laabe,
Drept administrative
si stiinta administratiei
- curs -
3
Executivul si administratia publica
in doctrina si legislatia romana
Opinii exprimate in literatura juridica din perioada
interbelica. Conceptiile profesorilor Paul Negulescu, Anibal _
Teodorescu, Constantin Raricescu, Marin Vararu _
Joctrina de drept public din tara noastra a atins, dupa
adoptarea Constitutiei din 1923, cota cea mai inalta, teoriile si
conceptele cunoscand gradul cel mai inalt de fundamentare. _
Varietatea de opinii care s-au manifestat in doctrina
europeana, incepand de ip adminiterea sau respingerea unor
nu_a putut ramane fara consecinte fi in ceea ce priveste | modul :
de abordare : a explicatiilor de catre autorii romani.
¢ Explicarea coi ynceptului de administratie sau dupa caz, de
administratie public: ica, se realizeaza prin raportarea la notiuni
cum_ar fi: serviciul public, putere publica, autoritate
administrativa, organ administrativ, interes public. De aceea
este importanté trecerea_in revista a _opiniilor principalilor
autori de lucrari_de drept_administrativ: Paul_Negulescu,
Anibal Teodorescu, Constantin Raricescu, Marin Vararu.
1. Conceptia profesorului Paul Negulescu
¢ Profesorul Paul Negulescu, la fel ca toti autorii romani de_
drept public din perioada interbelica, a acceptat_divizareas
e Intr-o prima explicare a administratiei_cz
statului, Paul Negulescu, pe linia de gandire
germani, pregoere ea Seniesa cuprinde intreaga
activitate a statului, care nu este nici | egislatie, nici _justitie.
Autorul, in studille si cercetarile sale, ajunge la concluzia ca.
actele diplomatice, actele de comandament militar, actele de
guverném&nt sau decretele-legi, desi facute
puterii executive, nu constituie activit
intruct_nu_ sunt _supuse ordinii_legale. De aici dreptul
administrativ este inteles ca find acea parte a 2 arent ui public
, Cé Cuprinde totalitatea normelor juridice in conformitate cu
care se exercita activitatea administrativa a statului.
@ Profesorul Paul Negulescu remarca ca in statul modern
atributille acestuia__ sunt _imparfi te in trei__categorii
‘corespunzand celor trei functii: de a legifera, de a executa si
dé a distribui_justitia, toate trei~atribute ale suveranitati.
Profesorul Paul _Negulescu- considera _-ca__,administratiile
publice sunt pé persoane juridice, politico-teritoriale; adica
persoane juridice care au dreptul de comanda, putand aplica —=—
constrangerea in limitele unui teritoriu”,
_ .2.Conceptia profesorului Anibal Teodorescu
e Profesorul Anibal Teodorescu
raspandite lat_din trei__
elemente: teritoriul, populatie si putere publica. Profesorul
Anibal Teodorescu prin cel de al treilea element, puterea
publica sau_suveranitate, intelege puterea_pe care o are
statul de_a comanda_tuteter tuturor indivizilor ce_intra in
compunerea populatiei sale, uniti cu aceea de anu
recunoaste pe teritoriul sau nici alts oink Veni din afar.
In concepfia profesorului Anibal Teodorescu, dgeptul
administrativ este inteles ca find acea parte a dreptului publicomorcitS
executiva, precum gi_pe acelea care guverneaza raporturile ie
‘dintre s stat si individ nascute in urma unui_act administrativ”.
