P Pavlov, I. lanev, D.Cain Fe MCE cy pA) v Corint _PLAMEN PAVLOV IORDAN IANEV DANIEL CAIN ISTORIA BULGARIEI Prefata: Gheorghe Zbuchea NT Bucuresti, 2002Plamen Paviov (n. 1958) — Docent in cadryy Universitati .Sf. Chin si Metodiu® din Veliko Tae Bulgaria. In prezent, presedinte al Agentiei pentru bu is din sirdinalate, de pe lénga Consiliul de Minsie Republic Bulgaria. Specializare in istoria mediossry ° Peete, $i In istoria Bizantului. Autor al ma : fii, enciclopedii si manuale. ¥ __ Aelaborat capitolele I-Ill ale acestei iucrari lordan lanev (n. 1953) — Doctor in istorie. Cercetator in cadrul Directiei generale a arhivelor Consiliului de ‘Ministri al Republicii Bulgaria. In prezent, director in cadru Agentiel pentru bulgarii din strainatate, de pe lings Consiliul de Ministri al Republicii Bulgaria. Specializarc 1 istoria moderna $i contemporana a Bulgariei. Autor al ma multor monografii si studi. A elaborat capitolele |V-V ale acestei lucrari Daniel Cain (n. 1972) — Doctorand ai Universitasi | Specializare in istoria modema si contempo. ‘Sud-estului Europei. Autor al mai multor articole 5) politica din Bulgaria si Macedonia Vi, a tradus capitolele | — V gia rea. lucrari marcate cu (n.t.). y miso PREFATA Inca din perioada etnogenezelor europene, poporul roman se invecineaza de-a lungul Dundrii cu poporul bul- gar, destinele lor istorice impletindu-se apoi continuu, In diverse forme, pana in zilele noastre. Dincolo de Dunare, Bulgaria este astazi o realitate politico-statala asemana- toare Roméniei din multe puncte de vedere, atat in ceea ce priveste realitatile, cat si perspectivele. Inca de multa vreme, marele istoric roman Nicolae lorga sublinia ideea ca 0 cunoastere corecta a istoriei nationale a propriului popor este condifionata de cunoasterea trecutului istoric al vecinilor si, mai departe, al intregii Europe — cunoasterea istoriei universale. In acest context, studierea istoriei poporului bulgar de-a lungul veacurilor este benefica, chiar necesara. Trebuie s4 mentionam faptul c, pana in prezent, in limba romana nu exista o lucrare de sine statatoare, originalé sau traducere, privind evolutia vecinilor nostri sudici. Au fost abordate doar anumite aspecte, mai cu seama in cursuri $i manuale universitare, fiind mai amplu investigate doar relafille bilaterale in plan istoric, cultural etc., intr-o serie de contributii care isi au $i astazi valoarea lor (lon Bogdan, Nicolae lorga, P-P. Panaitescu, Constantin Velichi, Elena Siupiur etc). Nevoia unei prezentari monografice a evolufiei istorice a lumii bulgare este acum implinita prin lucrarea de fafa. Aceasta sinteza de istorie a fost alcatuita in mod fericit prin colaborarea unor istorici, tofi relativ tineri, atat din Bulgaria:ar, in ultimul deceniu a avut oc o | in desfasurare) de reanalizare a SF de , mal vechi sau mai noi, prin inlaturare. re nnegativ regimul national-comunist,j.° ea in circulatie a unei noi document, a recent. Lucrarea de fafa os), efort, inscriindu-se pe coord. , de abordare a trecutuly; st menfionate, in masura posit, si 0 serie de aspecte ale relatijc, ‘si lumini si umbre. De 0 parte ele, soarta seculara a tir, Asanestilor, problemeic baleanic din diferitele 207. onale in sud-estul Europe, i; doar cateva, au fos: 5 ri cele dou {ari In fong ‘efort de apropiere de adev ¢@ in anumite cay pi interpretari diferit N@, Ca specialis!. ntre cele cuprins: este deschis 5. fil, mai cu seama existénd de altfel, in ultimii ani, semne incurajatoare in aceasta direcfie. Istoria are un important rol in educarea $i apropierea popoarelor. Aceasta sintezé de istorie a po- porului vecin si prieten credem ca va contribui atat la o apropiere pe drumul integrarii europene, cat si la 0 mai buna pretuire a importantelor valori $i tradifii existente Janga noi. Prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea Universitatea Bucuresti‘Capitolul I ANTICHITATE $1 EV MEDIU 1. Stramosii Teritoriul actual al Bulgariei reprezinté unul dintre cele mai vechi centre ale civilizatiei umane in Europa. Primele date sigure care atesta activitatea umana dateaza din paleolitic, cu aproximativ 200 000-100 000 de ani i.Hr. Cei mai vechi locuitori atestati ai acestor finuturi sunt traci, de origine indo-europeana, care se formeaza ca popor in epoca fierului, inclusiv in prima jumatate a primu- lui mileniu Hr. Datele despre statalitatea timpurie a tracilor nu sunt prea numeroase gi, intr-o anumita masura, provin din legende. Homer povesteste despre participarea puter- nicului ,rege” trac Rezos la Razboiul Troiei (cca 1200 i.Hr.). Regele trac este descris de marele poet antic ca un stapanitor puternic gi cunoscut, care este aliat al Troiei. ‘Acest lucru nu este surprinzator — in acea epoca, nord- estul Asiei Mici intra in comunitatea etnica gi ligvistica tracica. Pentru o anumita perioada, tracii igi impun talasocratia intre Marea Neagra, Marea Marmara si Marea Egee, fiind repede inlocuiti de vechii greci. In secolele VII-VII T.Hr,, teritoriile tracice de la Golful Salonicului si pana la Delta Dunarii intra in raza de aciune a maril colo- nizari grecesti — sunt intemeiate Bizantion (din 330 d.Hr., Constantinopol, ulterior Istanbul), Apollonia (Sozopol), Anhialo (Pomorie), Mesembria (Nesebar), Odessos (Varna), Dionysopolis (Balcic), Tomis (Constanta) etc., legate de metropolele lor. Curand, intre colonisti si traci se stabilesc legaturi pagnice si se creeaza o zona larga de elatii culturale. Intaietatea, in cadrul acestora, o au vechii 9greci, care sunt deschisi spre influente din partea y, for traci. In plan politic si militar suprematia o ay... tracice vecine coloniilor grecesti, intre care, indie. cel mai puternic este statul odrizilor. Cutab, Odrizii' populeaza teritoriile de pe cursul raurilor +, i Marita si ajung pina la Muntii Rodopi si pe litoral. Negre si al Mari Egee. Drept intemeietor al Rog, dtizllor, autorii antic ilindica pe Teres (464 i.Hir) ca, actiuni energice, largeste teritoriul acestuia pana {a p, Sub domnia succesorilor sai, Sparadoc (464~ 444 Sitale (444-424 I.Hr.), Sevt | (424~cca. 407 i.Hr.). R¢ ‘odrizilor este cel mai puternic stat din Balcani si ., Atena sa-i cedeze jumatate din veniturile Ligii mar; Amestecul odrizilor in treburile polisurilor grecest) 4; apogeul In timpul lui Cotis | (383-359 i.Hr.), care s« festa ca un precursor al lui Filip al II-lea al Macedon, fiului acestuia, Alexandru cel Mare, in ceea ce py, ideea unei unitati globale a .lumii” elenice. Cotis ro,, ‘sa-gi extinda controlul asupra litoralului nordic Egee insé subapreciaza fortele Inca inepuizat Atenei. Regele odrid exercita o puternica influer vechilor greci, dar este ucis de mercenari atenien) nurile sale egueaza. _ Macedonenii, ca popor, sunt foarte apropial) de + iar unii oameni de stiinta sustin chiar ca structura |or la este asemanatoare cu cea a odrizilor, besilor s) 4 In secolul al V-lea I.Hr., Macedonia joaca un rol im, in razboaiele peloponesiace, iar in urmatorul seco insa intr-o forma mult mai primi. vechilor macedoneni, este mui: gi sub numele de odrisi. (n re vizibilé in comparatie cu ceilalti traci, desi si unii si ceilalti continu’ s& ramana ,barbari pentru vechii greci. Ascensiunea Macedoniei incepe in timpul lui Filip al II-lea (359-336 i.Hr.), aproape contemporan lui Cotis. Intre anii 342-339 i.Hr., Filip cucereste regatul odrizilor. Stapanirea macedoneana in Tracia ramane insa aproape simbolica si se manifesta prin prezenta catorva garnizoane. Oadrizii isi pastreaz4 o anumité autonomie. Hegemonia mondiala atinsa de Alexandru al Ill-lea cel Mare (336-323 7.Hr.) nu este atat la unison cu interesele vechilor macedoneni $i ale lumii tracice, ca intreg, cat mai degraba cu cele ale polisurilor grecesti si ale oligarhiei militaro—administrative elenice, in plina formare. Dupa destramarea imperiului lui Alexandru, statul odrizilor continua sa existe, ins in condiiile unei puteri centrale slabite si ale afirmarii unei puternice aristocratii locale. Alaturi de odrizi isi creeaza propriile forme statale si celelalte comunitati tracice importante — getii (pe ambele maluri ale Dunarii), dacii (pe teritoriul actual al Roméniel), tribalii (pe teritoriul de nord-vest al actualei Bulgari si_al Serbiei). Cea mai vizibila urma in istoria Europei de Sud-Est © lasa dacii, prin conducatorii lor Burebista (82-44 i.Hr.) gi Decebal (87-106 d.Hr) La inceputul secolului al lll-lea 7.Hr., in Balcani navalesc celtii cei razboinici, care stapanesc si o parte din Asia Mica gi intemeiaza un regat propriu pe teritoriul Bulgariei de astazi, cu capitala la Tile, orag inca nelocalizat. Regatul celt exista pana in anii '20 ai aceluiasi secol, cand este dis- trus de o rascoala a tracilor. Aceasta eliberare de sub stapanirea straina este insa de foarte scurta durata si coin- cide cu inceputul cuceririlor romane in Peninsula Balcanica. Legiunile romane cuceresc lliria si Epirul, iar Midupa trei razboaie distrug vechiul stat macedonean . cele din urmé, ating finuturile tracilor (secolu| al |. -lea f Mostenirea culturala a tracilor a inceput sa treze, interes deosebit abia in ultimele decenii. Devin a : ‘numeroase dovezile care arata ca tracii erau un pop," ‘cultura dezvoltata, in ciuda absenjei unei limb Sctiee a alfabet propriu. Credintele lor sunt materiaiiza,. -monumente, in vasele din aur si argint «" ORE Gerace Unele divintay tees “i Artemis, Dionysos) sunt insusite de vechii greci, ter fe romani, $i se raspandesc In intreaga lun : - vechi divinitati tracice sunt astazi cun intreaga omenire, numele lor devenind simbolice faptului c@ putini oameni stiu si constientizeaza fap, este vorba despre stravechi personaje mitologice ci despre unele de origine tracica. Acelasi |ucru bil si pentru unele personaje legendare ale vech precum mitologicul cantaret Orfeu si conducatoru) ‘rascoale a sclavilor din Imperiul roman, Spartacus Arta tracica este cunoscuta, in special, prin morr necropolele concentrate in regiuni precum Kaza cia, Ea cunoaste cea mai mare dezvoltare ir al IV-lea gi inceputul secolului al Ili-lea LHe ° superbe din mormantul de la Kazanlak dezva\ _ humai practicile unui cult al mortilor, ci si modul dev é obiceiurile societafii tracice. Un exemplu clasic pentr _formantele artistice ale tracilor fl reprezinta tezauru Panaghiuriste. Obiectele de aici exprima spiritul 9: locainicilor, dar au si o mare influenta greaca si orien: Puternica influenta elenistica, in forme variate 5: }caracterul de sinteza al culturii tra ul lor, au influentat puternic dezvoltata itica. Cultul pentru divinitatea tra Dionysos are un rol important in formarea tragediei si comediei grecesti. Miturile si cultul pentru faimosul cantaret