Sunteți pe pagina 1din 10
laabe, Drept administrative si stiinta administratiei - curs - 3 Executivul si administratia publica in doctrina si legislatia romana Opinii exprimate in literatura juridica din perioada interbelica. Conceptiile profesorilor Paul Negulescu, Anibal _ Teodorescu, Constantin Raricescu, Marin Vararu _ Joctrina de drept public din tara noastra a atins, dupa adoptarea Constitutiei din 1923, cota cea mai inalta, teoriile si conceptele cunoscand gradul cel mai inalt de fundamentare. _ Varietatea de opinii care s-au manifestat in doctrina europeana, incepand de ip adminiterea sau respingerea unor nu_a putut ramane fara consecinte fi in ceea ce priveste | modul : de abordare : a explicatiilor de catre autorii romani. ¢ Explicarea coi ynceptului de administratie sau dupa caz, de administratie public: ica, se realizeaza prin raportarea la notiuni cum_ar fi: serviciul public, putere publica, autoritate administrativa, organ administrativ, interes public. De aceea este importanté trecerea_in revista a _opiniilor principalilor autori de lucrari_de drept_administrativ: Paul_Negulescu, Anibal Teodorescu, Constantin Raricescu, Marin Vararu. 1. Conceptia profesorului Paul Negulescu ¢ Profesorul Paul Negulescu, la fel ca toti autorii romani de_ drept public din perioada interbelica, a acceptat_divizarea s e Intr-o prima explicare a administratiei_cz statului, Paul Negulescu, pe linia de gandire germani, pregoere ea Seniesa cuprinde intreaga activitate a statului, care nu este nici | egislatie, nici _justitie. Autorul, in studille si cercetarile sale, ajunge la concluzia ca. actele diplomatice, actele de comandament militar, actele de guverném&nt sau decretele-legi, desi facute puterii executive, nu constituie activit intruct_nu_ sunt _supuse ordinii_legale. De aici dreptul administrativ este inteles ca find acea parte a 2 arent ui public , Cé Cuprinde totalitatea normelor juridice in conformitate cu care se exercita activitatea administrativa a statului. @ Profesorul Paul Negulescu remarca ca in statul modern atributille acestuia__ sunt _imparfi te in trei__categorii ‘corespunzand celor trei functii: de a legifera, de a executa si dé a distribui_justitia, toate trei~atribute ale suveranitati. Profesorul Paul _Negulescu- considera _-ca__,administratiile publice sunt pé persoane juridice, politico-teritoriale; adica persoane juridice care au dreptul de comanda, putand aplica —=— constrangerea in limitele unui teritoriu”, _ .2.Conceptia profesorului Anibal Teodorescu e Profesorul Anibal Teodorescu raspandite lat_din trei__ elemente: teritoriul, populatie si putere publica. Profesorul Anibal Teodorescu prin cel de al treilea element, puterea publica sau_suveranitate, intelege puterea_pe care o are statul de_a comanda_tuteter tuturor indivizilor ce_intra in compunerea populatiei sale, uniti cu aceea de anu recunoaste pe teritoriul sau nici alts oink Veni din afar. In concepfia profesorului Anibal Teodorescu, dgeptul administrativ este inteles ca find acea parte a dreptului public omorcitS executiva, precum gi_pe acelea care guverneaza raporturile ie ‘dintre s stat si individ nascute in urma unui_act administrativ”. 3. Conceptia sptia profesorului Constantin e Profesorul Constantin _Raricescu in monogr: consacraté Contenciosului_Administrativ exprima o(vizi trihotomica asupra_functiilor_statului, find adeptu teze dupa care acea putere - de_vointa si de- comandament “care este suveranitatea se realizeaza prin functia_ legi: administrativa si judecatoreasca, care sunt fot duri de_activitate_juridicéa. Cat priveste functia_a profesorul Constantin Raricescu mentioneaza ca_aceasta_ _consta_in a_asigura.functionarea continua si a serviciilor publi ice administrative, care constituie in tot: tea lor admini . 