3. Conceptia sptia profesorului Constantin
e Profesorul Constantin _Raricescu in monogr:
consacraté Contenciosului_Administrativ exprima o(vizi
trihotomica asupra_functiilor_statului, find adeptu
teze dupa care acea putere - de_vointa si de- comandament
“care este suveranitatea se realizeaza prin functia_ legi:
administrativa si judecatoreasca, care sunt fot duri
de_activitate_juridicéa. Cat priveste functia_a
profesorul Constantin Raricescu mentioneaza ca_aceasta_
_consta_in a_asigura.functionarea continua si a
serviciilor publi ice administrative, care constituie in tot: tea
lor admini
. 4. Conceptia Dr Marin Vararu
oe Dr. Marin_V&raru, cu_studii_in_Franta,(doctoratul) a
elaborat_o lucrare de_drept administrativ care desi_in_liniile_
sale_de_forta este ancorata_in fA in tezele celorlalti magistri _Mmagistrii
(Negulescu_si Teodorescu), mai ales in cele ale profesorului
eodorescu socaet lucrare) cuprinde ————
cum Ss!
vontel hasnt adicd I cat)
particular trebuie sa 3 oadsra ified ceneral a,
b)organul care vegheaza in numelechatiunii /in mod
permanént la conservarea si progresul ei Ca ia ori
ja orice
ndsuri_pentru_atinger insagi
masuri pentru_atingerea este statul, care’personifica insasi
notiunea pe care oreprezinta,
c) convituirea si progresul social nu ar fi ara Oo
functiune administrativa, caracteristica futuroregotitatlor
omenesti de orice fel civila, politica, comercia
_——————— >proportional cu ordinea publica gi linistea_generala, ordinea
publicd insumand ,un_minim_de_organizare dat unei_societati
pentru garantarea convietuiri. sia progresului general’; —.
~~ e)stabilitatea si conservarea ordinii_publice (eclama o
activitate_permanenta -din partea_unor_servicii si a unor
grupari de indivizi care alcafuiesc laolalta regimul de stat; _
fy regimul de stat nu_a_putut_concepe, mentine_si
dezvolta decat gratie_unei_puteri proprii, la dispozitia_sefului_
Statului, numita forts public’, prin care trebuie sa intelegem
pe lAnga forta_armata si forta civila de administratie si
politic; —
e In concluzie autorul intelege administratia ca find o forma
de manifestare_a_puterii_executive. Referindu-se la cele_trei
puteri, se retine ca fiecare se realizeaza prin acte_juridice
Specifice. Astfel, puterea_executiva prin acte administrative
puterea legislativa prin acte legislative si cea judecdtoreaca_
prin’acte judiciare.
Teze ale literaturii juridice elaborate pe baza
Constitutiilor din 1948, 1952, 1965
Principalele teze juridice sunt:
1)Teza neconcordantei (Scoala de la Cluj);
_ 2)Teza-concordantei (Scoala de la Bucuresti);
3)Teza Institutului de Cercetari Juridice;
4) Teza dublei naturi a administratiei de stat.
eza Sool de i Cio] Tundamentata de profesorul Tudor
Draéganu éste teza_necondordantei,deoarece_toti_adeptii
acestei_ orientari__teoretice sustin ca nu__exista. o
corespondenta perfecta intre formele fundamentale de
activitate ale statului si categoriile sale de organe. Pe aceasta
linie de idei_ se sublinia in formulari diferite, c& administratia >
de stat sau activitatea executiva este indeplinita in_principalue eorganele a tiei asura
necesara realizarii Sai Poe wiche ie ae scare
ale (statu eee
(organele judecatoresti, organele procuraturii). Autorii_de
rept administrativ , adeptii ai acestei-yiziuni teoretice, se _
deosebesc intre ei cu privire la trasaturil €aracteristice ale
notiunii de administratie de stat. =e
Sun IGS: Sub ibiat doual ttesalun comune! le pil
autorilor scolii de la Cluj:
“~4)administratia de stat este o forma fundamentala de
activitate a statului si nu o forma fundamentala de realizare a
puterii de stat; de stat;
2)se reali realizeaza atat nalizeaza_atat prin acte juridice de_putere cat si
prin acte juridice civile sau prin fa
Aceasta delimitare lasa sa se inteleaga ca este vorba de
0 revenire sub un alt aspect la teza de mult depasita dupa
care administratia de stat cuprinde activitati cu caracter de
dispozitie si cu caracter de executie.
eza concordantei_(Scoala de la Bucuresti), are ca
principali_sustinatori_pe_profesorii Mihai_ Lepadatescu, Radu
lonescu, Nicolae Prisca etc.
e Dupa opinia acestor autori activitatea statului in general
este o_activitate juridica, activitate ce este indeplinita in,
principal prin realizarea_puterii stat_deoarec rganel
Statului actioneaza in_favoarea tuturor celor ce muncesc ,
statul fiind cel mai important instrument alacestora..
