HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU 1. Hortensia Papadat—Bengescu este o autoare care se ocupé exclusiv de mediul citadin. Eroii ei circul& pe stradi radi, intrad in magazine, — iau tramvaiul, se interneazdé in sanatorii,se 1 intflnese lac mesce la « poncer~ te si serate,fara a vavea nici ° _clip& impresia | ca fac ceva neobignuit. Sentinentul de surprizi,de teami sau de orcare, cu care chiar Cezar Petrescu privea viata citadind in roma- nele sale consacrate oragului,aici a disp&rut complet.Dimpo- trivi,asa cum eroii lui Cezar Petrescu nu se simjeau acas& in marea metropoli modern&,eroii Hortensiei Papadat-Bengescu se consider exilati in tirgul de provincie ("Romanta pro- vineialW") 9 tinjese dup visa eh din capitali.Pentru intfia carg,luméa aceasta nu ma: Constituie un Obiect de studiu dinafar’.ci formeazé pur gi simplu eadrul existentei diurne. ee HeP.~Bengescu are un caracter si mai pronuntat ‘ eroii Citedin datorité categoriei sociale din care fac parte Qe Scanned with CamScanner/ “ pengeseu K srets prodites Fe atavark de onent $6 $08 Toon Donald ob doreert soak ogee uri sonst") oa te mate nr Sapenes anveen Zande ODE 2 at re sstiuaniey conor WHET Tt at ——— cueneseare ele O=tSTE gg a 2 308 Ot omen Ln se eee plane enacoels Copenk ob ae £18 2 Pn ate feet Ty apt anutsl conte SHEA ee Taterenyiar G0 aablenia Fie etude paststt Doral Binh Bo aeraee an ae veang ana” GL Torbegte pent Cane=1 sugrkvegte oorit ald gt printz-un peo area SE Tene ea cn ecm ere iene ime. do 320 a Kile", © 0 fit08 proble ~ mae cnranaesaseulal eresanowabseio™, coal o2 REFaSS vistse te ee econ: wiecide of alte froete auiecielne 1-99 Lit ee ttant oxpetrieth aintr—o fark do hobele insermagio” crests era afacut ain Zaperecheren fugitivll & Teno sora Halippa ¢ f4ul 1ut Briste ‘Net erecontce aprige. Golorttul cos fo de eutoare apare aici inodiats Qeocria de Hortensta Pepadat- sa din punet de vedere scciologic ‘recent, heh tre- sate". et cu un sider teelsan, prunooud blond” gt el epolit ed 2unit desert Tntroun cuvint, eeassl poste carecterts gn apartintod "anes bunghertt do foren{ie Qaypity fEr8 soraify fErk gusts ‘gesate « lueta parvestfilor, a faboghytyiior 26__durb ‘Specrvd foarte tise Mihed Raten ("Hortenaia Fapeéat~ Bengeasum, "Peropective™, 1628). ada Razno fatk de hinaes ipadara w fost plUtoniar sajor in araatl. wizionsrsl enon se Srage dintr-o Taniite de efzeiusart, Diatines Bhena, sofia lu, ¢ files Lenoret, 1a rindul ei desdondente weet ecedzes® ain Pitegtt' gi a um arontag fuboehyste "3 Flot scestor oebest" = acrie Wiha Bales ~"e nok pristtt? {4 grosder sub reflext de aur gf purpur, Din obvilizagien ween decft confortul", Bint "aenrualt brutal, fied xet!ee” for f%nk pudoare gt flrl extertcu™, Mectonla Pepatat aiven ttttets Pontt-Segecy pastel tao) tien Fiat GE nae Rouanele ef nu exceleacs pris : pl etocn @ crate upon ‘eens nt Eerwany sie Oar tienes aise melee seam Bit CosarPotesee ata nelly testie sponte eaunte scallion cen nal etetietet tafe etter ate ae et9K a wufhetsled numer Bin oli ofeeegsse ot deecio esat tu guranenie ou xian spouts ca Hess Dest Soc Aide, file ott a Baty BPIGTL Meestiny srseeore Hie, use Lina at Hetatareh