7.50 eee Vetta §tirdlccetoren Mele ce Drept administrativ Cercetarea stiintifica a adminsitratiei publice Adevarata cunoastere __stiintifica a ___fenomenului_ administrativ se contureazé in secolul XIX, odata cu aparitia stiinfei__adminsitratiei_ si respectiv a_ stiintei dreptului administrativ, de: tructii teoretice pasagere existé inca din antichitate. Aparitia stiintei administratiei a ridicat inca de la inceput o serie de probleme cu privire la autonomia sa, la natura gi metodele sale si in acest context cu privire la delimitarea sa fata de stiinta dreptului administrativ. Problema raportului dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului_admii ste noud desi ea se pune cu deosebita acuitate in Istoric se poate spune ca cercetarile de genul stiinta adminsitratiei sunt anterioare celor de genul stiinta dreptului aplicabil administratiei. Literatura de specialitate, in general, admite ideea dupa care originea_stiintei_ad occidentala se afla in st din secolul al XVI cu pri icu lui oe stiinte: “aga de exemplu unii iLautori, fae prezeata e cronologica a diferitelor Opinii, facand abstractie de natura acestora, de de _locul si imprejurarile emiterii lor.,/ considerat& ca fiind o stint soc y/ V we Alti_autori se ocupa de evolutia unor curente dominante ale_stiintei_administratiei facand abstractie de perioada in mis parerile respective (in parte nu se analizeaza nici specificul n national al diferitelor curente de gandire). Un_alt_gri rup_de_autori facg o prezentare grupaté pe anumite perioade istorice a evolutiei doctrinei, cauta surprinda “elementele caracteristice perioadei respective fara a insista asupra particularitatilor doctrinei dintr-o anumita tara in cadrul aceleiasi perioade. Directiile de cercetare cu privire la obiectul si_natura stiintei_administratie sunt foarte variate, ele merg,de la exacerbarea rolului acesteia si considerarea ei ca o fglozofie a adminsitratiei pana la negarea totala a existentei acestei stiinte. i Astfel de-a_lungul timpului, tiinta administratiei_a fost 0 stiinta economica, ° stiinta_ politica, o stiinta_de_gradul al lea, 0 introducere la stiinta dreptului administrativ, o stiinté teh tehnicd, o ) ramura a stiintei conducerii, etc. Unul dintre primii autori francezi ce are preocupari cu privire la stiinta adminsitratiei este Charles — Jean Bomir inca la 1812, el publica lucrarea ,Principiile administratiei publice”, lucrare in care stiinta adminsitratiei este “considerata « o stiinta exacta. Alt autor francez Alexandre — Fracois Vivien, este cel_ care a formulat — printre primii fermenul de _stiinta ini: unandu-I dreptului administrat 7 adminsitratiei in_conceptia_sa, reprezinta studiul 1_raporturile_ sale _cu_statul, iar dreptul udiul adminsitratiei ‘in raporturile sale cu particularii._Functiile administratiei soune Vivien in_lucrarea_sa. pot sa fie privite sub dublu aspect: in raporturile lor cu statul si in _ raporturile lor cu sle locale si individuale. ativ. Stiinta nu ramane straina de cry nici - ta, dar fiecare din cele doua ocupa o categorie sale, ea are in fata sa un_ : > pe toate celelalte nt mult mai larg, ea se-aplic se | gtiinte ce au ca _ obiect destinul_omul Rrinciiple_sale general Sf istorie care cuprinde originile sale. ulteriori de formatie juric insitratiei. Lafariere tn cursul s: sau de a administrativ afirma: nu trebuie —confundata _s \ administrativa cu dreptul administrativ”. — - Prin_prima intelge simultan partea reglementara si__ tehnica a admi atiei, ca si dreptul_adminsitrativ insusi, precum si cunostintele accesorii care formeaz& veritabilul administrator gsi prepara proiectele de ameliorare; al doilea mult mai limitata in obiectul_ sau, cuprinde drepturile, — respectiv oblig mutuale ale adminsitratiei si ale celor care realizeaza adminsitratia. f in Germania, cu deosebire in Prusia, inca din secolele / Xv se contureaza anumite studi \ adminsiatratiei_ prin autorii_grupati_ sub deni | cameralisti. Unul dintre acestia, Von Justi, publica cu_mai bine de(100 de ani inaintea lui Von Stein, in 1760, decsrieri concrete dé functionare a adminsitratiei, formuland si sugestii de imbunatatire. “Stiintele camerale s-au dezvoltat foarte multin_secolul_al_XVill-lea_in_Germania_datorité_crearii_unei