@ Conceptia acestei scoli este axata pe ideea existentei
unei_concordante_perfecte intre formele fundamentale de
realizare a puterii_ de stat si categoriile de organe
reglementate de catre Constitutie, in sensul ca fiecare forma
neayeza ine numai de o anumita categorie de organe.
eza Institutului de Cercetari Juridice _este legata in deosebi de preocuparile stiintifice ale_
profesorilor loan_Vantu, Mihai_Anghene gsi conturataé_in
monografia organelor « ganelor administratiei de stat in Romania, este
opinia celor doua_sensuri ale administratiei_de_stat (larg si
restrans).
yf, ceasta administration inteles lard era infaptuita in
/eplica-acestor_autori, de_toate organele statului prin acte
proprii, precum si in anumite conditii de organizatii obstesti.
Referitor la formele in care se infaptuieste administratia_
de stat, se admiteau operatiile materiale-tehnice, cat si actele—
juridice (care nu sunt numai_acte administrative ci si acte de
drept civil, de drept al muncii etc.).
eza dublei naturi a administratiei de stat
¢ Opinia dublei naturi_(uridica olitica) a_admini
de stat_aparfine —profesorului_Valentina_Gilescu. find
exprimata de autoare intr-o lucrare din_1974. in lucrarea sa
autoarea pleaca_de la constatarea ca nu _ toate relatiile
sociale care se stabilesc__in_administratia de stat sunt.
Teglementate de dreptul administrativ.
Spre a fi mai clara in afirmatia sa autoarea nu scapa din_
vedere. sa precizeze ca administratia de stat ca forma _
fundamentala de activitate_a_statului, nu este numai o_
activitate juridica, ci si politica , o activitate cel mai mult legata
e@ Conform Constitutiei Romaniei_din 2003 administratia _
publica poate fi definitaé ca __ansamblul__activitatilor
Presedintelui Romaniei, Guvernului autoritatilor_
administrative aufonome centrale, autoritatilor administrative
autonome locale si dupa caz_structurilor__subordonate
acestora prin_care in regim de putere publica, se aduc_la
indeplinire legile, sau in limitele legii se presteaza servicii _@
a adiminisiratiepubiice-conrorm Constitute:
publice(Def
Roméaniei).
Trasaturile administratiei_in baza Constitutiei Romaniei
din 2003 sunt:
a)activitatea este realizaté numai de autoritati executive
si administrative intitulate autoritatile administratiei de stat;
b)activitatea de aducere la indeplinire a legii (ceea ce
inseamna si adoptarea de acte normative cu forta juridicd
inferioara legii) sau dupa caz de organizare sau realizare
efectiva a serviciilor publice;
c) activitatea ce se realizeaza in regim de putere publica,
adica prin intermediul prerogativelor acordate de Constitutie
gi legi, ce fac s4 prevaleze interesul public (general) atunci
cand este in conflict cu interesul particular.
@ Autoritatile care realizeaza administratia er
Subiectele care fac administratia publica se pot
astfel:
“ A)osi doi sefi ai executivului (Pregedintele Romaniei si
Guvert ae re
"2)ministerul si__alte organe centrale subordonate
Guverni -
organe centrale de specialitate care nu sunt in
subordinea Guvernului (autoritati administrative centrale
autonome
ST etuile bugetare, regii autonome si societati_
comerciale subordonate organic_sau dupa caz functional
ministerelor;
5)institutile bugetare, regii autonome si societati
comerinis actor aac sau dupa caz, functional
organelor centrale autonome;
) prefer
7) comisia administrativa judeteana;mainlitntan arb acdt
je~speciaiitate-suboraor
gi conduse de prefect, ct
onan autonome locale (Consiliul J Gudetean) Consiliul
Local, primarul);
10) institutii bugetare, regii autonome gi societati
comerciale subordonate organic sau dupa caz, functional
Consiliului Judetean ori Consiliului Local.
e Pregedintele Romaniei numeste Guvernul, pe Prim-
Ministru, numeste in functii publice, prezideaza sedinte de
Guvern, este _Presedintele Consiliului Suprem de aparare a
Ari, nu transforma autoritatile administrative pe care le
numeste sau le conduce in organe subordonate ierarhic.