octoml Walter, Hory feniatets, Bia, Anstey Pesta gvas Dar ait tnportante ce ele coat atinite autiecegtdy grosesels rele, sentinentele usane, sevzoi vangrat sates : unas, snvroasle «atten anengratia ante don o fasts Astfel "Uonezsut din sited de Bye anidane ‘Htive forus ale oral, dnpedices tn convstit 42 Fae pid 1a Elena Drgiineseu, cale te | Poraaar aeSwSs? conyine gi el cel pujin trot cazurt ¢ cones THaT-EL coctorsiut Siler, care, deagureet ‘ropsiile ase conprosisunt sontissnraloaorele (as sbeiter fe pentru bent cue MESIOK allionat), igi ceasureast en vice poraire sufletesscl aufestiod, AL dotien, al Zesorel Yotnavd de cancer ef indnigostith de sedioul oly nevottd 4 Tn ofiry Travian pesims « davest close Walter, La fol si in alto rosuue cint siuiinte asstizonte, SonpTlcete, diagastea uel suosl vitres, Flize sua ~feqtercial Saidoviny poutra Genzecieate ettectiel a acestal SHHESTGHST hostaigiol scolale dupl "riciotni™ faxtliele plonad afeceiy (OMMalcini*) aaz peltalegia Delnavstad Toy pictenata Ppatat-Benguecs grastieg ta ad trait Xo usenet neues Bigs Tai Ye eeeTTEETE coenatish gt blest ivy sbitindovan fntre se esiberngheensoriahK" ql "etnateect® iol cov flelnalsb © ti Scanned with CamScannerspiritul analitic,as. lirismul inerent sufletului fen nihalian, in care ind la o fuziune interesanté de tip sven S "Ts = Care au. Gind 1a o fusiune inter*rer je, ci» aimpotrive, amplificy yi.” Sepboervatie lucidi mu atinges by SEROTS $a_emotionala, dat-Bengescu - scrie E.Lovines, “Lirismul Hortensiei Papa us cu — nu r&émine numai in faza simplei exaltért, nu e numai ae rim& numad revolt& sau adoratie ny El vine dintr-o sensi _ i feminin cu tez sau imprecatie , nu exp: tient&. eo fort% elementari gi incong Dilitate vibrant& si dintr-o bogitie de impresii ce se succey grabit; oricit ar fi de grabnic& succesiunea, in crupa senza. tiei st& infipt sigur de sine spiritul analitic, care o con _ duce, o amplifici, fi inregistreaz&i minufios traiectoria si, dup& mistuirea final&, $1 perpetueaz& amintirea. Asocierea og lor doua forte contradictorii, emotiunea gi analiza, dau asa. dar literaturii scriitoarei un caracter patetic de luptaé gi fac din fiecare pagind o bucat& de lavd, in care s-a solidi — ficat dup& mult& trud& forma unui sentiment" (E.Lovinescu,"Is. toria literaturii romine moderne"), Caractérizafea criticului e adevirat&. Dar cum el singur a°observat, aceast& fuziune. S-a produs de-a lungul unei evolutii a scriitoarei de la no- tatia liric& la epica obiectiva, de la “Ape adinci" la "RE - d&cini". H.P.-Bengescu, niscut& in 1877; s-a f&cut ‘cunoscuté mai intSi la "Viata romineasc&", prin 1914. Pind la aceasté dat& publicase doar nigte cronici mondene in ziarul conserve- tor "Ia politique", redactate in limba francez&, Revista ie- sani tipireste notatiile lirice strinse mai tirziu in volu- mul "Ape adinci" (1919). Tbr&ileanu, c&ruia autoarea fi fusese Tecomandaté dé Constanta Marino-Moscu, se arat&, foarte entuziast. "Cind ai deprayit de oe Volumul d-nei Hortansa Papadat—Berigescu ("ape adinci"), - scrie el ~ ain Suma impresiilor care-}i ramin, dou’ se degajeazi, mai intsy originalitatea operei s caracterul ei eminamente