trac Orfeu. patrund in viata spirituala a civilizatjei antice. Mostenirea culturala tracica las o puternica amprenta si in traditia populara bulgara. Bogata cultura muzicala bulgara, atat de diferita de a celorlalte popoare slave, a mostenit motive si tehnici vocale din stravechea Antichitate, Planurile Romei de cucerire a bazinului Marii Negre se lovesc de rezistenta organizata de regele pontic Mithridates al Vi-lea. De partea sa lupté detasamente tracice, iar unul dintre comandanti traci este aristocratul odrid Spartacus, conducatorul celei mai mari rascoale a sclavilor din istoria Romei antice (74~71 i.Hr.), Romanii au nevoie de aproape jumatate de’ secol pentru a patrunde pana la Dunare. in 29-28 .Hr., Campia Dunarii este cucerita de Roma si ime- diat este creata provincia Moesia. Politica iscusita a Romei Ti atrage pe conducatorii traci in conflicte interne. Tulburarile neincetate nu fac altceva decat s deschida drum cucerito- rilor. In timpul Imparatului Claudius este ucis Remetalk al Ill-lea (anul 45 THr.), ultimul rege odrid dependent de Roma. Abia atunci intreaga Tracie este transformata in provincie romana, Romanii recurg imediat la aplicarea ,modelului’ lor in noile teritorii, ins& manifesta toleranta fata de populatia autohton’. Autoritatile provinciale romane pastreaza in anumite zone autonomia administrativa traca pana la inceputul secolullui al lI-lea d.Hr. In 106, imparatul Traian fi invinge pe dacii lui Decebal si muta granitele Imperiului roman dincolo de curbura Carpatilor. incepe epoca dinastillor Antoninilor si Severilor, in timpul carora Moesia Inferior, Moesia Superior gi Tracia devin infloritoare provincii romane. Mai multe sate tracice se transforma in ‘rage bogate — Philippopolis (Plovdiv), Augusta Traiani (Stara Zagora), Serdica (Sofia), Naissus (Nis), Durostorum 13oi orase precum Marcianopolis Veliko Tarnovo), Bononia (Vidin) g colonisti din Asia Mica, s) i iSite ini, Se construiese drumur; 5 lig se ‘comunicatii, care transforma, ty si in centrul unei intense vieti ocr, ide important este rolul sau goss jconstruité asigura miscarca » din Italia si Europa Centra\a isupareans. Consolidarea fice $i etnice conduc n is fimba dominanta 5; Tn acelasi timp, in tinutunic joe Marii Negre, dor ‘Limba si cultura trac eld sate si orase din Mox a c jal Ill-lea, imperiu! romar } gotii, popor germanic. Teritor atacate gi de burgunzi, carp Intre anii 270-272, Roma « tin cel Mare muta Roma la Consta de bulgari .Tarigrad aici, contin este valabil 5 Ja inceputul sc Halla. Dupa impa 0 finuturi ale 8 intra in cadrul Imperiului roman de rasarit (bizantin) si joaca un rol considerabil in viata sa economica, politica si culturala. Aici se nasc si mul{i imparati rasariteni, unii provenind chiar din rndul populatiei locale, tracice. Cultura bizantina timpurie capata, la randul sau, forme dezvoltate, Orage ca Serdica, Philippopolis, Mesembria, Durostorum, Marcianopolis etc. au caracteristici sociale si economice tipice oraselor antice. Sunt ridicate biserici ca ,Sfanta Sofia’, care a dat actualul nume al vechii Serdica, asa-numita ,vechea mitropolie” din Nesebar, ,Basilica Rosie” de la Perusita, bisericile din perioada bizantina tim- purie de la Tarnovo. In timpul lui Justinian | (627-565) sunt ridicate sau refacute sute de fortarete de la Dundre pana la Marea Egee, care, intr-o anumita masura, determina directiile dezvoltarii urbane in urmatoarele secole. Locuitorii Moesiei, Traciei si Macedoniei sunt printre primii adepti ai crestinismului in Europa. In secolele |V-VIl, aici exist deja o organizare bisericeasca. In ciuda ,.navali- rilor barbare", episcopii locali participa activ in cadrul dra- maticelor concilii ecumenice din secolele IV-V. Fundamentul etnic al viitorului popor bulgar este con- stituit din asa-numitii protobulgari (vechii bulgari) si din slavi care, treptat, se amesteca cu traci si cu alti locuitori, mai putin numerosi, din Moesia, Tracia si Macedonia. Este practic imposibil sa se stabileasca niste procente ferme ale acestor elemente etnice, iar incercarile de ,numarare” a acestora nu pot fi decat pur ipotetice. Procesul formarii poporului bulgar continua timp de cateva secole. Lipsa unor surse directe si a unui material arheologic si antropo- logic suficient duce la aparitia unor concluzii foarte contro- versate, uneori chiar arbitrare. Originea si istoria timpurie a protobulgarilor provoaca dispute i da nastere unor ipoteze variate. Vechile teorii 15ora cu hunil si 0 parte a fing ali astazi adepti. indoiei 4,, -'"° origin altaice (turcice) .° protobulgarilor este indica Jate sigure despre acestia exista j te 'de Nord, a litoralului Marii Caspice. tine gari aveau 0 economic diversitican"® tant il definea cresterea animaic,.”.” ej aveau tradifii in constructii — jnj,,;." ea unor fortarefe si a unor sisteme de ;,, osteau o serie de culturi agricole Una din or este constituirea un, gi de stat a protobulgarilc, a. Prima mentionare sigur es: t deja UN popor constituit si rasarit. O parte a acestora s, carea lor spre vest. Dupa moar. elmperiului hun de steps Tol tot mai distinct ca alia; Probabil ei reprezinta pri de Ernak (imik), cel mai mics Secolul al Vi-lea i au trib. anfului, care il fol , Sandilh. In a @ protobulgarilor pe lingvistica turco— a” sustinute de Imperiul bizantin, slabesc fora acestora. Teritoriile lor ajung curand sub stapanirea avarilor si a popoarelor turcice de vest. La inceputul secolului al Vil-lea bulgarii, in randul carora rolul de frunte fl joaca tribul uno- gundurilor, sunt condusi de Bat-Organ. In 619, acest puter- nic si autoritar stapanitor bulgar viziteazé Constantinopolul si incheie o alianté cu Bizantul. Bat-Organ, nepotul sau Kubrat si alfi fruntasi bulgari trec la crestinism — fapt con- semnat de contemporani si care creeaza astazi diferite ipoteze. Marea masa a populatiei ramane insa pagana, creznd in suprema divinitate Tangra. Catre 631-632 bulgarii, condusi de Kubrat, din neamul dinastic Dulo, scapa de dependenta fata de avari. In 635, stapanitorul bulgar incheie o noua alianté cu imparatul bizantin Heraclius gi primeste inaltul titlu roman de ,patri- cius.” Bulgaria Veche’, zis ,Bulgaria Mare” — aga cum 0 denumesc cronicarii bizantini —, formata de Kubrat, este un stat puternic care exercita o serioasa influenta asupra popoarelor din jur. Pana la moartea lui Kubrat (cel mai probabil in anii '60 ai secolului al Vil-lea), aceasta ramane consolidata, diferitele triburi si teritorii fiind stapanite de fili sai. Inainte de a muri, Kubrat le cere fillor lui sa pastreze unitatea statala, insa sub loviturile chazarilor (popor inru- dit cu bulgarii) vin zile grele pentru ,Marea Bulgarie.” Fiul cel mai mare si mostenitorul lui Kubrat, Bat-Bayan, nu rezisté expansiunii chazarilor $i se supune conducatorilor acestora. Fratii sai refuzd s4 faca acelasi lucru, dar nu sunt in stare s& organizeze o rezistenja comuna. Sub pre- siunea chazarilor, ei se retrag in directii diferite, sperand 4 poata mentine statul bulgar. Slavii se stabilesc la sud de Dunare in secolul al Vi-lea si mai ales in secolul al Vil-lea. Cei ce apartin triburilor dit grupa de sud-est, desemnati conventional ca ,slavi daci 170 caracteristica etno-cu, etc. Acesteg "4 tt autoril bizantin| ,..°°° NI De slay @ slave. Triburie *°"s Macec 1 astazi, in Tesalia, + $i | Mica ‘sunt parte inse u ‘prezenta in Balcani avin vecini directi ai Bizant,),\ ;. eu @l; UN pericol pentru impo... ; Parte a slavilor rasariton, [fidicé ,Zidul cel tung” (in, nara) care bareaza drum, I. Navalirile slave ¢¢ impul lui Justinian cel Mar: chia Parabjis i de fortarete pe linia ( muni $i treceri, incetin. d Indraznete pana ja puternicului caganat caro ‘unui catalizator C&, In cea de-a o | $e transform Tracia $i Mace intr-o mare masura si actuala Albanie si Grecie (inclusiv Peloponezul si insulele egeene) sunt colonizate cu comu- nitati ale ,sclavinilor” bulgari. O parte din aceste triburi sunt supuse de Bizant iar cu scurgerea timpului altele, de exem- plu ,cele sapte triburi”, sunt tratate ca ,federati’s. Slavii sunt in faza cristalizarii unor traditi politice proprii si nu au aproape nici un fel de experienta statala. Coalifiile dintre diferitele triburi se destrama repede, conducatorii lor sunt mai degraba capetenii militare decat monarhi, Slavii sunt pagani si, asemanator confratilor lor din Europa Centrala si de Nord-Est, cred in mai multe divinitati (Perun, Dajbog, Hors, Svarog, Lada etc.) Il. Formarea Bulgariei dunarene Loviturile chazarilor TI obliga pe Bat-Bayan sa accepte suprematia noilor cuceritori, pastrand numaio parte din te- ritoriile ,Bulgariei Vechi. Sub numele de Bulgaria Neagra”, aceasta comunitate are un rol politic chiar si la mijlocul secolului al X-lea, dupa care este slabita si cuce- rita de pecenegi. Triburile conduse de legendarul Kotrag migreaza la nord, inspre cursul mijlociu al Volgai si Kama, unde intemeiaza ,Bulgaria de pe Volga’, celalalt mare stat bulgar in Evul Mediu, care, in secolul al X-lea, trece la islamism. Aceasta ramane o important fora politica si culturala in nordul indepartat pana in timpul hegemoniei tatare din secolul al XIil-lea. In secolul al XViI-lea, ,bulgarii” de pe Volga sunt cuceriti de Rusia. Alt fiu al lui Kubrat, Aletc, migreaza cu oamenii sai in caganatul avar, de unde fuge in posesiunile bizantine din Italia gi, in cele din urma, 3 Aliati ai imperiului bizantin, Insdrcinati cu paza granifelor. (n.t.) 19intra i slujba longobarzilor, care stapanesc nordica a farii. ea Cele mai importante consecinte le are insa Migrare bulgarilor condusi de Asparuh, cel de-al treilea fi, aly ‘Kubrat, care se retrage inspre vest, catre cursurije fig, ‘ioare ale Niprului, Nistrului si Dunaril. Asparuh inc.) ‘ani in sir, s& mentina teritorille apusene ale Byj0,,, Vechi.” Pe teritorille dintre Nistru $i Dunaire, el inte inc. tact cu unele triburi slave. Un rol esential in istoria b,) are si Kuber, cel de-al cincilea fiu al lui Kubrat. In trun, ‘tunel comunitati bulgare, care pentru o anumita peri,,, pierde Jegatura cu oamenii lui Asparuh, acesta « [este in Panonia. Caganatul avar ii asaza pe buig Kuber in regiunea Sirmium (astazi Sremska Mitro,,., Serbia), adica lang’ drumurile de acces catre Bizan; se consolideaza in aga-numitul Onglo. Teritors care cuprinde pamanturle dintre Delta On, ‘cursul Prutului si cel al Nistrului. Bulgarii ridica tortti-. JIncep s& navéleasca la sud de Dunare. Bizantul« | masura s@ reactioneze, In special intre 674-67 z Constantinopolul este asediat de arabi. Dupa ce 4 pared pericol, imparatul Constantin al |V-lea Poy _ (668-685) intreprinde o campanie, nemaiintain ta y+ D Balcani, impotriva