administratii moderne, caracterizate de existenta_unei armate foarte ordonate, al unui sistem n de impozi impozite bine. ore janizat it sia [ | denumite si uf mie, drept. politica, ui_absolut_ seers u bine sie gene aeneta ral al ac eeeet! — Dupa cel “anni doil izboi_mondial_si_in_Germ nia itarea_ stiintei_ ninsitrativa si respectiv , de stiinta. dreptului_administrativ, toate trei si_intrand_in_sfera_stiintei_ administrative. Stiinta administratiei avand ca obiect studiul organizarii si_ sarcinile _adminsitratiei_este _ legata_ in optica oa orani din (germania_d de cunoasterea faptuluje a adminsitra. Cercetarea_stiintei adminsitratiei in alte tari din Europa occidentala adminsitratiei in Italia in in multe cea se aseamana cu stiinta adminsitratiei_ din. franta, si se _deosebeste de_stiinta _ pozitia acest ia fala de dret dreptul ul_adi _adn insitrativ. adminsitrativa i Italia Ta ja fel ca si in’ Tani gi spre deosebiresau. erage nsecintele sale, coi in Italia, care se renasterea $ primii ani de- | americana a organizarii_s | introdusa ca_ dis _universitar, _se_ ., Institute ~de_ cercetare, reviste de specialitate. Autorii_italieni_ si-au _pus “¢i_problema_ naturii stiintei ini: incadrarii_in_categoriile de disciplin | cadrul _fanulifor th drept, de | _economie _ori_de_stiinte_ departamentul) clar, in_ sfe ra a sociologiei, altii in sefera stiintelor economice, iar juristii ‘au inclus-o intr-un departament _autonom — administratia_ | publica. ~— In ceea ce priveste natura si caracterul stiintei administratiei, este o stiinta sociala interdisciplinara, imbratigand aspectul sociologic cdruia i se adauga aspectul juridic si cel politologic. _-@ Curentele actuale__mai importante din __ stiinta administratiei italiene pot fi sintetizate la trei:_ /» ¢ (a)curentul orientat spre o politologie a adminsitratiei; curentul orientat spre o sociologie a adminsitratiei publice; c)curentul de prgovenientaé americana orientat spre tehnica organizarii administrative. Temele cele mai des cercetate, in prezent se refera la: relatiile dintre _ administratia__publica__si _ _administratiile particulare, aplicarea_teoriei sistemelor, rolul po! economic al administratiei publice, cadrul juridicalé oraanizatiilor, relatia_administratie - democratie, metode de decizie, problemele regionalizarii, relatiile umane, etica administrativa. 2. Stiinta administrati Belgia_ este o alta tara areia__ @\ a administrative pe plan mondial ii datoreazi foarte mult. Belgienii au avut initiativa organizarii_primului Congres editeaza Revista internationala de stiinte adr o|n Belgia, un invataméant al stiintelor administrative este organizat in anumite universitati inca din 1931, invatamant ce nu a fost axat ex ‘cetarea juridicd in primul deceniu al secolului aL XX-lea, Belgia a fost tara ce a mentinut in cel _mai_mare grad _traditiile _stiintei administrati e fondul penetrarii din ce in ce mai puternice a pozitivismului_juridic. Dupa cel de-al doilea rézboi mondial, studiile de_stiinta administratiei, s-a s-au_dezvoltat atat in cadrul Institut i belgian ¢ de stiinte administrative, cat si in cadrul universitatilor. Ca 0 concluzie se poate spune ca in Belgia se regaseste amprenta evolutiei generale a stiintei administratiei, de imbinare permanenté a elementelor juridice cu cele non- juridice. y 7 - 3. Stiinta adminsitre tratiei in Spania_» / Spania este de asemenea o tara cu puternice traditii_in | stiinta administratiei. Scoala spaniola de stiinta adminsitratiei | $-a impus traditional, prin intermediul atat al sociologilor cat si \ al autorilor_de_drept_administrativ. O puternica_scoala_de_ \ stiinta adminsitratiei_existé_in_cadrul Facultatii_de_stiinte economice gi de gestiune a Universitatii autonome din i “in_cadrul_celei de stiinte politice gi \socilogice di din Me Madrid. A Autorii spanioli, ~inclusiv profesoriierontar goal iteaza publicatii de specialitat le. nalul pentru administratia local este format in_ cadrul $colii Ntionale de Admi nistratie Locala creata in 1960 care_cuprinde in programul sau de invatémant pe langa cursurile de baza, cu caracter general, de stiinta istoria adminsitratiei lo’ de _ Stiinta ~adminsitratiei ,Documentare adminsitrativa’, reformator in