feminin", Criticul remarc&d "reperto ein eae de senzatii fine, variate $i nuantate, greu 4° prins f&r& o mare putere si deprindere de introspectie $i greu de redat férd o singuré 53 nesecata inventie verbald' D-na Hortensia Fapadat-Bengescy nu are senzatii simple d¢ la jueruri, are serii, are minunchiury de senzatii". Thriileat Scanned with CamScannerse ardta sensibil $i lao am feninine; dispusi a proclana ria de a trii intens si inalt naturii individuele si protes’ ie indrizneald a unei literaturi petitul de viafad potentata,bucu- » drepturile imprescriptibile ale es oe eee prejudecifilor ca~ litajilor sociale care impieaica ae riva fortelor $i tata (G.Tomttleanu, "Kote $1 tepressi") oe acestei conceptii" tat colaborarea*la "Viata Tontneasct" Perea iene oe ritorul", entuziasml criti ees eee oe . cului s-a’mai récit. Toate cértile pe care ‘le~a publicat ulterior E.P.-Bengescu au inceput si fi socotite la Iasi erori artistice, tndepartari al ahr : ge 1a reala’ ind wooatic. + pirtari ale unui talent Ee e c& lucritrile cole mai pune autearee le-a dat dup& ‘ape adinci", Ca reprezentanti a "lumii bune", cun spune gi Ibr&ileanu, (era fiick de general, sofia umui magistrat supe- rioz}, H.P.-Bengeseu s-a jinut oarecum deoparte de viata serii- toriceascd, degi familia mai numira un literat, pe generalul Bengescu Dabija, autorul piesei in versuri Pygualion. A pastrat totugi, un fel de fidelitate:. cercului "Sburiitorul", de la’ se- dintele c&ruia na lipsit. niciodat& si ciruia cu o perfecta curtoazie social i-a inchinat, rind pe rind, cirtile. Aici a fost si incurajat’ de o admirajie f¥ri margini, exagerat& in- treo bund misuri, fiind consideraté creatoarea romanului orse- nesc romin, autoarea care a,introdus la noi tehnica proustiana, scriitoarea noastra de talie europeand 5.a.meds Hortensia Papadat-Bengescu, in ciuda opticii nediului ei : ‘at intotdeauna simpatie pentru nisciirile de enancipare féminind, a fost. atrasi de ideile inaintate. Dup& 23 August 1944 s-a numdrat printre seriitorii care au salutat infiptuirile regimului democrat-popular. In “Contemporanill” a militat pentru pace. Soriitoarea a incetat din vieja in 1955.Au rémag de 1a ea in manuseris romanul "Striina" si piesa "iledie- vala". Z, 3, Primele c&rti ale Hortensied Papadat-Bengosen se goapen €in notafii lirice disparate, "Ape jacanely (1929), Bau erupase in jurul unei teme centrale: "Sfinxul! (1920), "Femeia in fata oglinzii" (1921), "Romanta provincial" (1925). familial, a manifest Scanned with CamScannerTextele acestea sint introspectii ale sufletulul feni_ nin deschis cu o mare foame senzoriald cétre lume. Autoareg S54 asculta cu atentie trupul, fi pindeste reactiile, £1 try_ ieste cu o mare intensitate satisfactiile. Din gestul aces. ta de d&ruire $igneste o exaltare liricd a fiziologicului, | Sint cintate mingfierile mirii: "Cind ai ajuns pe nisip lingk ultima transparenti a apei, pui pisiont tube gL Rh tragi inapoi, E rece! Si abia te-a dezmierdat. Mai incerci - gi nu poti,.. tremuri foat&. EB in fiorul acesta ceva voluptos. §i reincepi, fi- indc& © gi dprere, si deliciu... ("Ape adifci" - Marea nisipului: ["am intins trupul sax] rup gi am simfit c& tn~ Cordarea