întrebările care
nu au avut răspuns în text. Acest lucru implică activitatea independentă a elevilor, iar pentru
aceasta le vor fi precizate de către profesor locurile de unde se pot informa, cum să caute și să
găsească informația dorită, precizându-le sursele bibliografice de informare.

Dintre avantajele metodei, pot fi menţionate ca principale: realizarea unei lecturi active,
exersarea şi dezvoltarea capacităţii de ierarhizare, stimularea creativităţii elevilor, lucrul în grup
etc.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Linia orizontului. Punctele cardinale.

Sarcina de lucru: Completați cele trei rubrici ale tabelului de mai jos cu ce știți și doriți să
aflați despre linia orizontului și punctele cardinale.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Ce credem că ştim? Ce trebuie să știu? Ce am învăţat?

- ce înseamnă „linia - denumirea populară a - de unde răsare Soarele

orizontului” punctelor cardinale
- modificările poziţiei Soarelui
- care sunt punctele cardinale - să mă orientez în natură în timpul unei zile

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Locuitorii și așezările omenești.

63
 Sarcina de lucru: Completați cele trei rubrici ale tabelului de mai jos cu ce știți și ce doriți
să aflați despre județul Dâmbovița.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Ce credem că ştim? Ce trebuie să știu? Ce am învăţat?

1. Județul Dâmbovița este

1. Județul în care locuim se dispus în trei trepte de relief,
numește Dâmbovița. 1. Zonele de relief ale
ce se succed de la nord la sud:
județului Dâmbovița.
2. Reședința de județ este munți, dealuri și câmpii.
municipiul Târgoviște. 2. Județele învecinate
2. Județele învecinate:
județului Dâmbovița.
.... Brașov, Prahova, Ilfov,
... Giurgiu, Teleorman, Argeș

...

Fișele de lucru

Reprezintă un instrument didactic, o modalitate de consemnare a unor date și informații

de natură bibliografică și de conținut a unui text, lecție, studiu, articol etc. Fișele de lucru pot fi
utilizate în activități de consolidare a cunoștințelor, în cele de recapitulare, precum și în
activitățile de evaluare. De asemenea, pot fi integrate pe parcursul lecției, în oricare etapă a
acesteia, fie în verificarea cunoștințelor anterioare, fie în predarea noilor conținuturi, în diverse
etape ale achiziției de noi cunoștințe și informații despre un fenomen, proces etc.

Fișele de lucu pot fi elaborate și cu suport grafic, cartografic, cu hărți, scheme, garfice de
variație, imagini, desene, schițe etc.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Principalele activități economice.

Sarcina de lucru: Colectivul clasei este împărţit în patru grupe, fiecare grupă va
reprezenta o ramură economică. Rezolvați cerințele exprimate pe fișa de lucru primită.

Grupa 1

1. Uneşte resursele de subsol cu regiunile de extracţie:

64
 2. Pe baza textului din manual, răspunde la următoarele întrebări:

- Care sunt ramurile industriei?

- Care sunt produsele obţinute din industria metalurgică şi la ce servesc acestea?

3. Grupează următoarele exemple în bogăţii ale solului şi bogăţii ale subsolului: păduri de
stejar, petrol, păşuni, minereuri, cărbuni, păduri de fag, gaze naturale, păduri de conifere, sare,
marmură, izvoare.

Grupa 2

1. Pe baza textului din manual, precizează activităţile agricole...

2. Scrie ce se obţine prin prelucrarea industrială a produselor obţinute de la următoarele

plante şi animale:

- grâu... - sfeclă de zahăr...

- bovine... - ovine...

3. Care sunt tipurile de terenuri agricole din ţară noastră?...

4. Precizează denumirile unităţilor de relief unde se cultivă sau se cresc următoarele

grupe de plante şi animale:

- cereale... - plante industriale...

- viţă de vie... - legume...

- pomi fructiferi... - bovine şi ovine...

- păsări... - porcine...

65
 5. Realizează un text pornind de la expresia „drumul laptelui” (maxim trei rânduri)...

Grupa 3

1. Pe baza informaţiilor din manual, precizează principalele mijloace şi tipuri de

transporturi...

2. Precizează cea mai apropiată magistrală feroviară şi cel mai apropiat aeroport de
localitatea unde locuieşti...

3. Motivează de ce crezi că ţara noastră exportă mobilă...

4. Ce obiective turistice cunoaşteţi în judeţul vostru?...

5. Caracterizează prin cinci adjective activităţile economice din ţara noastră...

Grupa 4

1. Uneşte fiecare ramură a economiei cu una din casetele ce cuprinde caracteristici ale
acesteia din tabelul de mai jos:

2. Imaginează-ţi că eşti ghid turistic. Care sunt principalele trasee și obiective turistice pe
care le-ai recomanda vizitatorilor care vin în orașul tău? ...

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Clima și apele României

Sarcina de lucru: Colectivul clasei este împărţit în două grupe, grupa meteorologilor şi
cea a hidrologilor. Rezolvați cerințele exprimate pe fișa de lucru primită.

Grupa 1. Meteorologii

66
 1. Privim pe fereastră şi spunem cum este afară: soare, ploaie, cald, bate vântul sau nu!
Când vorbim despre temperatura aerului, vânt, precipitaţii, putem spune vreme. Este la fel
vremea în fiecare zi? Numai în România este frig sau cald?...