4. Conceptia Dr Marin Vararu oe Dr. Marin_V&raru, cu_studii_in_Franta,(doctoratul) a elaborat_o lucrare de_drept administrativ care desi_in_liniile_ sale_de_forta este ancorata_in fA in tezele celorlalti magistri _Mmagistrii (Negulescu_si Teodorescu), mai ales in cele ale profesorului eodorescu socaet lucrare) cuprinde ———— cum Ss! vontel hasnt adicd I cat) particular trebuie sa 3 oadsra ified ceneral a, b)organul care vegheaza in numelechatiunii /in mod permanént la conservarea si progresul ei Ca ia ori ja orice ndsuri_pentru_atinger insagi masuri pentru_atingerea este statul, care’personifica insasi notiunea pe care oreprezinta, c) convituirea si progresul social nu ar fi ara Oo functiune administrativa, caracteristica futuroregotitatlor omenesti de orice fel civila, politica, comercia _——————— > proportional cu ordinea publica gi linistea_generala, ordinea publicd insumand ,un_minim_de_organizare dat unei_societati pentru garantarea convietuiri. sia progresului general’; —. ~~ e)stabilitatea si conservarea ordinii_publice (eclama o activitate_permanenta -din partea_unor_servicii si a unor grupari de indivizi care alcafuiesc laolalta regimul de stat; _ fy regimul de stat nu_a_putut_concepe, mentine_si dezvolta decat gratie_unei_puteri proprii, la dispozitia_sefului_ Statului, numita forts public’, prin care trebuie sa intelegem pe lAnga forta_armata si forta civila de administratie si politic; — e In concluzie autorul intelege administratia ca find o forma de manifestare_a_puterii_executive. Referindu-se la cele_trei puteri, se retine ca fiecare se realizeaza prin acte_juridice Specifice. Astfel, puterea_executiva prin acte administrative puterea legislativa prin acte legislative si cea judecdtoreaca_ prin’acte judiciare. Teze ale literaturii juridice elaborate pe baza Constitutiilor din 1948, 1952, 1965 Principalele teze juridice sunt: 1)Teza neconcordantei (Scoala de la Cluj); _ 2)Teza-concordantei (Scoala de la Bucuresti); 3)Teza Institutului de Cercetari Juridice; 4) Teza dublei naturi a administratiei de stat. eza Sool de i Cio] Tundamentata de profesorul Tudor Draéganu éste teza_necondordantei,deoarece_toti_adeptii acestei_ orientari__teoretice sustin ca nu__exista. o corespondenta perfecta intre formele fundamentale de activitate ale statului si categoriile sale de organe. Pe aceasta linie de idei_ se sublinia in formulari diferite, c& administratia > de stat sau activitatea executiva este indeplinita in_principal ue eorganele a tiei asura necesara realizarii Sai Poe wiche ie ae scare ale (statu eee (organele judecatoresti, organele procuraturii). Autorii_de rept administrativ , adeptii ai acestei-yiziuni teoretice, se _ deosebesc intre ei cu privire la trasaturil €aracteristice ale notiunii de administratie de stat. =e Sun IGS: Sub ibiat doual ttesalun comune! le pil autorilor scolii de la Cluj: “~4)administratia de stat este o forma fundamentala de activitate a statului si nu o forma fundamentala de realizare a puterii de stat; de stat; 2)se reali realizeaza atat nalizeaza_atat prin acte juridice de_putere cat si prin acte juridice civile sau prin fa Aceasta delimitare lasa sa se inteleaga ca este vorba de 0 revenire sub un alt aspect la teza de mult depasita dupa care administratia de stat cuprinde activitati cu caracter de dispozitie si cu caracter de executie. eza concordantei_(Scoala de la Bucuresti), are ca principali_sustinatori_pe_profesorii Mihai_ Lepadatescu, Radu lonescu, Nicolae Prisca etc. e Dupa opinia acestor autori activitatea statului in general este o_activitate juridica, activitate ce este indeplinita in, principal prin realizarea_puterii stat_deoarec