asta.mi odihneste; de hainele mele ude fierbintea— ja nisipului s-a prins ca un vestmint de foc. Bae de soare! see (Ape adinci" ~ O'2i frumoasd)}; . copacilor: [ "Am intins bratele si cuprind trunchiul, dar brajele nu i-au putut face colan; am netezit cu mina scoarta aspr& $i prin nin& s-a strecurat cintecul lemnului... si am rémas asa, gu brayele intinse, sorbind glasul care ca un fior picura din sufletul lemnului in sufletul meu... 45 £1 voit sé arunc de pe mine hainele ca pe niste poveri, si nimicese si carnea, si singele, si mi nase nout, ca o intrupare a pédurii® ("Ape adinci” — Dorinta)] . Apare aici si un soi de panteism primar, intuit tot pe cele feminind, edic& in primul rind senzorial. Autoarea igi Gescoper& ritmuri ale singelui, pe care le pune in acora cu migcirile mari ale naturii, $e simbolice, tulburitoare. Un copil se josc% pe plaj& cu un cerc. I arunci spre mare, apoi aleargé sé—-1 prindd, ca atras de un magnet, Intre docul acesta, palpitul mirii gi bitiile inima privitoatei se creeazé o armonie, vievii, Stabileste astfel coresponden- care dé senzatia ametitoare a unitayii “Exercijiul fi reusea regulat si eu nu mai erdm spectator, mi desprindeam de mine gi m& jucam cu el} respiratia mea bitea regulat, dup cum luneca roata de lem subjire, care sfiriia parc% era de vint cea in loc, apoi se asternea pe jos", * Tp fel, intre migcd - pile plantelor agripante si gesturile Gagostei, intre zborul unei pasari si sufletul Flaminet etc, mai priveam, nu + 8e oprea, se intor- Scanned with CamScannerUn univers si mai particular feminin, dar de ast&i datk fn sens modern, aduce "F eet emeia in fata oglinzii", Ideeae a mai complete cu viata trupului.Manuele vor— peste cu o pldcere culpabilk a feueeceg esata le ceasul cind in fata oglinzii teptind pli de mitase neagri, igi alege bijuteriile, pieptin&tura sau parfumul, Sint reconstituite disloguri in- tre femei, Alina gi Manuela eens aa eres ela discut& despre dragoste si des- = pene sate mea @ abordatt exclusiv sub unghiul feminité — * 1’ a implinirii erotice. Printre pagini plutegte un nor de pur 'cu parfumul ugor precipitat", cum scrie au- toarea. = Ly . Sub raport social.intfinim aici un mediu parazitar.Con— gtiintele acestor femei, care se plictisesc, lincezesc in al- covuri, cutreier& magazinele dup& cumparituri de lux, se pre- gitesc de baluri sau de serate, sint un fel de lacuri. stagnen— te, cu noroaie grele pe fund, 0 b&tale de aripi, o aplecare de ram, 0 pic&turi de ploaie incretesc fata unor astfel de oglinzi sensibilizate. Realitatea se risfringe aici desigur deformaté. Mimic din ceea ce e cu adevirat important in viet nu _tulburé asemenea existente, chate-exclusiv placerii, In schimb, Yntinplartie Cele ‘ai m&runte sint in stare s& determine fré- nint&ri si crize sufletesti. Dack Manuela e usor indispus& 5i trece pe. dinaintea vitrinel unui armurier, gindul mortii {4 viri dornice de barbaj surprinse -pe vine in minte, Higte pri stradi sint prilejul unei aventuri interioere. Universul eces- tor cirti de incoput, prin futilitetea de care se las st&pi- nit, prin aspectul lui snob gi luxos, prin unghiul monden din - care e privit,-8¢ fnrudeste fntr-un fel cu lumea evocat& de Proust in “Les plaisirs et les jours", atunci efnd tinér fn- c& gi sindtos nu lipsea de la baluri si spectacole. Imaginea e ingk mai mit sugeratéy intructt existentele eroinelor abia se oblectiveazd. H,P.