2. Clima este la fel pe toate formele de relief?

3. Descrie pe scurt tipurile de climă din România:

- Clima de munte ...

- Clima de deal ...

- Clima de câmpie ...

4. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) în dreptul următoarelor afirmaţii:

- Temperatura scade cu înăltimea reliefului. 

- Precipitaţiile scad cu înălţimea reliefului. 

- Temperatura creşte cu înălţimea reliefului. 

- Precipitaţiile cresc cu înălţimea reliefului. 

5. Încercuieşte răspunsul corect:

- România are o climă polară.

- România are o climă temperată.

- România are o climă tropicală.

- Clima temperată are un anotimp.

- Clima temperată are patru anotimpuri.

- Clima temperată are două anotimpuri.

6. Descrie vremea de astăzi, pe baza unui simbol dintre cele de mai jos.

67
 Sursa: www.google.ro, simboluri grafice pentru starea vremii

Grupa 2. Hidrologii

1. Din mulțimea de termeni de mai jos, alege doar pe cei care definesc componente ale
învelişului de apă al Terrei:

Munte, apă curgătoare, deal, lac, floare, vânt, izvor, ploaie, baltă, nea, mare, fluviu,
Dunăre, ghiocel, podiş, apă stătătoare, oraş, râu, fată, pârâu, soare, Mureş, copil, Marea Neagră,
baltă, Lacul Vidraru.

2. Completează spaţiile libere cu termenii corecţi din lista următoare: maluri, râu, albie,
vale, izvor, curge, afluenţi.

- Râul este o apă care... printr-o...

- Valea este alcătuită dintr-o... mărginită de...

- Râul începe de la...

- În... se varsă...

3. Cu ajutorul literelor din pătrat, formează cuvinte denumind râuri din România...

DRREMNII

ILPVTSOF

PCABUB

68
4. Efectuează corespondența:

Numite şi lacuri de acumulare

Lacurile naturale Construite de om pentru bararea cursului
unor râuri

Formate prin umplerea unor adâncituri ale

pământului cu apa izvoarelor sau a
Lacurile artificiale
precipitaţiilor, ori prin bararea cu nisip,
pietriş sau mâl a cursurilor unor râuri.

Ghidul de studiu

Este o tehnică modernă prin care elevii citesc un text, orientarea lecturii textului trebuie
să se facă prin intermediul unor întrebări formulate astfel încât răspunsurile să nu fie oferite de-a
gata, ci să fie descoperite de către aceștia prin citirea atentă a textului.

Exemplu aplicat: tema - Poluarea mediului.

Sarcina de lucru: Citiți textul de mai jos. Pe baza acestuia veți răspunde la întrebări despre
poluarea mediului înconjurător.

Întrebări:

- Ce este poluarea

- Cum se definesc poluanții?

- Identificați principalele surse de poluare.

- Care sunt tipurile de poluare în funcție de cauzele care o produc?

Text. Tema - Poluarea, poluanții, sursele și tipurile de poluare ale mediului.

Poluarea reprezintă introducerea de către om în mediu, direct sau indirect, a unor

substanțe/energii care pot aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, daune
bunurilor materiale, ori o cauză de deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop
recreativ sau în alte scopuri legitime.

Poluantul este definit ca orice substanţă/preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau
sub formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau

69
vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor
vii şi aduce daune bunurilor materiale.

Principalele surse de poluare sunt:

industria (extractivă, energetică, prelucrătoare, aceasta din urmă cu subramuri ca metalurgia,

industria chimică, cea alimentară, a celulozei şi hârtiei, a pielăriei etc.);

transportul auto, feroviar, naval, prin conducte (inclusiv datorită unor accidente şi avarii);

agricultura modernă, puternic chimizată.

Dezvoltarea industriei, mecanizarea şi chimizarea agriculturii şi intensificarea

activităţilor de transport au accentuat un alt element negativ al activităţii antropice: poluarea
mediului ca urmare a cantităţilor imense de noxe dispersate în atmosferă, în sol şi în reţeaua
hidrografică..

Categorii de poluare:

1. În funcție de cauzele care o produc, poluarea poate fi naturală și antropică;

2. În funcție de diversitatea surselor de poluare antropice, se detașază: poluarea

industrială; poluarea datorată mijloacelor de transport; poluarea agricolă; poluarea casnică.

3. În funcție de elementele cantitative existente în mediu există:

- poluare fizică, ce are ca principale forme: poluarea fonică (sonoră); termică; prin radiaţii
ionizante.

- poluare chimică, datorată diverselor substanţe eliberate în mediu sub formă gazoasă,
lichidă sau de particule solide;

- poluare biologică: cu germeni patogeni ajunşi în aer, apă sau sol, cu substanţe organice
putrescibile, cu efecte importante de poluare a resurselor de apă, poluarea estetică poluarea
electromagnetică.

4. În funcție de componenta mediului unde se amnifestă poluarea, se detașează: poluarea

atmosferei, apei; solurilor și terenurilor; poluarea și modificarea învelișului biotic; poluarea și
modificarea peisajelor. (G. Pehoiu - Note de curs Geografia mediului 2017).

Exemplu aplicat : Geografie cls.a IV-a, tema - Principalele activități economice.