“Conform art 115 Constitutia Romaniei precizeaza ca
ministerele se pot organiza numai in subordinea Guvernului.
iile notiunilor de putere publica, serviciu
public si interes public _
w Notiunea de putere publica evoca prerogativele (adica
drepturile speciale exorbitante) pe care le are _pgam.
adminsitrativ minsitrativ, in sens de @utoritate)ce reprezinta si a
interesul ger general public care obligatoriu trebuie sa se impuna
celui particular. Aceste prerogative rezulta din Constitutie, din
legile organice, pe ele_se fundamenteaza capacitatea_de
dr 8
ept public a organelor administrative.
e In virtutea acestor capacitati_, orgar organele_administratiei_
emit acte de autoritate, care se ‘are se executa din oficiu si aplicand
direct dac& este nevoie, m&suri administrative de
constrangere cu caracter prevenitv, sanctionar sau de-
executare silita.
“in coenluzie, organele administrative pun in a| licare
sanctiuni_penale, stabilite de _instantele_judecatoresti_prin
hotarari definitive.
arani definitive.Se
de-puetere
publica este factor comun si pentru 2 aducerea la indeplinire a
legilor si pentru prestarea de servicii publice in limita legii.
e Notiunea de serviciu public la noi_nu numai_ca nu si- a
pierdut importanta, ci dimpotriva in spiritul noilor reglementari
democratice a redevenit o notiune de baz& a dreptului
administrativ.
@ Prin serviciu_public intelegem activitatea a organizata sau
autorizafa de o autoritate a adminsitratiei_publice pentru a_
satisface_nevoi_sociale in interesul_public_Nevoile sociale _
sunt enorme, ele difera dupa cele _mai_variate_criterii
geografice, culturale, economice, varstaé, sex, grad de
civilizatie. -
—Cu toate acestea nu orice activitate de interes public
este serviciu public, ci numai acele activitati ce sunt necesare
pentru satisfacerea unor nevoi sociale apreciate de puterea
politica ca fiind de interes public.
Marile sisteme de drept aplicabile administratiei
publice
Administratia publ publica ca fenomen men (fapt) it) social, implicit ca
specie a activitatii publice se afla ca orice complex de relatii
sociale, sub incidenta| unor norme___juridice care.
reglementeaza relatiile sociale, sub incidenta _unorZhonme
juridi a
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile
sociale ce formeaz&obie administratiei publice reprezinta
,dreptul aplicabil administratiei publice”. Tocmai de aceea in
lucrarils de specialtate_juridice, din Anglia. SUA, Frar , din Anglia, SUA, Franta, au_
aparut marile sisteme de drept aplicabile administratiei
publice.
1) Sitemul (tipul) de drept Anglo-Saxon —
Trasaturile care individualizeaz@ acest tip de Grept)
aplicabil administratiei de stat, fata _de_tipulrite a termenului) si_litigille _ adminis
sunt solutionate de catre instantele judiciare de drept comun_
si nu de catre instante speciale de contenci
2) Particularitatile dreptului administrativ in sl
aceea de
in general. olga ce poate fi denumit Comisie eaaet
autoritate, birou, functionar, administrator, corporatie, divizie,
organ sau_ chiar _agentie. Procesul administrativ este
complexul de metode prin care organele administratiei isi
realizeaza sarcinile, , inclusiv emiterea de acte normative.
@ Agentiile sunt create fie in interiorul _departamentelor
ee in exteriorul acstora sub
lenumirea__de agen independent Conflictele de
competenta dintreCagentii’ se_rezolva, de