-Bengescu aduce aici mai mult_o mirtu — minitaspil» restringind ins& aproape rie interesanté asupra fe fil, Tere beach Ja planurile existentei, ..unde fe- Tee-eimpul observatied i tela traieste primul fr. ca renete sf-ea-ins social, a i. fore catre o Literatur’ obiectivé scriitoarea 4 £8= cut-o on “Bateurul”s Inc& gi dinainte ins& unele pagini 1isau Scanned with CamScannernape adinci" bucate si se presimti 0 astfel de evolutice Tn "AP &, Realitatea ny de o nuvelde 35 Je" nu-era departe ingurd constiinga, peice reer goar intr-o singur HAeBray aparea individualizate introduse simultan ofteva punet® ae en eau, al acon é: elve > autoarei, al doamnei Ledruy ° o fat& emanciy om geared Marry, Dam Mami punted tindrd gi al = a a eee 0 oarecare structuré epicd prezenta 94 "Roma. ji : nul Adrianei", din voluml "Sfinxul" (1920)« = * aoa m, al turilor pielii se descoper& mereu, "Cind se tiia cunva feti- a sau numai se zgiria, se speria tare si strica dup Tica". Din furunculul d-rei Blena, deschis de dostorul Mihai,se re- vars& un ocean de singe, Dar viziunea aceasta, care impinge contururile vietii intr-un plan ireal, e intrerupt& de scene gi figuri precis desenate, cu un incontestabil sim} realist. "Desemnuri tra- gice" (1926) contine trei nuvele in adeviratul injeles al cu- vintului: "Camera de inchiriat", "Sirbitorile in familie" si "Domul Kilian". Grupajul e facut in spiritul titlului. Toate Ducdtile se ocupd de existente obscure, care ascund fnddratul unui aparent calm nebénuite tragedii. Atmosfera e cenusie, apaisi— toare, ca in literatura naturalist&. Prima nuveld, cea mai interesant&, e istoria une de la fereastra,cu o particips naré,dar se sperie cind {ntimplarea o face si ia direct con- tact cu easProcesul de obiectivare in scrisul H.P.—Bengescu se int&reste si prin abordarea de catre autoare a genului dramatic.Autoarea i1 abordase inc din 1915,cind serisese piesa "povirnigul" sau "A clzut o stea". _ In 1920 publica drama a psihologico-soe a “aiteinul". a infétisate ca_ bligatiile cisniciel of ve ca ce @ pe Gina Delescu, i biitrine, care urmireste viata strizii, are mentala extracrdi- Ca si in prima pies&, obligay=* i i pitoare Ceea ce © jign ° Sie aE 3 deputatul pe cale de a ajunge ministru, inu Delescu, : aeaata atone ° eondamns relatiile writale.Pe scend ¢ adusii o es i gi Codea Delescu, fratii lui Dinu, d-na Delesou, familie jainic&. Jean, Cleo asc. Be Scanned with CamScannernama, toti nu fac nimic, toti sint fiinje descompuse morali _ . cegte. Jean e un tapeur, Gleo, o demimondend. Pink la urny afldm c& insugi Dim e la rindul lui intreyinut, ca 51 tory ai casei, de batrinul Luca Delescu, tat&l su, savant si in, ventator, Piesa e o diatrib& impotriva minciunilor conventio_ nale la care-i oblig&’ pe cameni mediul familial burghez, Inc, igi urigte progeniturile, Gisdtoria sa a fost o greseald ini. $4al&, care iva frint elenul, 1-a transformat intr-un sclay, Trage acum dup& sine, ca o povardé blestemat&, familia