Sarcina de lucru: Citește lecția din carte și textul de pe fișa primită și răspundeți la
următoarele întrebări:

70
  Ce se obţine prin prelucrarea industrială a produselor obţinute de la următoarele plante
şi animale:

- grâu... - sfeclă de zahăr...

- bovine... - ovine...

 Precizați principalele plante de cultură cultivate în condițiile climatice ale țătii

noastre...

 Prezentați principalele zone de cultură ale cerealelor, plantelor industriale, pomilor

fructiferi și viței de vie din Romînia...

 Realizează un text pornind de la expresia „drumul grâului” (maxim trei rânduri)...

 Metode şi tehnici de dezvoltare a competenţei comunicaţionale (metode

bazate pe dezbateri)
 Dezbaterea (discuția) reprezintă un schimb organizat de idei şi opinii cu privire la
un subiect/problemă.

Metoda dezvoltă elevilor abilitatea de a analiza, din mai multe puncte de vedere, o serie
de probleme/teme controversate, stimulându-i să emită judecăți asupra unui fenomen sau fapt, pe
baza unor criterii obiective, să susțină o poziție bazată pe argumente bazate pe dovezi și nu pe
opinii.

Dezbaterea contribuie la extinderea și perfecționarea cunoștințelor asimlate de elevi

anterior dobândite, poate să contribuie al generalizarea unor cunoștințe și transferul lor în alte
situații sau probleme noi de învățare.17

Dintre avantajele metodei, le menținăm pe următoarele:

- dau o formă socializată activității de învățare, creând o atmosferă de deschidere, de

receptivitate și apropiere între elevii participanți;

- intensifică relațiile din cadrul graupului de lucru;

- formează deprinderi de cooperare în grup;

- are un caracter operațional, întrucât contribuie la stimularea inițiativei de participare la discuție,

în vederea clarificării, sau găsirii de soluții asupra problemei/temei discutate;

17 Ceghit I. (2006), Metode de învățământ..., p. 94.

71
- stimulează spontaneitatea și creativitatea în gândirea elevilor, combinarea soluțiilor parțiale
până la rezolvarea problemelor în ansamblul lor luate în discuție.

Există mai multe tipuri de dezbatere18:

- dezbaterea-dialog, de tipul consultației, atunci când apare o controversă între profesor și elev

- dezbaterea de grup

- dezbaterea de tip preseminar

- dezbaterea de tip seminar

- dezbaterea în masă, la care participă un număr mare de elevi

- dezbaterea tip masă rotundă

- seminarul dezbatere

- dezbaterea organizată după procedeul Philips 6/6

- asaltul de idei sau brainstorming-ul

- dezbatere pe baza jocului de asociere de cunoștințe

- discuția dirijată, prin propunerea de teme cheie date anterior

- discuția liberă

- colocviul

- dezbaterea de tip „panel”

- dezbaterea tip „Broasca ţestoasă”

- dezbaterea „Forum” etc.

Dintre acestea, le vom detalia metodologic şi exemplificativ pe cele de mai jos.

Dezbaterea Forum

Are ca elemente necesare unele aspecte precum:

- anunţarea sau neanunţarea prealabilă a temei sau domeniului avut în vedere;

- precizarea numărului participanţilor la dezbatere;

- stabilirea limitelor de timp ale alocuţiunilor individuale;

18 Ibidem, p. 95.

72
 - un număr limitat de intervenţii în cadrul activităţii;

- stabilirea unui număr maxim de întrebări/răspunsuri la problematica discutată;

- un timp dat de gândire înaintea începerii activităţii propriu-zise.

Pregătirea dezbaterii de către elevi presupune:

1) Definirea termenilor - definirea termenilor-cheie în vederea facilitării înţelegerii temei

de către participanţi.

2) Identificarea poziţiei - pro sau contra - interpretarea temei din ambele perspective,
pentru a evita unele inconveniente (repetarea discursului unui adversar, nepregătirea în logica
ideilor ocazionată de schimbarea opiniilor etc.), dar şi unele obligaţii din partea participanţilor.

3) Structurarea alocuţiunii unui vorbitor - prezentarea interpretării proprii, explicarea

afirmaţiilor făcute, susţinerea acestora cu dovezi, argumentarea importanţei argumentării în
vederea câştigării rundei, concluzionări.

4) Formularea întrebărilor - acestea sunt câte trei, care pot fi adresate uneia sau mai
multor persoane, iar vorbitorul chestionat are obligaţia de a răspunde. Astfel se asigură
construirea unui demers logic prin intermediul întrebărilor.

Punctarea se face numai în cazul răspunsurilor utilizate în construirea pledoariei

celui/celor care a(au) formulat întrebările.

Exemplu: tema dezbaterii - Activitatea Societății... din localitatea... și impactul ei asupra

stării mediului şi a populaţiei.

Societatea... se erijează într-o sursă principală de poluare a mediului (asupra aerului, apei,
solurilor și vegetației), cu impact și asupra stării de sănătate a populației din localitate, precum și
din zona înconjurătoare.