rganel Statului actioneaza in_favoarea tuturor celor ce muncesc , statul fiind cel mai important instrument alacestora.. @ Conceptia acestei scoli este axata pe ideea existentei unei_concordante_perfecte intre formele fundamentale de realizare a puterii_ de stat si categoriile de organe reglementate de catre Constitutie, in sensul ca fiecare forma neayeza ine numai de o anumita categorie de organe. eza Institutului de Cercetari Juridice _ este legata in deosebi de preocuparile stiintifice ale_ profesorilor loan_Vantu, Mihai_Anghene gsi conturataé_in monografia organelor « ganelor administratiei de stat in Romania, este opinia celor doua_sensuri ale administratiei_de_stat (larg si restrans). yf, ceasta administration inteles lard era infaptuita in /eplica-acestor_autori, de_toate organele statului prin acte proprii, precum si in anumite conditii de organizatii obstesti. Referitor la formele in care se infaptuieste administratia_ de stat, se admiteau operatiile materiale-tehnice, cat si actele— juridice (care nu sunt numai_acte administrative ci si acte de drept civil, de drept al muncii etc.). eza dublei naturi a administratiei de stat ¢ Opinia dublei naturi_(uridica olitica) a_admini de stat_aparfine —profesorului_Valentina_Gilescu. find exprimata de autoare intr-o lucrare din_1974. in lucrarea sa autoarea pleaca_de la constatarea ca nu _ toate relatiile sociale care se stabilesc__in_administratia de stat sunt. Teglementate de dreptul administrativ. Spre a fi mai clara in afirmatia sa autoarea nu scapa din_ vedere. sa precizeze ca administratia de stat ca forma _ fundamentala de activitate_a_statului, nu este numai o_ activitate juridica, ci si politica , o activitate cel mai mult legata e@ Conform Constitutiei Romaniei_din 2003 administratia _ publica poate fi definitaé ca __ansamblul__activitatilor Presedintelui Romaniei, Guvernului autoritatilor_ administrative aufonome centrale, autoritatilor administrative autonome locale si dupa caz_structurilor__subordonate acestora prin_care in regim de putere publica, se aduc_la indeplinire legile, sau in limitele legii se presteaza servicii _ @ a adiminisiratiepubiice-conrorm Constitute: publice(Def Roméaniei). Trasaturile administratiei_in baza Constitutiei Romaniei din 2003 sunt: a)activitatea este realizaté numai de autoritati executive si administrative intitulate autoritatile administratiei de stat; b)activitatea de aducere la indeplinire a legii (ceea ce inseamna si adoptarea de acte normative cu forta juridicd inferioara legii) sau dupa caz de organizare sau realizare efectiva a serviciilor publice; c) activitatea ce se realizeaza in regim de putere publica, adica prin intermediul prerogativelor acordate de Constitutie gi legi, ce fac s4 prevaleze interesul public (general) atunci cand este in conflict cu interesul particular. @ Autoritatile care realizeaza administratia er Subiectele care fac administratia publica se pot astfel: “ A)osi doi sefi ai executivului (Pregedintele Romaniei si Guvert ae re "2)ministerul si__alte organe centrale subordonate Guverni - organe centrale de specialitate care nu sunt in subordinea Guvernului (autoritati administrative centrale autonome ST etuile bugetare, regii autonome si societati_ comerciale subordonate organic_sau dupa caz functional ministerelor; 5)institutile bugetare, regii autonome si societati comerinis actor aac sau dupa caz, functional organelor centrale autonome; ) prefer 7) comisia administrativa judeteana; mainlitntan arb acdt je~speciaiitate-suboraor gi conduse de prefect, ct onan autonome locale (Consiliul J Gudetean) Consiliul Local, primarul); 10) institutii bugetare, regii autonome gi societati comerciale subordonate organic sau dupa