sensul de | adminsitrative x’ in stiinta adminsitratiei spaniole actuale se manifesta si un curent contrar, dupa care stiinta_adminsitratiei_este o _ stiinta politica, iar reforma administrativa trebuie ie privita prin prisma vointei politice f O__contrbutie important in dezvoltarea _ stiintei adminsitratiei din spania, in ultimii ani a adus-o si Asociatia Spaniola_de Administratie Publica, asociatie profesionald care exploreaza diferite teme majore de cercetare, publicand colectii de studii (exemplu cea din 1974). Existenta unei traditii spaniole puternice in studiile de stiinta adminsitratiei si a unei preocupari actuale majore pentru cercetarile de stiinta adminsitratiei sunt confirmate si de organizarea in Spania a unor congrese internationale de gtiinte adminsitrative, ori a unor mese rotunde ale Institutului de stiinte administrative. e 4. Stiinta administrativa 1"Olanda/ aNU in_verioada_interbelicd. centrul_principal_de_cercetari_in domeniul ‘administratiei publice [a reprezentat Scoala Economica Superioara din Amsterdam, unde s-a impus prin __ studiile sale profesorul Von Polje.__ Stiinta adminsitratiei, , traditionalé in Tarile de Jos, a fost calificat& drept o stiinta politic’, iar invatmantul adminsitrativ_ (disciplinele cu_caracter saracter_administrativ), la inceput_a_fost_ considerat drept un | atamant complementar studiilor politice. oe OO Treptat si mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial it au fost incluse si_ universitati la di > facultafi, precum | gi in gcolile teh superioare (in invatamantul politehnic), lArgindu-se e optica de de abordare. a cercetarii fenomenului_adminsitrativ introducand aepects privind— Sociologia ona ani lor, economia sociala, Cercetirile ~actuale ale stiintei administratiei sunt realizate si prin intermediul Institutului de $tiinte Sociale al Universitatii libere din Amsterdam, institutie care are o sectie de stiinte dministrative, precum si_prin 1 intermediul. Sectiei itrative a Uniunii comunelor olandeze. _ Cele mai importante teme ale cercetrilor actuale sunt: metodele in cercetarile adminsitrative aplicate la realitate, planificarea activitatii administrative, procesul decizional in adminsitratia publica, relatia dintre adminsitratie si cetateni, coordonarea administrativa, inovatia in organizarea administrativa. — Parti inei in tarile scandinave(Institutia_) »OMBUDSMAN” Scandinave, dezvoltarea stiintei administratiei reflecta ‘progresul control asupra administratie’ denumit »OMBUDSMAN’, SS iintelor_sociale, iar_sistemul original de jin = ae 7 <=J mare parte. trasatura_caracteristica_a_doctrinei_adminsitratiei din aceste fai i Spre « deosebire de _Tarile_de Jos, in tarile Nordice, administratia in_mod_ traditional, a _fost_studiata_in_afara contextului__ polit in perioada interbelica_m munca administrativa pe plan local era indeplinité in cea mai mare parte de asa-numitii agenti inder i subordonati doar fat ¢ de legi jonala recunoscuta._ Pe perioada exercitari acestei functii, persoanelor respective le este interzis s& exercite vre Parlament, in administratia_ tia | publica, ori intreprinderilor p particulare,. _Ei au sarcina in principiu, dea prezenta_rapoarte Parlamentului in_legatura cu constatarile facute si propuneri pentru inlaturarea starilor negative. _ Componenta ,OMBUDSMAN” ca _o al _puterii legislative de regula vizeazi toate sferele tii sociale (in unele {ari_existé_o specializare) si nu _presupune dreptul acestuia de a lua decizii de anulare a actelor ilegale ale organelor administrative, chiar dac& in unele tari controlul administrativ ierarhic este practic inexistent. Este foarte bine organizat contenciosul administrativ in Administrativa. Cu toate distinctiile de lao tara nordica la alta, activitatea organismelor administrative, si aceasta cu anumite \ limitari. = \ Cu toate acestea institutia ,, sOMBUDSMAN” se bucura | de din trile respé Suedia, de pild4_ unde existé Curtea Superioara_ OMBUDSMAN, _ este _competent__s&__controleze _numai_a -~OMBUDSMAN’ este numit adesea tribun al poporului. Dintre tarile nordice, Suedia , este tara cu cea mai dezvoltata doctrind administrativa, in perioada actuald unde si activitatea ,OMBUDSMAN” este una dintre cele mai consistente.