Etape:

- se stabilește numărul de elevi participanți la dezbatere (opt elevi);

- se stabilește ordinea discursurilor;

- timpul alocat fiecărui discurs (3 min.);

- fiecare formulează și răspunde la întrebări (elevii își pot alege roluri în cadrul
dezbaterii: cel de director al societății, cel de ecologist, cetățean al localității, rolul unei persoane
din conducerea locală);

73
 - de asemenea, fiecare intervenție trebuie susținută de argumente relevante, dovezi clare
și credibile, cu exemple concrete;

- pe parcursul dezbaterii, ceilalți elevi vor nota și vor pune întrebări cu privire la
argumentele, afirmațiile, dovezile și exemplele cu privire la poluarea mediului și a populației din
localitate.

În vederea verificării cunoștințelor dobândite de elevi poate fi aplicat un test cu întrebări

de genul:

1. În ce măsură considerați că activitatea Societății... care are ca profil producția de

metale feroase și alte produse specifice, poluează componentele mediului din localitate?

Răspunsuri potențiale:

- În cartierele de locuit imediat vecine cu obiectivul industrial amintit, se manifestă un

grad ridicat de noxe, care poluează aerul și se resimt inclusiv asupra stării de sănătate a
populației.

- Calitatea aerului, a solului, dar și a vegetației din localitate și zona limitrofă acesteia, au
de suferit de pe urma emanării în atmosferă a unor poluanți rezultați din procesul de producție.

- De asemenea, aerul este greu respirabil, mai ales în proxima vecinătate a obiectivului,
ceea ce conduce la îmbolnăviri ale populației, mai cu seamă a căilor respiratorii.

2. Dacă apa potabilă din rețeaua de alimentare cu apă a localității ar fi contaminată cu

substanțe poluante (metale grele), ce măsuri de prevenire s-ar putea lua pentru a se diminua
numărul mare de îmbolnăviri ale populației?

Răspunsuri potențiale:

- Având în vedere faptul că Direcția de Sănătate Publică a Județului... are

responsabilitatea supravegherii și monitorizării calității apei potabile, precum și a distribuirii în
scop potabil în instalațiile centrale de alimentare cu apă a populației, se dorește o mai bună
informare a locuitorilor cu privire la acest aspect.

- Trebuie cunoscute și respectate anumite reguli, ca de exemplu: dacă apa rece de la

robinet nu a fost folosită mai multe ore, sau a fost întreruptă distribuția acesteia una-două zile, se
recomandă să fie lăsată să curgă mai mult timp pe țeava de la robinet (1-2 min.) înainte de a fi
consumată; apa caldă menajeră nu va fi utilizată în consum; de asemenea, pot fi folosite filtre
care au rolul de a opri impuritățile sau diverse reziduri din conținutul apei etc.

3. Într-o eventuală intoxicație cu metale a populației care credeți că sunt alimentele care
ajută la dezintoxicare?

74
 Răspunsuri potențiale:

- Consumul de alimente bogate în antioxidanţi (portocale, grapefruit, mandarine, lămâi,

morcovi, cartofi dulci, piersici, seminţe germinate) şi magneziu (broccoli, spanac, seminţe de
dovleac).

- Consumul de ceaiuri din plante medicinale.

- Consumul de produse vegetale proaspete sau gătite bogate în minerale și vitamine etc.

Dezbaterea de tip panel

Termenul de panel provine din limba engleză și înseamnă jurați. Acest tip de dezbatere
presupune formarea unui grup de elevi (șase), bine pregătiți, care vor analiza și dezbate o
problemă/temă. Discuţia de tip panel reprezintă exerciţiul în ansamblu, iar panelul este grupul de
discuție (juraţii sau eşantionul-panel).

Aplicarea dezbaterii de tip panel în activități presupune realizarea mai multor obiective,
printre care:

- implicarea rapidă a tuturor participanţilor;

- substituirea discuţiilor sau monologurilor cu o discuţie mai puţin formală;

- exprimarea unor idei noi, contrastante, într-o manieră nestresantă;

- implicarea afectivă a participanţilor în discuție etc.

Cuprinde mai multe etape:

- constituirea panelului de dezbatere;

- așezarea membrilor (a panelului), la masa de dezbatere și alegerea unui lider de

grup/raportor al panelului;

- prezentarea membrilor panelului și a temei/problemei de dezbatere celorlalți elevi;

- dezbaterea în panel; fiecare elev își expune opinia față de subiectul luat în dezbatere, în
timp ce elevii extra-panel pot interveni prin mesaje scrise, pe postituri de diverse culori, acestea
sunt citite în panel și dezbătute, după care discuția este reluată cu formularea altor idei;

- dezbaterea generalizată, moment în care toți elevii pot interveni cu întrebări referitoare
la problema/tema de discuție;

75
 - în final se face o sinteză a ideilor, se formulează concluziile și se evaluează opiniile
fiecărui participant la dezbatere.

Dintre avantajele dezbaterii de tip panel menționăm:

- dezvoltă la elevi spiritul critic, abilitatea de a formula întrebări;

- stimulează atenția, capacitatea de exprimare, de ascultare activă;

- facilitează cooperarea în grup, învățarea activă.

Exemple:

- Ce știm despre anotimpuri ?

- Cum este influențată viața plantelor și animalelor de factorii naturali?

- Acțiuni de protejare a mediului înconjurător.

- Țările și instituțiile de conducere ale Uniunii Europene.