caz, functional Consiliului Judetean ori Consiliului Local. e Pregedintele Romaniei numeste Guvernul, pe Prim- Ministru, numeste in functii publice, prezideaza sedinte de Guvern, este _Presedintele Consiliului Suprem de aparare a Ari, nu transforma autoritatile administrative pe care le numeste sau le conduce in organe subordonate ierarhic. “Conform art 115 Constitutia Romaniei precizeaza ca ministerele se pot organiza numai in subordinea Guvernului. iile notiunilor de putere publica, serviciu public si interes public _ w Notiunea de putere publica evoca prerogativele (adica drepturile speciale exorbitante) pe care le are _pgam. adminsitrativ minsitrativ, in sens de @utoritate)ce reprezinta si a interesul ger general public care obligatoriu trebuie sa se impuna celui particular. Aceste prerogative rezulta din Constitutie, din legile organice, pe ele_se fundamenteaza capacitatea_de dr 8 ept public a organelor administrative. e In virtutea acestor capacitati_, orgar organele_administratiei_ emit acte de autoritate, care se ‘are se executa din oficiu si aplicand direct dac& este nevoie, m&suri administrative de constrangere cu caracter prevenitv, sanctionar sau de- executare silita. “in coenluzie, organele administrative pun in a| licare sanctiuni_penale, stabilite de _instantele_judecatoresti_prin hotarari definitive. arani definitive. Se de-puetere publica este factor comun si pentru 2 aducerea la indeplinire a legilor si pentru prestarea de servicii publice in limita legii. e Notiunea de serviciu public la noi_nu numai_ca nu si- a pierdut importanta, ci dimpotriva in spiritul noilor reglementari democratice a redevenit o notiune de baz& a dreptului administrativ. @ Prin serviciu_public intelegem activitatea a organizata sau autorizafa de o autoritate a adminsitratiei_publice pentru a_ satisface_nevoi_sociale in interesul_public_Nevoile sociale _ sunt enorme, ele difera dupa cele _mai_variate_criterii geografice, culturale, economice, varstaé, sex, grad de civilizatie. - —Cu toate acestea nu orice activitate de interes public este serviciu public, ci numai acele activitati ce sunt necesare pentru satisfacerea unor nevoi sociale apreciate de puterea politica ca fiind de interes public. Marile sisteme de drept aplicabile administratiei publice Administratia publ publica ca fenomen men (fapt) it) social, implicit ca specie a activitatii publice se afla ca orice complex de relatii sociale, sub incidenta| unor norme___juridice care. reglementeaza relatiile sociale, sub incidenta _unorZhonme juridi a Ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce formeaz&obie administratiei publice reprezinta ,dreptul aplicabil administratiei publice”. Tocmai de aceea in lucrarils de specialtate_juridice, din Anglia. SUA, Frar , din Anglia, SUA, Franta, au_ aparut marile sisteme de drept aplicabile administratiei publice. 1) Sitemul (tipul) de drept Anglo-Saxon — Trasaturile care individualizeaz@ acest tip de Grept) aplicabil administratiei de stat, fata _de_tipul rite a termenului) si_litigille _ adminis sunt solutionate de catre instantele judiciare de drept comun_ si nu de catre instante speciale de contenci 2) Particularitatile dreptului administrativ in sl aceea de in general. olga ce poate fi denumit Comisie eaaet autoritate, birou, functionar, administrator, corporatie, divizie, organ sau_ chiar _agentie. Procesul administrativ este complexul de metode prin care organele administratiei isi realizeaza sarcinile, , inclusiv emiterea de acte normative. @ Agentiile sunt create fie in interiorul _departamentelor ee in exteriorul acstora sub lenumirea__de agen independent Conflictele de competenta dintreCagentii’ se_rezolva, de

S-ar putea să vă placă și