noilor invadatori. Sunt ‘toate trupele europene si asiatice disponib\.. cum si flota, iar Imparatul preia comanda expe, cA armata imperial a actionat pent. fa granita dunareana in anul 601. Acest (uc: lui Asparuh ta granita nordica imper« + | extrem de periculoasa. are | $i Sub denumirea de Bugea: Campania de la gurile Dunarii nu evolueaza insa in con- formitate cu asteptarile bizantinilor. Bulgarii se retrag in fortarefe, iar actiunile se desfasoara fara sanse de succes. Potrivit cronicarului Theophanes, Constantin, bolnav de podagra, pleaca cu o nava imperiala la Mesembria pentru tratament si le ordona ofiterilor sai sa continue operatiunile militare. Armata, descurajata, considera plecarea impara- tului drept fuga si, in consecinta, se retrage in panica spre sud. Bulgarii reactioneaza fulgerator, atacandu-i si distru- gandu-i pe romei®. Asparuh cucereste teritorille pana la Varna si Muntii Stara Planina Orientali. El supune si triburile slave din Moesia, care pana in acel moment aveau statut de federati. Acest lucru are loc in anul 680, iar atacurile bulgarilor in Tracia continua si in anul urmator. Dupa infrangerea grea de pe Dunare, Constantin al lV-lea, ocupat si cu disputele religioase din imperiu, cauté pacea. Prin acordul de pace din 681, Bizanjul se obliga sa plateasca bulgarilor un tribut anual. Desi, din punct de vedere oficial, bulgarii sunt considerati probabil federati, in practica, Bizantul recunoaste noul statu-quo din Balcani. Astfel, incepe istoria primului tarat bulgar (680-1018). Asparuh pune bazele unui organism statal, care intruneste atat caracteristicile ,imperiului de stepa" (mostenite de la huni si avari), ale ,regatului barbar’, cat si vechile traditii statale ale bulgarilor. Triburile slave, supuse prin plata unui tribut, isi pastreaza o anumita autonomie ins conducatorii se supun puterii absolute a stapanitorului bulgar. Severii sunt asezaji in zona estica a Muntilor Stara Planina, pe granita cu Bizanjul, iar celelalte triburi pe restul intinderii granitei cu imperiul si pe cea cu caganatul avar (probabil * Romei este denumirea folosits pentru desemnarea populatiei gre- cizate a Imperiului bizantin. (n. t.) 21rd de Dunare, inclusiv Car, | Bulgariei cuprinde 0 pars gs , Moldovei si erainer pe granita de nord-ec, 44 Nipru sau Nistru, in timp \, oh p il transforma pe fong fondaton, erou epic care a crea, r, mulfumire, imparatul fi acorda lui Tervel titlul de .cezar’, dupa rang, al doilea titlu in ierarhia romano-bizantina — caz fara precedent in istoria medievala’. Acest titlu este per- put de supusii sai ca find aproape egal cu cel imperial. Conducatorul bulgar este crestin, desi exista controverse legate de data cand a trecut la crestinism — inainte de, sau : hpi Orr Svlaraa popona la 705. Bizantul face concesii tertoriale Bulgariel, intre oe uote ee Mutat la Pha Pedy Stara Planina si Strandja, plateste un tribut anual si ofers “ti BeBsicen, daruri scumpe. In 716 cele doua state incheie un nou tratat, ieearie® tot in jy care contine importante clauze politice si comerciale. Intre potriva avarilor si s. 717-718, Tervel sprijina Bizantul, dandu-le o lovitura dis- n regi trugatoare arabilor care asediau Constantinopolul. Potrivit Jui Kuber sunt mai im) cronicilor medievale, trupele hanului bulgar omoara 22 000 fiat suzeranitatea Biz, de arabi, victorie care, impreuna cu succesele bizantine obfinute pe mare, transforma ofensiva araba intr-un esec | $4 cucereasca Salon) total. Victoria bulgarilor si bizantinilor asupra arabilor, nein u trupele bizantine. O pa vingi pana in acel moment, are un puternic rasunet in |umea ti de Bizant in alte it crestina de atunci. Impreuna cu slavii diy cu capitala la Plisk fiul sau, Tervei, Tervel mentine relatii stranse si cu bulgaril lui Kuber din Macedonia de astazi, dupa cum se mentioneaza intr-o : inscriptie de pe asa-numitul .Calaret de la Madara.” Acest grandios relief in piatra este realizat la ordinul sau si pro- abil il infatiseaz4 ca un stapanitor biruitor. Este cunos- el Sle Imperiuiui t cuta si o pecete a ,cezarului Tervel’. Nu este exclus ca in postit pe imparatul detronar timpul su sa inceapa transformarea Pliskai dintr-o tabard in Peninsula Crimeea, unde «; militara intr-o resedinta statala, impotriva Informatiile despre statul bulgar pana la mijiocul seco- pe Justinia jului al Vili-lea sunt deosebit de modeste. Relatiile cu Bizantul sunt pasnice, iar date despre domnitori nu gasim nee © TTitlul de .cezar’ este Incadrat, In aceasta perioada, in ierarhia aulica pizantind. Sub forma slavizata de .{ar’, va deveni, din timpul lui Simeon cel Mare (893-827), ttl oficial al suveranilor bulgari.(n. red.) 23jergicului imparat bizantin c,. are 754, Kormisos inlatura veche. in Pliska (811). Cu ajutorul armatei sale uriase, imparatul cucereste si incendiazé capitala bulgara, refuzand’ propu- ‘i Borin ina, nerile de pace ale lui Krum. Principalele forte bulgare sunt anger te rote jnsa intacte, iar dramaticul conflict se termina prin infran- ‘grele n 763 si 7665, gerea si uciderea lui Nikephor | i Varbita (26 Pagan, Toktu si Umar) sin,” Ae at oer bia ahr 8 Lint ye, iblie 8141), in Incercarea sa de retragere la sud de Munti ‘sunt nevoiti sa se Tefugiez,, Baleani. Potrivit credintei_protobulgarilor, din craniul incepe s@ iasa din aceasta ,,,,," _ dusmanului ucis este fabricaté o cupa rituala turnata in (768-777) $i, mai ales, al |yj x, °" au, bronz. cu care Krum toasta alaturi de cnezil slavi. Socul g , IN 775, sa faca inos,,..” _loviturii bulgare impotriva Bizantului este foarte puternic, | bizantina de la Pliska $i s4 revig,, deoarece Nikephor este primul imparat care moare pe | impotriva Imperiului. [ny tim, cAMPul de lupta dupa Valens, in urma cu mai bine de patru restabileste, Bulgaria... secole (378). Fructificand aceasta situate intre 811-813, ight dou randuri, in 793.7% Krum da grele lovituri Imperiulul si ajunge |@ zidurlle Bsivelimpotriva/armatei bizanin,. % —_Constantinopolulul. Conducatorul bulgar cucereste si dis- m (803-814) este considera: A truge mai multe orase si cetati bizantine din Tracia “ is si stramuta i ‘itorii De care do eeaarey srannute popaiata Tecate teritoriile sale de dincolo de Dunare®. In neputinfa lor, bizantinii incalca prin- agestui talentat conducator m),, cipiile diplomatiei si i intind o cursa tui Krum inaintea trata- de mult teritoriul Inspre nor tivelor oficiale cu imparatul Leon al V-lea Armeanul. Krum | avar, care se destran): este ranit in timpul atacului, insa reuseste sa scape. este nelinistit de extinder, Cuprins de furie, hanul devasteaza imprejumirile capitalei vecinei sale nordice, ins bizantine si cucereste Adrianopolul (astazi Edime, Turcia). Nikephor | Genikos dau ‘; Cronicarii bizantini il prezinté pe Krum intr-un mod para- pentru a actiona inspre s doxal — ca un ,barbar” crud, dar gi instruit. Bulgarii trans- importanta cetate Serdica < porta in {ara lor, in special la Pliska, statui, coloane gi alte “eursul raului Struma monumente de cultura din oragele bizantine cucerite. ERiavanga céutat: Krum emite primele legi de stat scrise, valabile pentru iki Nikephor intreaga populatie din tara. El intreprinde si primi pasi TLocainicil au fost, dupa izvoarele bizantine, strmutati in ,Bulgaria de care contine dincolo de Dundre", adic in terttoriul Bugeacului, sub forma unei colonii autonome. Ei au revenit in Imperiul bizantin dup un sfert de ‘secol, cu ajutorul flotei imperiale. (n. t.) 250 dministrativa globala indro, » a puterii, Moare in ajunul une; talei bizantine (13 aprilie 814). ‘Omurtag (815-831), inchaie care permite adoptarea yn. direetii. In anii "20 ai secoluluj a) | definitiv fostele teritorii avare inclusiv regiunea actualei capitale ung peste . Incercarile francilor de a patrunde in | parate de flota dunareana, care incendiaza sajo,,.) de $1 Drava, Omurtag ii aj." cnezii } care au colaborat cu franc, jp ori lumii de Pliska. Se poarta vy, ha at | chazarilor, care trece prir 8 2 patrund in teritoriul dint, me ca bulgarii nu si-au vitat Plata 5. Noi cay” Xlea, 4 NA fa are, este perioada reformelor Este restaurata capitaia 0 infatisare monumentala, s. $i palate intarite, Omurtay inor evenimente deosebite 5) prin inscriptii monumentale pe ‘gi Seria unor .medalioane d de unii special murtag adanceste re; Himpariita intr-o larga .regiun i (.comitate"), unde triburiie i, a. | ‘cadrul puterii centrale (un fel de vizir), itser, masmoma), Kanartikin (moter amp Ascensiunea statului continua si in timpul lui Malamir (831-836) si al lui Presian | (836-852). Bulgari se impun in cadrul unor conflicte locale cu Bizantul, incearcé sA-i cucereasca pe sabi si pe croafi si isi consolideaza pozitile pe cursul mijlociu al Dunarii. In granijele statului intra Philippopolis si Tracia nordica, iar trupele bulgare patrund pana in Muntii Rodopi si pe litoralul Marii Egee. In timpul lui Presian, Macedonia si o parte din Albania de astazi intra in cadrul teritoriului Bulgariei, cu ajutorul slavilor tocali si al urmasilor bulgarilor lui Kuber. Aga cum rezulta din ultimele cercetari arheologice, pe teritoriile slab populate din actu- ala Macedonie de pe Vardar, autoritafile bulgare colo- nizeazé supusi din cadrul teritoriului sau statal de atunci"®, Deoarece Malamir este minor, iar dupa moartea sa este urmat de nepotul sau, Presian, la randul sau minor, conducerea statului se afla in miinile regentulul — kavhanul Isbul. Tocmai in aceasta perioada se contureaz in intregime panorama culturii pagane bulgare, in a carei formare se simte si influenta Bizan{ului crestin. Datorita politicii reusite a lui Krum, Omurtag, a kavhanului Isbul si a lui Presian |, Bulgaria se afirma ca una dintre cele trei mari puteri” ale Europei de atunci, concurenta a imperiului bizantin si a Imperiului francilor. Il. Crestinarea bulgarilor Procesul de centralizare a stalului si de cristalizare etnica, de crestere a prestigiului sau international si a puterii sale militare duce, irevocabil, la acceptarea crestinismului de catre bulgari (864). Acest act, de o mare importanta 1 Prin Macedonia de pe Vardar se Intelege terttoriul actual al Republicii Macedonia. (n.t.) 27Boris-Mihail (852-889), ‘i, terul etno-cultural al pop. lipsa unor succese mii. | gi obfine rezultate politice idea adoptarii crestinismului c, finceput, el cauta sprijin.) 