- România în Europa și pe Glob - localizare și identificare latitudinală, longitudinală,

altitudinală.

Dezbaterea de tip broască țestoasă

Asemănătoare cu metoda de mai sus, are câteva elemente distinctive, dintre care:
colectivele de elevi se împart în grupuri de cel puţin 6 participanţi, cu câte doi raportori;
dispunerea grupurilor în timpul dezbaterii generale și în rolurile jucate de elevii participanți la
dezbatere este diferită.

De unde vine denumirea de broască țestoasă pentru acest tip de dezbatere? Iată
răspunsul: în timpul discuţiei generale, purtătorii de cuvânt/ raportorii pot comunica cu membrii
grupului lor în anumite momente dificile, asemenea broaştei ţestoase care se retrage în carapace
în caz de pericol.

Aplicarea procedurii se face astfel:

- se formează grupurile de lucru;

- se anunţă tema comună propusă spre analiză şi rezolvare;

- au loc discuţii în grupurile formate în vederea rezolvării sarcinii;

- raportorii, plasaţi în faţa grupurilor reprezentate, vor participa la discuţia comună, însă
vor dezbate şi în grupurile lor, iar unul dintre raportori va primi sugestiile şi observaţiile
elaborate de membrii grupului său pe parcursul discuţiei generale;

76
 - în situaţii de incertitudine, raportorii pot cere să intervină, în locul lor, un alt membru al
grupului pe care îl reprezintă;

- cadrul didactic are rolul de coordonator al dezbaterii, corijând, unde este cazul,
participarea la dezbatere asupra temei propuse.

Dezbaterea de tip broască țestoasă are ca avantaje:

- dezvoltă colaborarea între membrii grupurilor formate;

- stimulează capacitatea de exprimare a elevilor;

- facilitează manifestarea comportamentului democratic etc.

Exemple:

- Delta Dunării, principală zonă turistică a României, unicat în Europa.

- Municipiul București, capitală europeană.

- Încălzirea globală și consecințele ei.

 Metode, tehnici și instrumente moderne de evaluare

Reprezintă proiectarea instrumentelor de evaluare şi a tipului acestora. Actualmente,

cercetările întreprinse şi experienţa didactică demonstrează faptul că evaluarea şcolară este
percepută ca fiind integrată organic în procesul de învăţământ, având rolul de reglare, optimizare
şi eficientizare a activităţilor de predare-învăţare. Dintre aceste tipuri de metode, tehnici și
instrumente prezentăm:

Proiectul

Este o modalitate de învăţare prin acţiune ce implică o strategie interactivă amplă şi un

instrument de evaluare complexă prin care se formează la elev o serie de competențe/aptitudini,
printre care independența, creativitatea, capacitatea de a aplica în practică noțiuni, concepte,
procese, fenomene, rezolvare de probleme etc.

Proiectul cuprinde un ansamblu de activităţi legate între ele, care vor fi îndeplinite
organizat pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor propuse. Întrucât proiectul este o temă de

77
cercetare orientată spre un scop precis (o anticipare a ceea ce se va realiza), elaborarea lui
implică cercetare ştiinţifică şi un demers practic de căutare a variantei potrivite.

Proiectul este o lucrare cu caracter aplicativ întocmită pe baza unei teme date, care
cuprinde analiza - cauzală, cronologică, spaţială - a unei probleme şi un demers explicit de
evoluţie şi soluţionare a ei. Elevii se confruntă cu o problemă complexă, autentică, extrasă din
realitatea actuală, pe care o analizează şi pentru care caută soluţii de rezolvare.

Fiind o activitate amplă, de durată, care implică mai multă muncă şi efort intelectual,
proiectul devine o formă de evaluare motivantă pentru elevi. Din acest punct de vedere, proiectul
reprezintă „o formă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru
evaluarea sumativă”.19 Luând în considerare că se lucrează în echipă şi se abordează un subiect
din mediul cunoscut de viaţă, proiectul permite colaborarea elevilor cu un nivel cultural variat,
cu abilităţi şi competenţe diferite. Aplicarea acestei metode se bazează pe mai multe etape,
respectiv:

- stabilirea temelor pentru proiect;

- stabilirea şi precizarea perioadei de realizare a proiectului;

- familiarizarea elevilor cu exigenţele specifice elaborării unui proiect;

- planificarea activităţii (formularea obiectivelor proiectului, constituirea grupelor de lucru,

distribuirea/alegerea temelor, distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al
grupui, precizarea surselor bibliografice);

- desfăşurarea cercetării/colectarea datelor/informaţiilor;

- realizarea materialelor;

- prezentarea rezultatelor obţinute;

- evaluarea proiectului.

Metoda proiectelor are numeroase avantaje, dintre care pot fi menţionate:

- este o metodă eficientă de evaluare, dar şi de învăţare interactivă;

- plasează elevul într-o situaţie de cercetare autentică;

- accentuează responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia;

- asigură implicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor propuse;

- facilitează abordările de tip inter- şi transdisciplinar;

19 Cucoş C. (2008), op. cit., p. 138.

78
- dezvoltă la elevi capacităţile: de a observa, investiga, analiza, compara, generaliza, de a utiliza
tehnici specifice de muncă intelectuală, de transfer de cunoştinţe, de argumentare etc.