3e Inseamna ca se orienteaz, tuafia politica impune o alta calc ania, pe de o parte, si Bizany), alté parte, se afla in razbo ‘bizantini, iar fara este lovita 4. destinului’, In noua conjunc 8 fie sdvarsit de Patriarhi ne ‘sunt botezati suverany) care este savarsita crestinarea jr i (864 — 866)".Paturile conserva ‘se declara impotriva ,relei lex r sale credincioase, Boris inat. r Saale Ipe letitoriul actual a lee. Venrea slaviior si a buiza eolonizatori_incepe eredinja in Hristos e: Tnsa intr-un cerc mult ma nentionat, Kubrat si Terve! su rezentanti al dinastiei Dulo. Chiar Omurtag $i Malamir n Mihail, dupa cel al Im /eneaz, care avea sen in palatul bulgar locuiesc si crestini. Persecutiile impotriva crestinilor (prizonierii bizantini din Bulgaria) din timpul tui Krum si Omurtag au o motivatie politica si nu una reli- gioasa. Dinastia domnitoare bulgara da Bulgariei primul martir .propriu” al credintei in Hristos — Enravota-Boian, primul fiu al lui Omurtag, executat la ordinul fratelui sau, Malamir. Pe de alta parte, crestinarea este rezultatul unei evolutii interne a societafii bulgare si a principalelor forte sociale, in frunte cu principele, iar pe de alta, aderarea la invataturile lui Hristos este si un proces fires al schimba- rilor sociale de amploare si al reformetor statale din secolul al IX-lea, Noua religie fi uneste definitiv intr-un singur popor pe bulgari, slavi si urmasii vechii populatii (in special tracii). Pe plan international, crestinarea consolideaza si legi- timeaza prezenta puternica, in Europa de Sud-Est si partial In Europa Centrala, a statului bulgar, in plina formare. Aderarea la religia crestina aduce in Bulgaria un nume- ros cler bizantin. Desi mulfi dintre preoti erau de origine slava, prezenta supusilor celui mai mare inamic trezeste neincredere, nemulumire si suspiciuni In ceea ce priveste loialitatea lor. In Imperiul bizantin, crestinarea bulgarilor este considerata, deseori, drept o recunoastere’benevola a suzeranitatii bizantine. Locul si constiinfa de sine a Bulgariei dicteaza necesitatea unei biserici si a unei limbi de cult proprii. Boris incearca sa rezolve aceasta problema complicata folosindu-se de concurenta traditional dintre Constantinopol si Roma. Refuzul Bizantului de a permite © asemenea decizie duce la intreruperea aproape totala a relatillor bilaterale gi la un dialog intetit cu papalitatea (866-869), exprimat cel mai bine in ,Raspunsurile papei Nicolae | la intrebarile bulgarilor’, Roma taraganeaza, de asemenea, luarea deciziilor dorite de Boris, ceea ce duce fa reluarea dialogului cu Bizantul, care este dispus la un 29n |, cneazul obfine independen; ul unui arhiepiscop bulgar autoce. cezA proprii. In cadrul unei sediny., [Mea Conciliu ecumenic, de jg | 870), diplomatii lui Boris rigica ‘este rezolvata intr-un mod fayo. -primului sau arhiepiscop — dioceza bisericeasca, ja, e este doar teoretica. In cad) aceasta situatie este conf; 1 Dup 886-893, legang si activitatea lui Chiril si Metod, de cult, bulgara veche’ 5 ns al noii credinje gi, in 889, per: na atunci a Bulgariei, renunta a ‘cel mai mare fiu al lui Bor ‘orientarea politica a {ari p pozitiile biserici si al: § manastirea si, cu ajut . inlatura de ta domnic Coroana fi este dz Formarea culturii crestine bulgare pune bazele lumii ortodoxe slavo-bizantine. in secolele IX-X, in componenta acestei comunitati intra Bulgaria (inclusiv Macedonia de astazi), Serbia, Vechea Rusie (Rusia, Ucraina si Belarus), iar in secolele XIII-XIV si marele cnezat al Lituaniei. In se- colul al XiV-lea se alatura si voievodatele Tara Roma- neasca si Moldova care folosesc, pana in secolele XVII-XVIII, bulgara veche drept limba oficiala si de cult. Bulgara veche devine a treia ,limba clasica” in Europa medievala, alaturi de latina si greaca. Bazele civilizatiei bulgare vechi sunt puse de catre calu- garii bizantini — savanti si misionari crestini — Sfintii Con- stantin-Chiril Filosoful (827-869) si Metodiu (815-885). Originea celor doi frati este subiectul unor dispute indelun- gate si al unor ipoteze foarte diferite. Ei se nasc la Salonic dintr-o familie mixta, tipicd pentru periferia bizantina — tatal este un ofiter superior, iar mama, cel mai probabil, provenea din randul aristocratiei slave locale. Chiril si Metodiu au, bineinteles, constinta unor romei, insa, pe linie materna, sunt slavi. Metodiu, care este mai mare decat Constantin (Chiril), are o cariera militar gi adminis- trativa, la care renunta pentru a deveni calugar si egumen al unei manastiri din Asia Micd. Acesta da dovada de calitati remarcabile inca din copilarie si este trimis la cele- bra Scoala Superioara din Constantinopol, unde devine unut dintre cei mai apropiati discipoli ai marelui intelectual gi vitor patriarh, Photios. Mai tarziu, el devine bibliotecar al Catedralei partriarhale ,Sf. Sofia” si profesor de filozofie la $cola Superioara. Bizantul i foloseste pe acest stralucit teolog, filozof si filolog in cateva misiuni diplomatice pe langa arabi, chazari si alani. Dupa 851, Constantin intra in manastirea Polihron, unde se ocupa de ideea creérii unui alfabet slav si a unei limbi literare slave. Potrivit cronicii 31sarcina este trasata de ins. ce imperiul dorea de mult sa. dispuna deo .arma” culturala qi. ne slava. In 855, Constantin-Chir ajutorul lui Metodiu, primul siste, ‘Alfabetul {ine cont de foneti.n ‘este folosit dialectul bulgar vec), ajutorul unui cerc restrans de qi. Incep o larga activitate de predar. Dumnezeu accesibil pentru slavi here trimite pe Chiril si Metodiy ;, re. Cneazul Rostislav, stapaniton, (pe teritoriul de astazi al Cone, ‘Ungariei), se lupta pentru .eman, clerului german. Prin sosirea cepe educarea clerului siav $i efectuar., In limba slavona. Influenta politica 51)... n Europa Centrala este primita cu p jar de clerul german, cu adv« Tn cel de-al patrulea an al misiuny ti i Metodiu calatoresc sp, Intoarcere viziteaz@ Roma pentru a. de papa Adrian al l-lea. Intre Intr-o disputa aprinsa desfasurais , r Ca aga-numita dogma tilingy.s acre sunt doar latina, greaca si cbr. , ca orientala (sirienii, arm. gill slavesc pe Dumneze. iInvinge pe oponer binecuvanteaza ms. patra limba de c. un an, timp in care liturghia tn stavona se aude in biserici jar discipolii \ui Constantin si Metodiu primesc demnitati chiar de la papa. Constantin se imboinaveste grav, se calugareste sub numele de Chiril si moare la 14 februarie 869. El este Inmorméntat la Biserica .San Clemente’, iar mormantul sau este considerat sfant de caitre bulgari. Dupa moartea lui Constantin-Chiril, prin bul papala, Metodiu este numit arhiepiscop al Dunarii Mijlocit si Panoniei. El este legat papal pentru un teritoriu si mai mare In care, prin traditie, intra si Sirmium, in acea perioada oras bulgar. Date despre contacte intre Metodiu si autoritatile bulgare lipsesc, insa ele au existat cu siguranta, asa cum demonstreaza evenimentele din 886. Indiferent de bunavo- infa papala declarata, ,standardele” bisericesti occidentale din acea epoca pun in continuare sub semnul intrebarii dreptul la slujba in propria limba, in acest caz slavona, iar Metodiu este obligat s4 citeasca Evangheliile si Faptele apostolilor mai intai in latina si abia apoi in slavona. Puternicul cler german continua sa conteste drepturile lui Metodiu, iar in 870 el este judecat, pe nedrept, de o adunare locala si aruncat in inchisoare. Arhiepiscopul este eliberat abia In 873 de catre papa loan al Vill-lea si activi- tatea misiunii se normalizeaza. Metodiu organizeaza o biserica autocefala in Moravia Mare urmand, probabil, modelul bulgar. In 879, slujba in slavona este limitata si mai mult de papa. Autoritatile statale din Moravia Mare nu constientizeaza pe deplin importanta operei lui Chiril si Metodiu, iar noul cneaz Svatopluk este inclinat chiar spre unele concesii extreme in fata clerului german. in ciuda acestui fapt, Metodiu continua traducerea textelor biblice, serie predici, rugaciuni si imnuri religioase originale pana la moartea sa (6 aprilie 885) 33te ultimul acord, tra; lic, a cop, Dorazd, un oe, este inlaturat de clery) gg,” ti intr-un mod rusinos.;." }ea robi negustorilor evra), de imparatul bizantin \,\, larie, cei mai reprezentatiy, jor, sunt expulzati si pleaca in 8, y de mult”, aga cum se ment a nt de la Ohrida”. Ei sunt inta,, ‘al Belgradului, care ii trimitc il, Cneazul nu nur le gi creeaza cele ma a cultural si de creati td in Bulgaria si pe de discipoli a sfintilor fray nta aproape completa, p« ne calugdreasca in cc adevarata patnc i alfabetul celor doi tr | deosebire de Moravia \' /ereeaza doua m. pitala Pliska (dupa & de care se afi dintre cele tre: IV. .Secolul de aur” al lui Simeon cel Mare Domnia lui Simeon | (893-927) marcheaza apogeul primului farat bulgar. Bulgaria obtine hegemonia politica si militara Tn Balcani, o extindere teritoriala maxima, insotita de o ascensiune culturala nemaintalnita prin proportii. Cel mai remarcabil conducator bulgar din Evul Mediu este o personalitate care greu poate fi caracterizaté pe scurt. ‘Simeon este ce! de-al treilea fiu al lui Boris-Mihail, numit .copilul pacii” (nascut in 864). A primit 0 stralucita educatie in cadrul celebrei Scoli Superioare din Constantinopol. Se pare ca Boris-Mihail |-a pregatit pe fiul sau pentru a deveni conducatorul spiritual al bulgarilor. Simeon devine, Intr-a- devar, calugar, iar dupa 886 se intoarce la Pliska si se implicd in activitatea cultural si literaré, impreuna cu Naum, Kliment de la Ohrida, loan Exarhul si alte persona- litati de frunte ale tinerei biserici si culturi crestine. Evenimentele din 893 schimba drastic soarta tanarului Simeon gi, implicit, a intregii Bulgari. Pe tron se urca un conducator ambitios si educat, care cunoaste foarte bine ideologia ,imperialismului” bizantin. In 894, imparatul Leon al Vi-lea muta, in mod arbitrar, piaja de marfuri bulgare de la Constantinopol la Salonic, aducand prejudicii. atat negustorilor, cat si ,prestigiului” politic al autoritatilor de la Preslav. In mod surprinzator pentru Bizant, Simeon raspunde printr-un razboi fulgerator care escaladeaza prin atragerea maghiarilor de partea bizantinilor. In ciuda supre- matiei asupra bizantinilor in Tracia, cneazul suferd doua infrangeri grele din partea .barbarilor’ de la nord. Discipol stralucit al .scolii” bizantine, Simeon arunca impotriva ma- ghiarilor alti .,barbari” — pecenegii. Drept rezultat al atacu- lui bulgaro-peceneg, maghiarii sunt nevoiti sa-si para- seasca satele din nordul Mari Negre si s4 se stramute in 35Panonia. Bulgaria invinge Bizantul, lucru care se repeta . in doua alte conflicte locale, in 899 si 904. Imperiul pier. noi teritorii la sud — granifele bulgare ajung pana la 20 4, km de Salonic si pana la Marea Adriatica. Relafille bulgaro-bizantine intra intr-o noua faza in 9 cand cneazul Simeon se amesteca decisiv in lupta dinas. tica pentru coroana imperial bizantina. Astfel, se nas:, ideea ,imperiului bulgaro-bizantin’. Potrivit unor princip, bizantine, Simeon este ,fiul spiritual” al imparatuly Adevaratul fiu (Constantin al Vil-lea Porfirogenetul) esi. socotit rodul unei legaturi amorale si impotriva leg Regenta minorului Constantin sufera de pe urma cor tradictilor interne si nu se poate impotrivi lui Simeon, car. ajunge cu armata sa in fafa zidurilor Constantinopolu): Patriarhul Nicolae Misticul poarta negocieri si cedeaza | fata cererii unei casatorii dinastice intre Constantin i fii lui Simeon. Cneazul trebuie sa primeasca titlul special d: stata al imparatului’, care i-ar permite sa influenteze dire: viafa politica a Imperiului. Triumful este insa de scurt’ durata — la Constantinopol are loc, in 914, o lovitura de palat, iar noua regenta denunta acordul cu Simeon, Intr: cele doua parti izbucneste un conflict, care continua pan’ in 927. Hegemonia bulgara in Balcani devine totala dup: ce Simeon distruge armata bizantina, care |-a atacat, p. raul Aheloi, la 20 august 917. Bulgarii asediaz@ de cate. ori Constantinopolul, patrund adane pana In Tesalia ajungand pana la Atena, iar Bizanful cere pace. In dorin, sa de a cuceri .Noua Roma”, conducatorul buigar neg. cieaza actiuni comune pe mare $i pe uscat impreuna — arabii (923), -imperiul reugeste sa evite aceas': poarta inscriptiile .basileu al romeilor” si ,basileu pacifica- tor.” In ideologia statalé bulgara se consolideaza titlul de ,cezar/tar’, care este similar celui roman ,imperator’ si celui greco-bizantin ,basileu.” Din Bulgaria, titlul trece si in vocabularul politic al rusilor. Conflictul se personalizeaza si mai mult dupa venirea la putere, in 919, printr-o lovitura de palat, a lui Roman | Lecapenos. Se schimba scrisori dure, Simeon il numeste pe Roman ,tiran” si continua s& subli- nieze .drepturile” sale asupra imperiului. Intre timp, ,imperi- alismul” lui Simeon duce la interventii numeroase in tre- burile interne ale Serbiei, culminand prin cucerirea sa (924), precum si la un razboi, fara rezultat, impotriva croatilor. Ideile farului Simeon, orict de radicale ar parea, nu sunt doar rezultatul propriei ambitii, nici al reactiei ,in oglinda” a universalismului bizantin. Ele exprima moralul ridicat al societatii si aristocratiei bulgare, rezultat al ,gandirii imperi- ale” de secole a vechilor bulgari. Hegemonia politico—mili- tara in Balcani si dezvoltarea culturala accentuata in timpul Jarului-intelectual duc la contestarea decisiva a pretentiilor imperiale bizantine. Astfel, Simeon Intoarce ,imperialismul” romano-bizantin la 180 de grade si respinge .dreptul exclu- sivitatii" unui stat asupra altor popoare crestine. Domnia Iui Simeon este ,un secol de aur’ si pentru tanara cultura crestina. In istoria Bulgariei nu va mai fi atinsa niciodaté o asemenea armonie intre un stapanitor educat, Mecena al culturii, si eforturile bisericii si elitei cul- turale. In cercul intelectual al lui Simeon intra Sf. Kliment de la Ohrida, Sf. Naum, Cernorizet Hrabar, episcopul Con- stantin de la Presiav, presbiterul Grigorie, loan Exarhul si alti autori necunoscutj, a caror opera depaseste repede granitele Bulgariei, pentru a se transforma intr-un tezaur li- terar pentru toti slavii ortodocsi. Operele lor sunt transcrise, 37secole fa rand, in Rusia, Serbia si in alte far, iar influcn,, culturii slavone las urme adanci in culturile lor nationale Simeon il lasa drept urmag pe fiul sau, Petar, rezu),. din cea de-a doua casatorie, in timp ce primul sau nascy, Mihail, este trimis la manastire, Tanarul far il are drop, regent pe unchiul sau, experimentatul kavhan Gheorg), Sursuvul. Dupa o acfiune demonstrativa impotri,, Bizantului negocierile si se Incheie aga-numita pa. trainica.” ea determina Imperiul bizantin sa-si incalc, principille, cele ale ,unei splendide izolari’, gi pentru prim, data o devine sofia unui stApanitor ba; Lui Petar fi este recunoscut titlul de ,basileu (ar) bulgarilor’, jar capului bisericii bulgare, demnitatea de pat, ath, Pacea era in interesul ambelor parti daca tinem cor de obositoarele razboaie si de calamitatile naturale din 927 gidin urmatori ani. Impotriva lui Petar exista ins o opoziy care face speculatii cu noua politica faja de Bizany ‘91 930 sunt organizate incercari de lovituri de palat de fratii farului, Ivan $i Mihail. [n 931 sarbii, sprij secret de Bizant, inlaturd suzeranitatea bulgara maghiarilor din 934, 948, 958, 962 fi creeaza, dc a, probleme lui Petar. Bizantul nu acorda sprijin tat de Bulgaria, iar farul este nevoit sa incheie u- de alianja cu conducatorii maghiarilor, prin care permite | foloseasca teritoriul Bulgariei pentru a naval ‘ a parfial influenta politica bulgar @ Ti plateste tribut In 944, tara sufera ‘a pecenegilor, provocata de cneazul, “Th 966, la © ruptura in reiatille bu Imparatul Nikephor al l!-lea Phocas ret... ca tribut anual Bulgariei (care se achita + la © campanie demonstrativa impot. te. Nedorind sa riste ir un razboi greu, Bizantul ji arunca impotriva lui Petar pe rusii gi varegii cneazului kievean Sviatoslav. in 968, Sviatoslav debarca surprinzator in Delta Dunari si distruge oastea bulgara. La vestea acestei infrangeri, farul Petar sufera un atac de apoplexie gi se retrage la manastire, unde moare in scurt timp (30 ianuarie 969). Tarul Petar este canonizat de biserica bulgara, fiind singurul stapanitor care a mai primit aceasta inalta recunoastere, alaturi de Sf. Cneaz Boris-Mihail Cunoscutul punct de vedere al ,declinului” din timpul farului Petar este incorect — in ciuda greutatilor, Bulgaria, per ansamblu, isi mentine teritoriul si armata sa puternica. Sub domnia sa apare cunoscuta erezie bulgara’ — bogomilismul. Aparitia acestei puternice invataturi eretice se datoreaza atat vechilor doctrine dualiste (maniheis- mul)'*, ct si posibilitatii ca Evanghelia sa fie citita si inter- pretata in propria limba de mase mai largi ale societatii, Drept fondator al ereziei este considerat popa Bogomil, probabil un preot obisnuit sau un calugar sarac, Se pare ¢ erezia se naste in Tracia, in jurul Plovdivului. In regi- unea Philippopolis, in secolele ViIlI-X, Bizanjul coloni- zeaza cAteva ,valuri” de eretici. Intr-adevar, bogomilismul este puternic influentat de mai vechile erezii dualiste (mai ales de paulicianismul armeano-bizantin), insa are si 0 serie de trasaturi originale. Pe primul loc se afl dualismul sau moderat si ascetis ul subliniat"* Ideile bogomilice, Religie Intemeiata In secolul a it fului, aspandita in Persia, Asia C (nt) % Erezia bogomilica pr biserica primitiva, traiu vii sia robiior, statul opresor. ( 39fiind plina de nedreptat. 5 deosebire de impair, se rispandesc $i in ajs,, Putemica in lume. na. 2a bulgara” (971-1018) afla intr-o situatie extrem 4, C kievean Sviatosia prima sa expeditio, cnea, ° numericé a armatei 5), | infringe pe bulgari in O.. ah | cetatile bulgare din 20; | pecenegi Impotriva Ki $8 se intoarca in tara sq Bizanjul permite tana care se afla atunci \a WV. Noua aliant » In 969, Sviar oi forfe gi cucereste c» Ti este impusa o fa in practica, al jar.) Presiay este instala: Huzorii. E) « de trupele ir ) gi, dupa tre intregul teritoriu bulgar, intr-o parte din teritoriile vestice, statalitatea bulgara este mentinuta de fii comitelui Nicola, aga-numitii comitopuli — David, Moisei, Aron si Samuil. Comitopuliitrimit, in 973, 0 solie la curtea imparatului ger- man Otto |, prin care demonstreaza ca taratul bulgar con- tinua sa existe. In 976, bulgarii inlatura autoritatea bizantina si trec la 0 contraofensiva decisiva. Cad si primele jertfe: David si Moisei sunt ucisi in acelasi an'®. In 978, Boris al Il-lea si fratele sau, Roman, reusesc sa fuga din Constantinopol, Boris este ins ucis din greseala, iar Roman, desi eunuc, este recunoscut de Aron, Samuil gi toli nobili bulgari drept far legitim. Incercarea lui Vasile al ll-lea de a navali adanc in teritoriul tari gi de a cuceri Serdica, in 986, esueaza dupa Infrangerea suferita in trecdtoarea Poarta lui Traian Folosindu-se de conflictele aparute in Imperiului bizantin, Samuil elibereaza teritoriile bulgare de la nord-est (Preslay, Pliska, Dristra, o parte din teritorille de la nord de Dunare, probabil pana la Nistru). Dupa capturarea (991) si moartea, in Inchisorile bizantine, a farului Roman (997), pe tronul bul- gar este ales Samuil. Fratele sau mai mare, Aron, fiind exe- cutat in 987, acuzat de colaborare cu Bizantul. In lupta dra- matica cu Imperiul, Bulgaria bate, treptat, in retragere in fata acestuia, care 0 depaseste din punct de vedere economic, demografic, militar si care beneficiaza gi de o conjunctura intemationala favorabila. Dupa anul 1000, Vasile al II-lea Incepe cucerirea sistematica a teritoriilor bulgare. Dezno- daméntul vine prin lupta de la Kimbalongu (29 iulie 1014), And Samuil este infrant si 15 000 dintre soldatii sai sunt luati prizonieri si orbiti. La fiecare o suta de soldati este lasat %® David este ucis la un loc numit .Stejarii frumosi" de nigte viahi Alatori. Aceasta este prima mentiune a denumirii de .viah’. (n. t.) 41un singur conducdtor cu un ochi, dupa care aces, armata, injosita si schilodita, este trimisa Tnapoi ta tary." — crima care ii aduce lui Vasile al II-lea porecla sinistrs ..” .Bulgaroctonul” (ucigatorul de bulgari). La veda... soldatilor sai, tarul Samuil sufera un atac de cord gi mo, (6 octombrie 1014) la resedinta de la Prespa (pe insuia Ahil de pe lacul Prespa, astazi pe teritoriul Greciei) In timpul lui Gavril Radomir (1014-1015) si Ivan dislav (1015-1018), Bulgaria rezista tot mai greu pre: bizantine, la care se adauga gi luptele interne, obos acumulata, disperarea $i neincrederea in rostul conti, rezistentei. Dupa moartea neasteptata a lui van Via (februarie 1018), cea mai mare parte a aristocraticy siv farina Maria si patriarhul David, capituleaza in f\, Vasile al Il-lea, care intra victorios in capitala Mostenitorul tronului, Presian al li-lea, gi 0 parte a a» continua lupta in muntii din Albania de astazi 91 in nc tul indepartat — cetatea Srem (astazi Sremska Mi: Serbia). Dupa o rezistenta Invergunata, faratul bulga’ sub stapanirea bizantina, care va fi inlaturata abia prin rascoala boierilor din Tamovo, Petru gi Asan VI. Bulgaria sub stépanirea bizantina (1018-1186) ster buigare de catre Impeniu! « duce la schimbari administrative, econo er eee. In care este im, ", .Paristrion” gi .Sirm bizantina, in timp ce anst plan secundar. Cea mai mare 5 9 * cucentrul la Skop)- include principalele teritorii ale Bulgariei lui Samuil. Paristrionul are .capitala” ja Dorostolon (Silistra) si devine, in curand, scena unor lupte dure cu nomazii care navalesc — pecenegi, uzi si cumani. Regiunea vestica, de granita, are centrul la Sirmium, spre care sunt indreptate intentiile