- dezvoltă competenţe de relaţionare, comunicare;

- stimulează creativitatea, încrederea în potenţialul propriu etc.

După demersul realizat, proiectele pot fi:

de tip constructiv - sarcina elevilor este de a elabora un afiş, un colaj de fotografii, un ierbar, o
colecţie (roci, seminţe etc.), de a construi o machetă sau un mulaj, de a redacta un articol pentru
o revistă (de exemplu, pentru revista şcolii);

de tip problemă: sarcina este să rezolve o situaţie-problemă (de pildă, protejarea unor specii de
plante sau animale);

de tip învăţare: elevii trebuie să-şi îmbunătăţească o tehnică sau procedură de instruire (exemple:
utilizarea dicţionarului explicativ de termeni geografici, căutarea bibliografiei de specialitate
pentru o temă etc.).

Exemplu aplicat: Proiect - Pădurea

Obiectiv: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător,

precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia; cultivarea unei atitudini pozitive de
investigare şi de descoperire a naturii.

Obiective operaționale:

- să cunoască funţiile pădurii

- să cunoască importanţa pădurii pentru om şi pentru mediu
- să asimileze cunoştinţe generale despre plantele şi animalele pădurii;
- să înţeleagă relaţiile care se stabilesc în natură între plante, animale şi om;
- să ocrotească și să protejeze pădurea.

Bibliografie

Referatul

Redă în mod sintetic, în ordine logică, esența unei probleme sau a unor idei, pe baza
documentării din mai multe lucrări de specialitate apropiate de tema respectivă, evidențiind
contribuția autorilor și include elemente critice și păreri personale despre subiectul/tema tratată.

Structura referatului cuprinde mai multe elemente, respectiv: o introducere, un cuprins,

încheierea și bibliografia utilizată.

79
 Utilizarea acestei metode la clasă dezvoltă în rândul elevilor următoarele competențe:

- conceperea unui plan;

- identificarea informațiilor în diferite surse și baze de date;

- selectarea informațiilor în funcție de anumite criterii;

- prelucrarea informațiilor utilizând diferite tehnici și limbaje;

- utilizarea citatelor într-un text;

- exprimarea opiniilor despre diverse informații publicate în lucrările științifice;

- argumentarea opiniilor personale despre temă;

- ordonarea unei bibliografii etc.

Principalele aspecte metodologice referitoare la părțile componente ale referatului:

- introducerea - cuprinde referințe legate de temă/subiect, care trebuie încadrat într-o tematică
mai largă; este motivată tema aleasă, sunt prezentate câteva referințe științifice ale unor
cercetători cu privire la domeniul din care face parte tema; sunt reliefate importanța acesteia,
instrumentele și metodologia de lucru, metodele de investigare etc.;

- cuprinsul lucrării - se axează pe dezvoltarea ideilor de bază, fiind prezentat pe părți, capitole,
secțiuni, paragrafe; informațiile trebuie prezentate într-o succesiune logică, cronologică; vor fi
aduse argumente, opinii personale în confirmarea sau infirmarea ideilor; conținutul referatului
poate fi ilustrat grafic cu hărți, tabele, fotografii, grafice de variație etc.;

- încheierea referatului - cuprinde, de obicei, concluziile referitoare la tema abordată, opinii

personale ale autorului cu privire la problematica abordată în referat, soluții, variante de
rezolvare a unor probleme/aspecte dezvoltate etc.

Exemple:

- Relieful României - caracteristici generale și unități de relief.

- Apele din România, caracteristici generale, descrierea fluviului Dunărea.

- Orașul/comuna/satul natal - prezentare fizico- și economico- geografică;

- Tradiții și obiceiuri de Crăciun specifice spațiului românesc/unei regiuni geografice;

- Bucuriile toamnei;

- Unde ai fost în vacanța mare?

80
- În grădina de legume etc.

Portofoliul

Este definit ca „o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvenţă

mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare bazată pe un
ansamblu de rezultate”.20

O altă definiţie este avansată de autorul I.T. Radu, conform căreia portofoliul reprezintă
„un veritabil «portret pedagogic al elevului», relevând: nivelul general de pregătire, rezultatele
deosebite obţinute în unele domenii, ca şi rezultatele slabe în altele, interese şi aptitudini
demonstrate, capacităţi formate, atitudini, dificultăţi în învăţare întâmpinate ş.a.m.d.”.21

Portofoliile elevilor colectează produse ale activității lor în diferite contexte de educație
(formal, nonformal, informal) sub diferite forme: proiecte, referate, compuneri, teste de
cunoştinţe, teze, lucrări scrise, fişe de lucru, desene, diverse materiale informative, machete,
compoziţii personale, softuri, rapoarte, jurnale, filme video, site-uri Web, culegeri de texte, de
imagini, muzică ș.a. Structura unui portofoliu este influențată de profilul disciplinei și evaluarea
competențelor formabililor în raport cu aceasta.22

În alt sens, portofoliul reprezintă un instrument complex de evaluare, prin intermediul

căruia se poate urmări progresul înregistrat de elev în ceea ce privește achiziția de cunoaștințe
într-o perioadă mai mare de timp (semestru, an sau ciclu școlar), precum și formarea unor
capacități sau competențe, prin analizarea produselor curriculare elaborate de către acesta.

Portofoliul unui elev poate cuprinde:

1. Instrumente „formalizate” de evaluare - teste de evaluare, teste de cunoştinţe, teste de

evaluare a competenţelor, teme pentru acasă, probe practice, chestionare etc.;

2. Instrumente „non-formalizate” - referate, rezumate, postere, răspunsuri la diverse

chestionare, recenzii ale unor cărţi sau articole, biografii ale unor autori din domeniile geografiei
și mediului, eseuri structurate sau nestructurate, fişe de observare a unor fenomene geografice,
fişe de activitate experimentală, liste bibliografice, fişe de autoevaluare etc.

Exemplu aplicat: Portofoliu tematic pentru o regiune/zonă geografică - care poate

cuprinde următoarele produse curriculare:
20 Cucoș C. (2008), Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași, p. 140.

21 Radu I.T. (2000), Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 226.

22 Anghel, G.A. (2017), Elemente de metodologie a cercetării în educație, Editura Didactică și

Pedagogică, București, p.116.

81
- o schiţă de hartă;

- un poster cu oraşe;

- poster cu produse specifice produse în ţara respectivă;

- texte cu informaţii despre personalităţi;

- aritmogrif;

- eseu despre dezvoltarea economică a ţării respective;

- curiozităţi;

- descrierea principalelor obiective turistice;

- organizator grafic de tip tabel cu elemente esenţiale privind anumite fenomene și procese ale
mediului înconjurător respectiv, etc.

- un organizator grafic (listă structurată de idei);

- sigla regiunii

- imagini cu diverse obiective culturale, istorice, turistice, economice etc.;

- bibliografie;

- Analiza SWOT etc.

Avantaje ale portofoliului:

- permite aprecierea unor tipuri diverse de rezultate şcolare;

- evidenţiază progresele în învăţare ale elevilor, întrucât are loc o raportare la o perioadă mai
lungă de timp;

- stimulează creativitatea şi originalitatea specifice fiecărui elev;

- pune accent pe implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluării;

- dezvoltă la aceştia responsabilitatea pentru propria învăţare şi pentru rezultatele obţinute;

- facilitează cunoaşterea personalităţii elevului şi autocunoaşterea;

- dezvoltă capacităţi diferite în rândul elevilor, printre care cele de muncă intelectuală, de
comunicare, argumentative;

- capacitatea de transfer a cunoştinţelor;

82
- abilitatea de a utiliza, asocia diverse cunoştinţe;

- dezvoltă încrederea în potenţialul propriu.

Dintre dezavantaje pot fi menționate:

- realizarea unui portofoliu necesită mai mult timp pentru documentare, pentru realizarea
produselor și evaluarea acestora;

- întrucât multe dintre produsele portofoliului sunt realizate în afara clasei, există riscul de
implicare al altor persoane în a realiza produsele curriculare.

Posterul (afișul)

Reprezintă un instrument de comunicare, de instruire și de evaluare, în care informația

este prezentată sub formă de text și reprezentări grafice. Principalele funcții ale posterelor
sunt: de comunicare, evidențierea unei contribuții științifice personale, diseminarea unor
rezultate într-un cadru interactiv - în timp limitat, receptarea pe loc a feed-back-ului din partea
participanților, instruirea unui grup țintă, autoinstruirea23. Posterul cuprinde prezentarea unei
teme/lucrări, care include: tema/titlul, rezumatul, metodele de cercetare, rezultatele cercetării,
bibliografia.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a24:

Obiectiv de evaluare: elevii vor fi capabili să elaboreze un poster despre un oraș sau o
unitate de relief respectând cerințele impuse de cadrul didactic.

Sarcina de lucru: Formați grupuri de câte patru. Fiecare grup va realiza un poster despre
un oraș sau o unitate de relief, care să cuprindă un cuvânt, zece cuvinte cheie, un organizator
grafic, o siglă, o hartă schematică și ideile de bază despre acel oraș. După realizare, fiecare grup
își va evalua posterul printr-o notă, iar la finalul activității posterele vor fi afișate, se va face turul
galeriei și vor avea loc discuții pe baza produselor realizate și a procesului de învățare. Fiecare
elev va evalua posterele colegilor.

Dintre avantajele acestei tehnici de lucru, pot fi menționate: aprofundarea unui fenomen,
proces, obiect geografic, evidențierea esențialului unei probleme, reprezentarea elementelor și
relațiilor identificate într-o formă logică, estetică și sintetică, dezvoltă evaluarea și autoevaluarea
rezultatelor obținute.

23 Dulamă Eliza Maria (2011), Geografie și didactica geografie pentru învățământul primar și preșcolar,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, p. 66.

24 Ibidem.

83
 Eseul

Este un intrument/tehnică modernă de evaluare, face parte din categoria itemilor

subiectivi și permite evaluarea globală a unei activităţi de învăţare, punând în valoare abilitatea
de a evoca, organiza şi integra ideile, abilitatea de exprimare personală în scris, precum şi
abilitatea de a realiza/produce interpretarea şi aplicarea datelor/informațiilor.

Tipurile de eseuri se delimitează în funcție de două criterii:

1. După dimensiunile răspunsului aşteptat există:

- eseul cu răspuns restrâns (minieseul), în care, printre cerinţele enunţului, este precizată
şi dimensiunea maximă admisă a răspunsului aşteptat: număr maxim de cuvinte, paragrafe și
rânduri; reflectă organizarea și integrarea ideilor despre tema abordată, interpretarea și aplicarea
datelor.