agresive ale Ungariei. In tinuturile bulgare patrund forme mai dezvoltate ale sistemului economic si financiar bizan- tin care, de multe ori, duc la inrautatirea vizibila a conditiilor in care traiesc bulgarii de rand. Introducerea sistemului bizantin de impozitare este insotit de samavol- nicii, coruptie si tot felul de abuzuri care, nu de putine ori, provoaca rascoale si rezistenta din partea bulgarilor. Prima mare rascoala care vizeaza renasterea {aratului bulgar izbucneste in toamna lui 1040, in regiunea Belgrad gi pe raul Morava (in special pe teritoriul de astazi al Serbiei sudice, Macedoniei si Greciei de Nord). Conducatorul ei este Petar Delian, considerat nepot al tarului Samuil, pro- babil un uzurpator. Prin actiuni decisive, Delian obtine spri- jinul masiv al bulgarilor dintre Dunare si Marea Egee si ajunge la o distanta primejdioasa, pentru Bizant, de Salonic. Victoriile bulgare nu pot evita, insa, contradictiile interne aparute dupa sosirea, in tabara rasculatilor, a lui Alusian, cel de-al doilea fiu al lui Ivan Vladislav si frate al lui Presian al \l-lea. Rascoala egueaza prin tradarea lui Alusian. Rasculatli sunt infran{i de romei, iar Delian este tuat prizonier si transportat la Constantinopol (1041). A doua Incercare serioasa de renastere a {aratului da- teaza din 1072-1073, Initiatorul acesteia este urmagul fostilor kavhani, Gheorghi Voitech, din Skopje. Bulgari il aleg ca {ar pe stranepotul lui Samuil, Constantin Bodin, fiul cel mic al cneazului sarb din Diocleea (Muntenegru). Bodin @ste Incoronat ca jar sub numele de Petar, in cadrul adu- narii de la Prizren (astazi in Kosovo, in secolul al Xl-lea cu © importanta populatie bulgara). In scurt timp, sunt 43‘ ‘Skopje. Nig, Sredet, Ohrida si alte orase p, Bodin nu este acceptat de intr. dintre boieri il considera pe tar dre, alfii se tem pentru propria situatie s, ali bulgati tree in tabara bizantins “chiar inifiatorul migcarii, Gheorghi Voi." de aceste doua incercari serioase de restat,, disparute, in teritorille bulgare a izbucnit o s,. un caracter regional sau primitiv antite, t putin cunoscut al activitatii politice 4, ‘este participarea reprezentantiio, ;, dinastice pentru tronul bizantin. C. Presian al li-lea, care, in doua rn... $i 1029), este pretendent la coroana bizar: e cneazului bulgar dovedesc mentinerea co. , ‘idei politice in sAnul elitel bulgare, unei stapaniri straine, In acest sens ulgare cea a .drepturilor buigarilor” asuprs ; ui romeic.” Atunci cAnd, in 1057, pe tron. Isaac | Comnen, iar imparateasa devine acest lucru este privit, intr-o anumita mas, dinastica, Cateva decenii mai tarziu. b. 5, nu gaseste In Bulgaria un... a fi oblectul unei discnimins: un popor strain, cucerit. Boierimea bulgara care, pe de o parte, isi mentine, iar pe de alta, o data cu scurgerea tim- pului, tsi recapata puterea economica, morala si de autori- tate, se impaca greu cu pozitia secundara in propria fara. Vil. Eliberarea si consolidarea faratului bulgar (1186-1207) Semnele de criz din Bizant, de la sfarsitul secolului al Xil-lea, intaresc tendintele antibizantine, care sunt fruc- tificate cu iscusinta de boierii din Tamovo, fratii Theodor (Petru) si Asan, legati prin familie de vechea aristocratie bulgara’®. Infrangerile suferite de armata bizantina din partea ungurilor si a normanzilor intre 1183-1185, precum ginoile abuzuri fiscale au mobilizat rapid fortele antibizan- tine din tara. In primavara lui 1186, cu ocazia sfintirii bise- ricil Sf. Dimitrie” din Tamovo, construita de Asanesti, fratele mai mare, Theodor, este proclamat far bulgar, sub numele de ,Petru Petru si Asan prociama drept {el eliberarea tuturor teri- torillor bulgare gi legitimeaza noua conducere statalé ca 1 Problema caracterului etnic al celui de-al doilea arat bulgar (statul viaho-bulgar, aga cum este cunoscut in istoriografia romana) este viu dezbatuta. Istoriogratia bulgard exclude participarea elementului viah la constituirea statalitatii din perioada AsAnestilor. Termenul de .viah", ‘mentionat de cronicani bizantini, este considerat de multi istorici bulgari drept sinonim pentru .pastor’ si nu ca o martu sud-dundrene. De fapt, prin Insigi primi As jucat un rol glorios, dar scurt Asdnesti. Viahii din Viahia sud emograficd, economicd $i sociala pentru a-si asigura, un timp mai Indelungat, 0 pozitie dominanta in stat. Dup8 moartea lui lonita Caloian, Impertul viaho-bulgar se va .bulgariza’ treptat sub urmagii sai. (n. red) e a existentei romanitatii esti, componenta viahd. a lul viaho-bulgar format de a Asdnestilor nu aveau fora cadrul s 45In 1018. Prim, echil capitale, Veliki Pr.) {al Idea Anghelos, in Bai," | fug Ia nord de Dunare, Hou cumanii. Cu ajutorut aco.,, | nordul Bulgario| « ideschis, c4 nazuiec. .” Moesia, Tracia si 8u\0. fume, cu capitala ia sj =---€9a cum a fost la inceput, este dose, conducatorul s: conduse in special de } Au mai mare drept ja Treptat, energicul Asan apare in prim plan in detrimen- tul lui Petru, in special dupa diferendele de ordin tactic aparute intre cei doi in 1193. In timp ce Petru inclind spre © pace de compromis cu Bizantul, Asan este in fruntea celor mai radicale forte din fara. Nu se ajunge ta ruptura, ins conducator devine cel de-al doilea frate, sprijinit de cel de-al treilea — Ionita, numit Caloian. Prin actiuni decisive, Asan elibereaza Serdica (1193), patrunde pana la Marea Egee si distruge forjele bizantine in Tracia Rasdriteana (1194). La porunca lui Petru si Asan, in Macedonia actioneaza boierul Dobromir Hriz, care reuseste sa inte- meieze .un regat’ pe cursul Vardarului. In randurile boieri- mii apar ins nemultumiri legate de mana forte a lui Asan, care sunt alimentate si de intrigile Bizantului. Intr-o ceart aparenta de familie, tarul este ucis de varul sau Ivanco (1195 sau 1196) care cucereste, in fruntea adepiilor sai, Tamovo. Societatea bulgara nu-| accepta ins pe uzurpa- tor, iar ostile lui Petru asediaza oragul. Incercarile de amestec bizantin il compromit definitiv pe Ivanco, care fuge In tabara imparatului Alexios al ill-iea Anghelos, Astfel, Petru preia, din nou, puterea in stat, insa, la scurt timp cade, la randul sau, victima unui complot boieresc (1197). Intreaga putere este preluata de cel mai mic frate, lonité Caloian, care pareaz’ opozitia boierilor si reugeste sa-i atraga de partea sa pe Hriz si Ivanco si sa dea grele lovituri imperiului. In 1202 se incheie pacea, iar {arul elibereaza Belgradul si Branicevo de sub stapanirea maghiara, Puterea bulgara crescanda atrage atentia papei Inocentiu al Ill-lea, €are nazuieste sa-i atraga pe bulgari in orbita Romei Dialogul se activeaza in legatura cu cucerirea Bizantului de Participantii la cea de-a patra cruciada.* La 7 noiembrie Wn corespondenta sa cu lonits, paps Aacestuia, numindu-| conducstor al .viahi recunostea originea romana a F $1 bulgarilor”. (n, red.) Aqpala inchele 0 uniune rejg, «jar arhiepiscopul Vasijc °°: ssuprematiel Papale a,, ;,, | In coresponde,,.” A cu Incapatanare bulgare. Bunele reiayi\ »d Imperiul latin, al cry, | Balduin | de Flandra respinge ,,,. a 14 aprilie 1205, lang» sufera o grea intr; cestora, cumanii 8a) ‘unde, mai tarziu bizantine, care de |; n drept stapanitor ‘aceste tradari prin + ioitor de’ gi afirma c2 ite de Vasile al Illea 8 paturii ortodoxe radicale, convocdnd un mare sinod orto- dox’ impotriva bogomililor (1211), insa nu se decide sa denunfe unirea cu Roma. Insuccesele militare ale lui Borila ii permit lui loan Asan al II-lea si fratelui su, Alexandru, sa revina in fara cu mercenari rusi si, dupa un scurt razboi civil, s8-| indeparteze de la tron. loan Asan al II-lea (1218-1241) este recunoscut drept .cel mai mare dintre tofi farii bulgari” chiar de contempo- ranii sai. Printr-o diplomatie abila si lovituri militare bine gandite, el recapata o parte din teritoriile pierdute de Borila, Apogeul puterii militare si politice bulgare vine dupa batalia de la Klokotnita (9 martie 1230), cand loan Asan al II-lea il invinge si il ia prizonier pe imparatul de Salonic, Theodor Angelos, care il atacase"”, Atitudinea umand fata de prizonienii bizantini si sprijinul populatiei bulgare locale au permis mutarea, fara varsare de sange, a granitelor «de la mare la mare”, potrivit spuselor unui contemporan. In Bulgaria intra teritorii intinse, de la Carpati pana la Marea Ege, de la cursul inferior al Maritei pana la Marea Adriatica, Belgrad si Albania de astazi.® La Salonic si in Serbia sunt pusi stapanitori Manuel Comnen gi Stefan Viadislay, insurati cu fetele tarului de la Tarnovo, Supre- matia lui loan Asan este recunoscuta si de baronii occiden- tali de la Constantinopol, care proiecteaza o casatorie intre minorul Balduin al |I-lea si printesa bulgara Elena. Asttel, hegemonia bulgara se apropie de statu-quo-ul din timpul lui Simeon cel Mare. Credincios traditiei, loan Asan al ll-lea se semneaza ca ,imperator si autocrator al imperiul de la Salonic si cel de la Niceea apar in urma cuceririi Con- stantinopolului de catre cru (1204-1261). (n. t) % Nici un fel de dovezi materiale sau spirtuale (tradi) nu atest’ o stépanire a celui de-al doilea tarat buigar la nordul Dunarii. (n. red.) (1204) gi a formarii Imperiului latin 49bulgare la mosten,. occidentala de ja Constan, ‘uniuni dinastice si sa.|),°" Fege.al lerusalim,, bizantine duce la rung, de Imperiului bizant,, gios de la Lamp. cut larhia de ja Tarn, ilalti'patriarhi ortodocs, Sin exil” la Nice. lui, Drept prin 1, un aprop ‘scaunul religic: sca importanta in Occidental se raspandeste zvonul ca ,tarul bulgarilor’ i-a Iinfrant pe cuceritorii asiatici — fortele tui loan Asan infrang ins& numai cateva detasamente disparate ale tatarilor care au trecut Carpatii. indepartarea acestui serios pericol orien- tal nu este ins in puterea Bulgariei si nici a vreunui alt stat din Europa Centrala si de Est. In toiul acestor evenimente, loan Asan al II-lea, care inca nu implinise 50 de ani, moare ({n jurul datei de 22 iunie 1241) Hegemonia politica in Balcani, prin care sunt unificate toate teritoriile sfinte bulgare (Moesia, de la Delta Dunarii pana la Belgrad, Tracia, de la gura Maritei pana la Salonic, intreaga Macedonie)”, precum si legitimarea Patriarhiei de la Tarnovo, creeaza condifii prielnice pentru o ascensi- une economica si culturala. loan Asan al ll-lea emite mo- nede de aur si cupru si dezvolta relatii economice cu Dubrovnikul (Ragusa). Resedinta de la Tarnovo capata o Infatisare monumentala si este construit un puternic sis- tem de fortificatii. loan Asan ridica biserica ,Sfintii 40 de mucenici”, emblematica pentru traditia bulgara. In biserica este montata coloana cu asa-numita ,inscriptie de la Tamovo" a hanului Omurtag, precum si o alta din timpul lui Krum, aduse probabil din vechea cetate de scaun de la Pliska. Astfel, stapanitorul subliniaz continuitatea dez- voltarii statale seculare. Tamovo dispune si de un bogat pantheon sacru — Petru, Asan, Caloian si loan Asan al Il-lea aduc moastele catorva sfinti, dintre care de cea mai mare popularitate se bucura Sf. loan de la Rila si Sf. Vineri, fAmasa in traditia ortodoxa drept ,de la Tarnovo Dintre numeroasele manastiri se remarca, in mod deosebit, ‘21 Prin .teritorii sfinte buigare” autorul Intelege teritoriile In care existd o populatie buigard sau cele care s-au aflat, Intr-un moment dat, in granijele primului 9i celu! de-ai doilea farat buigar. (n. red.) 51‘comp iatra de pe raul Rusenski Lon, ‘se ieee aha Ealaitaenavo, loachin, cars crutat o parte infima a literaturii din timpul prin, ae Cel mai insemnat monument literar din seco, i ooanee ‘Sinodicul farului Borilé, care cuprinc. tezele ortodoxe luate din scrierile bizantine mai vec), privind combaterea bogomilismului. VII. Bulgaria in secolele XII-XIV 1243, Bulgaria este distrusa de tatarl hanui, Pa Sanat “superputer’ din Europa de Rasarit aga-numita ,Hoarda de Aur’, de pe teritoriul actual al Rusic ‘sudice gi al Ucrainei. Bulgaria este nevoita sa plateasca ur tribut anual tatarilor si.s& suporte raidurile acestora, car: destablizeaza puterea sa la nord de Dunare. Serbia s« desprinde din orbita int eka veal ——. de la Niceea, care isi sf panes, rea Serbie! un scurt razboi,lipsitinsa de rezultate, si incheie un tratat militar $1 comercial cu Oubrovnikul. Un rol Important Tnyplanurile celor de 1a Tamovo il are fostul cneaz rus Rostislav, vasal al regatulul maghiar, ce stapanea In Slavonia si in teritorile bulgare de la nord-vest, pierdute anterior. Mihail Asan o ia de sotie pe fata acestuia, iar intre 1254-1256 Incearca s8-si ia revanga in fata Niceci, cu aju- torul cneazului si al cumaniior. Dupa c&teva ciocnin, incep negocierile de pace, pe care farul le incredinteaza, neprevazator, lui Rostislav. Cneazul este, insa, cumparat de bizantini si incheie o pace extrem de nefavorabila pen- tru Bulgaria, prin prevederile careia trebuiau redate toate teritorille eliberate. Tradarea socrului il costa pe tanarul hail al il-lea Asan tronul si viata, acesta fiind ucis de varul sau, Caliman al lI-1ea Asan (1256), care nu reuseste insa s&-gi consolideze pozitille la Tarnovo gi este, la randul sau, ueis. Rostislav incearca sa obtina coroana bulgara, insa se loveste de rezistenta ferma a bulgarilor si este nevoit s& paraseasca {ara Astfel, tara cade in vartejul unor grele lupte interne, du- blate de un brutal amestec strain. Tronul este ocupat de Nepopularul Mitzo Asan (1256-1257), ginerele lui Asan al Ii-lea, care este insa, in curand, izgonit din Tamovo. O Parte considerabila a boierilor, cutremura{i de situatia catastrofala, se unesc in jurul lui Constantin Tich, de la Skopje. Problema dinastica este repede rezolvata — noul Jar'se Insoara cu Irina, nepoata lui loan Asan al ll-lea, $i isi adauga la numele sau si pe cel de Asan.” Constantin Tich Asan nu este in masura sa-l infranga ugor pe Mitzo, care Incearca sa faca s4 renasca vechea capitald Veliki Presiav si chiar sa emita o moneda proprie. Alungat din Preslav, pretendentul isi consolideaz4 pozitiile in Mesembria Razboiul civil, in care Niceea (din 1261 este refacut 53“Imperiul bizantin) Ti sprijina pe ambii pretendenji, i; de interesele sale concrete, se termina abia in 12. ‘Atunci, Mitzo cedeazé Bizantului {armul sudic al 1., Negre, primind in ‘co soarté nefericita iar incercarile sale de a restabili vech< putere a bulgarilor se lovesc de interesele puternicilor vecini (Bizantul, Hoarda de Aur, Ungaria), precum s) ‘opozitia interna. Reforma financiara initiata de a menita sa consolideze vistieria statului, jl face nepopular rAndul multimii. Cea mai mare dauna este adus Bulgar de alianta Bizantului cu hanul tatar Nogai. Incapacitatea a stopa atacurile intetite ale tatarilor il discrediteaza des tiv pe Constantin, iar fara devine arena unei rascoale {4 nesti, far precedent prin proporiille sale. Impotriva aris cratului de traditie se ridica porcarul Ivailo (1277-128¢ singurul {ar {aran” din istoria europeana. ~~ Indiferent de originea sa modesta, Ivailo se dovedes! a fiun politician inzestrat si un talentat conducator de o>’ ar rasariteana a Mun) schimb titul de despot" si intinse pro, ‘eta{iin jurul vechil Troia din Asia Mica. Tarul Constantin. casatoreste cu farina si il recunoaste drept mostenitor pe fiul acesteia, Mihail. \vailo se dovedeste a fi un conducator militar capabil, care duce un razboi pe doua fronturi — impotriva tatarilor si a Bizantului. Superioritatea adver- sarului este insa evidenta. Asediat la Silistra, tarul Ivailo incepe negocierile cu Nogai si, la randul sau, devine vasal al tatarilor. intre timp, zvonul mortii tarului-porcar deschide portile capitalei Tarnovo pentru marioneta bizantina loan Asan al Ill-lea (1279-1280) Lipsit de calitatile unui sef de stat, urat de bulgari si atacat neincetat de Ivailo, loan Asan al Ili-lea fuge din Tarnovo, iar tronul este ocupat de smarele voievod" (comandantul ostii), Gheorghe | Terter (1280-1292). In ciuda originii sale cumane, noul tar este recunoscut drept conducator al boierimii pentru multi ani, iar Ivailo nu este in masura sa i se impotriveasca, Tarul faran se duce in tabara lui Nogai unde, la sugestia bizan- tinilor, este ucis in timpul unui ospat Gheorghe | Terter incearca $4 consolideze puterea centrala, insa « e sale se lovesc de rezistenta puter- nicei boierimi locale. in acelasi timp, boierii bulgaro—cu- mani Darman si Kudelin, din regiunea Branicevo (astazi in Serbia), inlatura stapanirea ungara. Amestecul brutal al tatarilor nu poate fi ins parat — nici prin trimiterea ca ostatic a fiului farului, Teodor Sviatoslay, nici printr-o storie dinastica intre una dintre fiicele farului si Ceaka, Urmagul lui Nogai. In 1292, Gheorghe Terter abdica gi isi eauta adapost in Bizan}. Cu sprijinul lui Nogai, coroana este objinuta de boieru! Smilet (1292-1298). Uzurpatorul nu este recunoscut de boierul din Vidin, Sigman. Acesta Incearca sa indrepte agresiunea sarba spre teritorille lui Darman si Kudelin, insa este invins gi fuge in tabara lui Nogai. Amestecu! har aril determina pe regele sarb $tefan Milutin sa @ posesiunile lui Sigman.‘Smilet moare si este urmat la tron de fiul sa, Lnceies ‘Smilet. In cadrul regenfei, un rol important | joaca jarina-mama, patriarhul loachim al Ill-lea si despoty Etimic Despotul este fratele lui Gheorghe | Terter ins prin casatorie si posesiuni, este atras in tabara rudelor \, Smile}. Despre tot ceea ce se intémpla in Tarnovo in fara, ultimul cuvant il va avea Nogai. Hegemonia tata; ajunge la apogeul sau. In 1300, separatistul tatar a di trus de hanul legitim al Hoardei de Aur, Tohta. rks 5 Teodor Sviatoslav fug, in mod surprinzator, in Bulgaria Tamovo refuza sa-i primeasca pe oaspetii .nedori Teodor Sviatosiav cumpara cativa fruntasi intra In ora Aventurismul prin{ului bulgar este bine cantarit — in scu: timp il executa pe Ceaka, al carui cap este trimis dugma ji sau de moarte, Tohta. en incoronarea lui Teodor Sviatosiay (1300-1321) este depasita hegemonia tatara $i sa pron csp eae 4 Fonte, reda Bulgariei cor raul Nistru, cu important i Dnestrovski, Ucraina osiav isi consolidear |. Dupa victoria de: | Skafida (in regiun: rea _unchiului sa anterior. Hanul Hoardei trolul asupra teritoriilor luptele interne sunt stopate s Mihail drept tar bulgar (1323-1330). Stapanitorul de ta Vidin este urmas al AsAnestilor si var al raposatului Teodor Sviatoslay, pe tinia bizantine $i, in 1328, elaboreaza un plan secret de cucerire prin surprindere a Constantinopolului. Planul esueaza dupa ce este descoperit de Spionajul bizantin. in timpul farulul Mihail, neincrederea dintre Bulgaria si Serbia se accentueaza. Acest stapanitor energic nazuieste sa dea o Mipest cuceririlor sarbesti din actuala Macedonie. Astfel, Seajunge la batalia de la Velbuid (astazi Kiustendil)”, unde ‘sarbii nu respecta armistisiul abia incheiat gi ataca, prin sur- prindere, fortele bulgare neorganizate (28 iulie 1330). In Ingercarea de a pune armata in stare de lupta, jarul Mihail este greu ranit si moare in scurt timp. Regele sarb Stefan Deceanski, invingatorul de la Velbujd, Se mullumeste cu negocieri, iar la Tarnovo este incoronat Hepotul sau, Ivan Stefan (1330-1331). Forte Patriotice Gif tara nu accepta insa influenta s4rba si, dupa mai putin @un an, tanarul tar este alungat, Pe tron urca tarul Ivan Alexandar, nepotu! iui Mihail al IlI-lea Sigman, care devine Intruchiparea Apusului de aur al Bulg #0195 In vestul Bulgariel, ia sud-ve 57Wan Alexandar inlatura rezistenta separatistilor qj, \Vidin si din regiunea Nig, obtine o victorie decisiva impor, va imparatului bizantin Andronic al II-lea la Rossokastron (astazi, Burgas), in 1332, si restabileste, temporar, putere, ‘centrala. Interventia sa in razboiul civil bizantin are drep, ‘rezultat obtinerea Plovdivului si a unei parti din Rodop (1345). Tarul incearca sa depaseasca tendintele centr fuge, caracteristice societatilor balcanice din seco|, ‘al XIV-lea, prin desemnarea fillor sai drept guvernatori ‘celor mai importante regiuni (Vidin, Preslav, Sredet), vo Alexandar este primul stapanitor european care nu num ‘c& se insoara cu o femeie din cea ,de-a treia categor ‘sociala”, dar mai mult, cea de-a doua sa sofie este evre\ Teodora a ll-a, cunoscuta in traditia bulgara drept .S Teodora’. Evreica este crestinata si chiar face donatil 3 heroase bisericilor si manastirilor, Ins relatiile cu mare familie regala se inrautafesc. Ivan Alexandar acorda prior tate fillor Teodorei a Il-a, in fata celor ai primei sale So} Teodora 1°, Intr-adevar, fili jail Asan gi loan As. al IV-lea, cad in primele 1354), ins Ivan Stratimir ssprijinul larg al tarului bulgarz: 5 Soooe sn Sm a pee tinea isihasmului, 2 li sai, in Paroria (Stray i Teas i Tare n't Renae ee eretb'o pulemica infuent® asupra vet rlgioase di, Tamovo roorae a ata attath Efimie, ucenie al Ki Teodes Gineeaza © adevarata scoala lterara a Tammoy a car Na depaseste granitele tari patrunza 7 Serbia, Tara Romaneasca, Moldova si terito et Sf Inflorirea arhitecturii si a artei decorative e. hae Ei chiar si de putinele monumente gi rina eae timp, cum ar ficelebrul Evangheliar de la fencers z I British Museum). In anii apusului sau een medievala influenteaza, din nou, spiritual muse on ortodoxa slava si romanica zu ae ae Procesele de descentralizare « c tiplee secolelor modiovale. nu ccoleee Buteasy eu manifesta mai tarziu, in comparatie cu Europa:0c sab tala, Ins