2. După tipul răspunsului aşteptat:

- eseul structurat sau semistructurat, în care, prin cerinţe explicite, indicii sau sugestii,
răspunsul elevului este organizat, structurat, orientat, ordonat;

- eseul liber, în care originalitatea şi creativitatea elevului se pot manifesta maximal/liber.

În literatura actuală (Eliza Dulamă, 2008, p. 362) mai sunt cunoscute și alte clasificări, de
pildă:

1. Eseul de cinci minute - este un feedback oferit de către elevi profesorului, într-un
anumit moment al lecției.

2. Eseul de zece minute - este un eseu nestructurat, acesta oferind informații asupra
ideilor pe care le-au reținut elevii cel mai ușor din cadrul lecției. Evidențiază aspecte neclare, sau
învățate greșit, identificând dificultățile pe care le au elevii în învățare.

3. Eseul cu argumente pro și contra - este un eseu structurat care poate fi elaborat după
modelul de scriere „cascadă” al structurării argumentelor.

Exemplu aplicat: Eseu structurat, tema - Anotimpul iarna.

Sarcina de lucru: descrie anotimpul iarna, precizând:

- caracteristicile anotimpului (temperatură, precipitații, durata zilelor și a nopților);

- caracteristici despre viața plantelor și animalelor;

- caracteristici privind viața oamenilor în acest anotimp.

84
 Exemplu aplicat: Eseu liber - Scrisoare imaginară.

Sarcina de lucru: Scrie într-o scrisoare imaginară, adresată unui prieten din altă
ţară/localitate obiectivele turistice ale țării/orașului tău și determină-l să vină în vizită la tine,
pentru a le putea vedea și bucura de ele.

Exemplu aplicat: Eseu liber - Relieful carstic.

Sarcina de lucru: Scrie un text, de zece rânduri, cu titlul Relieful carstic. Utilizează
următoarele elemente; noțiunea de carst, condițiile de formare a reliefului carstic, forme de
suprafață (exocarst), de adâncime (endocarst), exemple.

Exemplu aplicat: Eseu structurat - România: țară carpatică, dunăreană, pontică.

Sarcina de lucru: precizează şi argumentează trăsăturile geografice de importanţă

europeană ale României. Descrieţi în maxim 30 de rânduri care sunt unităţile geografice de
importanţă europeană care se găsesc pe teritoriul României sau la limitele acestuia (identificarea
și argumentarea rolului Carpaților, al fluviului Dunărea și al Mării Negre).

Avantaje ale eseului:

- dezvoltă la elevi abilitatea de a evoca, organiza şi integra ideile într-un

concept/temă;

- abilitatea de exprimare personală în scris;

- abilitatea de a realiza/produce interpretarea şi aplicarea datelor.

- valorifică gândirea/scrierea creativă, imaginația, originalitatea, inventivitatea

etc.

Cvintetul

Cvintetul este una dintre metodele creative, prin care într-un număr de 5 versuri sunt
sintetizate ideile principale. Este, totodată, şi un instrument de evaluare a înţelegerii textului şi de
exprimare a creativităţii elevilor.

Primul vers este, de fapt, un singur cuvânt cheie referitor la tema discuţiei, fiind, de
obicei, un substantiv. Cel de-al doilea vers este alcătuit din două cuvinte care descriu
substantivul discutat, fiind de obicei adjective. Al treilea vers este alcătuit din trei cuvinte care
exprimă o acţiune fiind, de regulă, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers conţine patru
cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de subiect. Cel de-al cincilea vers este format dintr-un
singur cuvânt care exprimă esenţa subiectului pus în discuţie.

85
 Această metodă este un instrument rapid şi eficient de reflecţie, sinteză, rezumare a
conceptelor şi a informaţiilor.

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Apele curgătoare. Râurile și Fluviul
Dunărea.

Sarcina de lucru: Scrieți un cvintet despre apele curgătoare și fluviul Dunărea.

Dunărea

albastră / limpede

izvorând / curgând / vărsând

Dunărea străbate teritoriul României

Fluviu

Ialomița

curgătoare / repede

izvorăște / curge / se varsă

Ialomița străbate orașul Târgoviște

Râu

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Linia orizontului. Punctele cardinale.

Sarcina de lucru: Scrieți un cvintet despre linia orizontului și punctele cardinale.

Busola

rotundă / portabilă

orientând / indicând / ajutând

indică întotdeauna nordul

Obiect

86
 Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Relieful - caracteristici generale şi trepte
de relief.

Munţii

Înalţi / Fragmentaţi / Populaţi

Munţii au multe bogăţii

Se arcuiesc / Se înalţă / Se transformă

Carpaţi

Exemplu aplicat: Geografie, cls. a IV-a, tema - Bucureşti - capitala României.

Bucureşti

Oraş / Întins / Populat

Bucureşti este capitala României

Se dezvoltă / Produce / Administrează

Metropolă

Bibliografie

Pehoiu Gica (2018), Strategii didactice utilizate în activitățile geografice și de cunoaștere a

mediului în învățământul primar și preșcolar, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște.

87