intr-o forma specifica si Pronuntata. Ace: oh cf $8 datoreazA unui pericol extorn morou even ae ee tatari, a erent cru neincetatelor conflicte dintre Statele balcanice, siabiciunii oraselor — ca factor social si politic — si modelului monarhiei autoritare. Statul a set partial, in timpul tui Caloian si toan Asan al iGioaah uneasca toate teritorile locuite de bulgari. He oe tiara, mult mai aspru exercitata in Bulgaria d monia Slate balcanice, si crizele intern nidect inal Ne permit vecit (Bizantul, Ungaria si Sert . acienan . cinilor decenil, regiuni 5 ri t asca, timp de s ontradictiile interne, Misinasmul este o mis: ter mistic $/ ascetic, care bizantine contem deveni ulterior 3nu de putine ori, au permis desprinderea unor teritorii dg puternicii boi “formarea unor proprii ,Bulgarii locale fulsesen din secolul al XIV-lea scrie c& a fos, re: ‘rei Bulgari, adica in acele parti care aveay, ‘care tindeau fie spre scaunul de |, capitale Tarnovo, Vidin si Caliacra. In realitar. Jocale” sunt mai numeroase, daca se au i, politice concrete, insa, intotdeauns | secolului al Xili-lea, La sfarsitul secolul, gi in primele decenii ale secolului al XIV-lea s- formeaza ,statalita{i’ mai durabile — cele ale Sigmanil: (la Vidin), ale lui Smilet si rudelor sale (in regiunea muntil ~ Sredna Gora), iar Balica si familia see 0 ramura, est pulgar), cu_capitala la Pritep, precum . si cea a | Constantin Deianov-Dragag, cu centrul la Velbujd, Pent, gontemporani, inclusiv pentru autorii sarbi albanezi $i turci de atunci, aceste formatiuni st te de .domnitori bulgar’ e)Cuicerirea otomana stopeaza evolutia normala a aces- tor procese. bizantini, fatale sunt n ‘Teoria avtorvivi pieaca a care restabileste ele p de la premisa eronata gi chiar la nord de ace: lui oricli bul reg spatiul osc cos. oe ‘aufortatea asupra tertorivius Roma lich Moldova parti din Ucraina, la vest Pe erain Infran. WU aU exercitat decat atiulul re Krum 91 Tisa, cu parti din oar uN tentorly cuprins (exist nic! o dovada ca bu e agezase 9) @ Moldovei vania gi nu de la or existent un Dunare. (n. red.)“ivan ‘Stratimir, regele Marco, Constantin cau nr? Mlehut de a tncalca nooedurke f In folosul tor. Dupa mai multe incercari 'selaciune (1385), F,cle mai vestice cetati ale Ja Tarnovo. In 1388, Murad | id | asediaza TAmovo, ia, la 17 lie, cap ade In mainile cuceritorului Populatia capitalei unor crude represalii— 110 fruntasi sunt uci, ual al bulgarilor, patriarhul Eftimie, este surghiu. Gin locuitori sunt stramutati in alte zone, mai Ii pastreaza o parte din teritori, cu centrul ta 3 lunie 1395, ultimul domnitor de la Tamovo, olaborare cu dusmanii otomanilor (ungurii_ si (Capturat printr-un siretiic si decapitat la porunca Ajutorul asteptat vine cu intarziere — cruciada Sigismund ajunge, intr-adevar, la Nicopole, © usturdtoare infrangere (septembrie 1396) Grestinatajii, vine randul jarului Ivan & [a sfargitul tui 1397 (cei mai des este pomenit fle capturat de Baiazid $i moare intr-o inchisoare § turca de atunci, Brusa. Soarta Vidinului nu este Gara, fapt care lanseazA ipoteza ca {aru 63nq participa a su, Frujin (f° 1413, Constany, Balcani, ir INcheie , bulgarii si lumea Medievala Sa Seculara, Bulgaria medievala a avut Politice, economice si culturale cu state si mult sau mai putin invecinate, Statalitatea gare — sarbi, romani, rusi, albanezi bulgarilor cu popoarele balcanice sunt, indis- prima importanta. Desi primul tarat bulgar nu un stat balcanic, in intelesul contemporan al (el cuprindea i teritorii din Europa Centrala, de actuala Transilvanie si Ungaria, la est, pana la Tn timpul lui Omurtag, pana ta Nipru), marea populatiei Sale si cele mai importante centre poli- omice si culturale sunt localizate in Moesia, gi Macedonia. Relatiile cu Imperiul bizantin, cel mai Partener al politicii balcanice bulgare, se remarcA de perioade de pace si colaborari economice . Insa, In ansamblu, domina controversele fazboiul. Acest duel secular (secolele Vil-XI) a © mare masura ambelor state, fapt care se Soartei istorice a Europei Rasaritene. In tei primului jarat bulgar, chiar si dupa restinismului (864) sau dupa .pacea trainica’ gi lui Petar drept tar (927), imperiul nu a pretentiile sale fata de teritorille bulgare, pe ta ca pe vechile sale ,sfinte” teritorii fat bulgar nu a cuprins tertorile mentionate de autor. (n. red.) 65i $colii literare de la Tarnovo, al IX-lea si pana in secolul al Xi-lea, alba- teritoriul Bulgariei, iar in venele urmasilor $1 ange slav, bulgar. Teritorii albaneze Bulgar. 2i si in timpul lui | olul al XIV-lea o parte din Albania de astazi este 88 de fratele Iui Ivan Alexandar. Mase compacte ari locuiesc, in Evul Mediu, in Te fesalia, Kosovo gin balcanice. loan Asan al li-lea, Politice dintre bulgari si rusi, tuate per an- itepisodice, daca nu ludm in calcul agresiunea feslav. Pana in secolul al Xiiea neamul bulgarilor Wechilor rus! au granita comuna, pe raul Nistru, Pistoricului bulgar, se ba: pe dover! 51 ) ‘culturala a statulul buigar, cath decursul secoluiu! al x cA In medile culte. Slavc folosita 5 ca limba de si plata de bundve a slava vec fost adoptata limba de ile domnesti, in onici, Intre secolele X-XVII. Nu fins confuzie Intre limba siavons fafabetul chilic pind in deceniut als (7. rea.)setts = Frants, Germania 5 italia, enita din partea iui Krum obliga Bizantc, lul imperial al lui Carol murtag impotriva fran- bulgare la curtea lui Ludovic cel Pios, a lui e In analele occidentale, »Cantecul lui Roland! ii aminteste pe bul. far Samuil. Luptete cruciatilor in Bulgaria Victorille objinute de Caloian si loan Asan uy rasunet in Occident @conomic si politic, cele mai active sunt Fepublicile italiene Venetia si Genova. Cu Semneaza acorduri si tratate comerciale (Ivan despotul Dobrotici), precum si cu Dubrovnikul balcanic al Venetiei aspe cu Sunt cun cu Regatul Neapolelui. Se formeaza, in parte, si pe teritorile bulgare si, ‘rand, este un adversar periculos in regiunea din joscute si La etnogeneza maghiarilor participa si grupuri de ari, iar in secolele X-X! maghiarii supun tertorile le bulgare cu slavi bulgari. In secolele XII-xIV, d se remarcs fendinje expansioniste si patrunde tot mai ‘granitele bulgare, fapt care pune Bulgaria intr-o Tn lipsa unui aliat puternic. In ani cucerini Ungaria depune eforturi pentru a contracara acest §, fara a propune bulgarilor o colaborare cu drepturi catolicismul este o piedica in calea influentei @ Tisa, aceasta totugi exist, fapt ia idellor bogomilice. Limba bulgara garia $i reprezinta un mijioc pentru vident prin este cunos- ntacte nu O frebule privta ‘asttel de utilzare U Serioase rezerve. N u Se poate ibii bulgare. (n.gariel sub stapanirea otomana intrerupe, politic’, economica si culturala a bulgarior, leaz Bulgaria de descoperitile stintfice, ‘geografice $i culturale din Eur Opa gi o arunca ti f2ri inapoiate, in cadrul unui imperiu tiranic vi aliati, insa 1; az mi i. Societatea bulgara sufera pierderi extraordi- in listrugerea, asimilarea sau margina- 0 prin di u margina @ ale hegem sale conducatoare, Teritorile bulgare sunt }. In Intregime, sistemului birocratic. si legisla- ‘complet strain. Populatia devine o ,raia’ fara fo .lurma” umana supusa unor realitati de prove- |, cu diferente religioase, culturale si de men- economic apar formele isiamice conserva: late asupra pamantului, iar institutille noii un statut privilegiat. Bulgari sunt supusi de dubia exploatare, de catre stat si de catre ie fizice, la care se adauga, de multe ori, tot felul je traiul de zi cu zi — crestinii nu au voie scumpe, iar bisericile nu pot fi mai mari si eAt geamiile. in timpul proceselor, spusele Musuiman valoreaza mai mult dec at marturia ‘otoman nagste fenomene monstruoase, taxa de singe" —o data |a cativa ani, ibulgari, cu varste intre 10 si 18 ani, sunt luatiforfati sa treaca la islamism g oi pioneer aceasta praca ncepe inca dn soc al XIV-lea si continua pana in secolul al XVIl-lea. Violent, puterii straine duce la forme individuale, de grup sau js, masa ale islamizari. Aceasta are loc, de obicei, prin for, iar atunci cdnd exista cazuri ,de bunavoie” ele sunt rez.) tatul discriminarii economice $i sociale a crestinilor. Victim. a acestui proces devine marea parte a boierimil bulgar. _ ‘supravi dupa cucerire. ,Spahiii” (micii boier, Se oalienal a nuria iar de cele mai multe ofi tre: la islamism. in anumite cazuri, unitati ale armatei otomans in special ienicerii, grupari militarizate ale populatiei mus. mane, ordinele calugaresti islamice supun la o islamizar: in masa zone intregi cu populatie crestina. Bogomilii dir Bulgaria sunt mai flexibili la islamizare, iar bulgaro-m. homedanii sunt cunoscufi sub numele de pomaci. Ei pop. leaza, astazi, in special, regiuni din zona Muntilor Rodo; si din Macedonia. in perioada stapanirii otomane, bulge” trecut la islamism traiesc in zone cu © pop. Sapo as vrvodan estan Obioin de rd-ont = Dobrogea) sunt supusi unei puternice influente etno—« turale, religioase 1 psihologice. Aceasta duce la ultarc. fa sfarsitul secolului al XV-iea, se consolideaza suficient de bin, erestine in Balcani (in Bizant, anja bulgarilor ca vor putea pastra sa # ta. Taratul de la Vidin isi catre 1422, intr-o anumita forma, al& a lui Constantin si Fruj festabilirea statu-quo-ului pectiv Ivan Stratimir si Ivan Sigman. in 1443-1444 Sprijin& masiv cruciada condusa de regele po- gar Vladislav si de lancu de Hunedoara. Este despre detasamente militare bulgare, despre tre. oragelor si satelor de partea cruciatilor, insa infran- ide la Varna (10 noiembrie 1444) pune capat spe. fintr-o eliberare de sub stapanirea otomana, gucerirea Constantinopolului, in 1453, statul fie transforma intr-un imperiu universal al islamului Gub stapanirea sa cad, una dupa alta, Serbia, Bosnia jania, Ungaria $i 0 parte din Austria. Armatele turcesti p Africa de Nord, nordul de Marii Neagre, ajung pana ga si asediaza Viena. In aceasta situatie, bulgarii nu In MAsura sA puna in practica actiuni importante de jerare national. Principala forma de rezistenta impotriva pirii straine © reprezinta miscarea haid IA diferite forme si propor ducia este cea mai raspindita forma de protest st@p4niril otomane si este intalnita pa al XiX-lea. Inceputurile sale se jotomane, iar primii haiduci coincid, stapanirea oto- e, iar ramasitele Serbia etc.) dau U restabili situatia pastreaza, probabil autonomia. Aga-nu- in (1408-1413) are din timpul parintilor cilor, care 4 la mijlocul pierd in vremea robabil, cu ceea iS din ostirea bulgara medievala actiunile Se mentioneaza des inca din XV-XVI Sarcina a haiducilor era apararea populatiei din izonele de unde proveneau cApitanul si oamenii sai 73