aceast, descompus&, roasi de vicii, Pe Dinu l~a crescut in aceeasi mo zantropie, Codea, copilul degenérat, este imaginea fizic& descendentei decizute, care s-a zimislit dintr-o asemenea uniune nefericita& "Bitrinul" nu siea ales familia. Ba i-a fost hirdzity de soatta. Adevirata sa familie e Gina, fata unui prieten, Pe ea Iuca a crescut-o in spiritul principiilor sale morale, de- parte de ceilalti, in linigtea laboratorului. Eroul isi tra- teaz& cu o brutalitate neascunsi fil si sotia,-24 considerg lep&d&turi si le-o spune aceasta de la obraz. Ii tolereaz’,ii intrejine, dar le cere in schimb dreptul de a-i ignora, de a tri in afara lor, singur in laboratorul siu. Gonflictul incepe atunci cind Dinu, in culmea gloriei, igi redeacoperd sofia, sclava docil&-de pink atunci gsi vrea s~0 recucereasck, sii cigtige dragostea, Dar Gina a fost format& de "b&étrin", Bae prea mindr& ca s& accepte revenirea aceasta tirdie. ~ Sclavia ei fizicd si morald faj& de Dinu, atita timp cit nu era insufletit& de iubire, 0 socotea o simpl& datorie peni- bila, pe care o indeplinea ca o dezlegare. Ce i se cere acum ise pare inst o umilint&é insuportabila, Rezist&, 11 ameninté pe Dinu 54 in cele din urmi fuge de acas&-cu primul om care-i iesé in cales Speriat de perspectivele unui scandal monden, in stare s&-i pericliteze ascensiunea politic’, Dinu renunji le pretenjiile sale si accept& continuarea vietii de mai inaintes Gina se intoarce in laboratorul "bitrinului" gi va fi mai dee parte doamna Delescu, riminind ifs& tn realitate o stréin’ peo tru soful ei.” Scanned with CamScannerceva din suspiciunea: LER! a 4 gous peth Gates a moralé preeenté in viata oamentlor uniti Tesen p&trunde gi. in sent, ceva din problematica "Norei" lui primele noastre 1, ast& pies&, care e intr-un fel una din Ucréri dramatice "femi: " teak ola alivas necytivieeney eministe", Intriga ei e ead Gs euiacis a ia © slab, succesiunéa actelor lip- Paesttaas ag 7 ciuns, Ceea ce intereseazk, totugi, in e atit valoarea scenicd eee nee & a textului, eft spiritul ° Pentru intiia oard autoarea judec&d Letate e drept sub un unghi 1i 7 pening ea a imitat, rezumat la raporturile familiale ee ey la Pocrizia lor. Dar piesa infatigeaz&i cu incontes— tabil curaj mizeria sufleteasc& a eroilor, minciuna degradanté la cores obliga zilnic niste raporturi false, umilinta femeii silit& s& se supund unor conventii sociale indreptate impotri~ va ele Scenele populate de membrii familiei Delescu, eforturi~ le acestora de a "ciupi" ceva de la Dinu, slugirnicia lor con~ jugat& cu o urd ascuns& constituie pentru HeP.-Bengescu un exercitiu de observatie excelent si revelator pentru activita~ tea ei ulterioard&. 5, Romanele Hortensiei Papadat-Sengescu nu sint propriu- zis lueréri epice inchise. Ble formeazi de fapt un ciclu,avind ca obiect unic lumea Halippilor, a neamurilor $i amicilor aces— —gisa lume bund de 1a noi. Ba e format& mai pu~ tora, adic& eit din snobi, exagerat stilizati, tin din adevarati aristocrati, cum observa G,CAlinescu. ‘tun aspect caracter: este c& indivizii nu sint istic al acestei lumi - adaugi el ~ preocupati de bani decft la inceput, Qn momentul intrarii in clasde Tofi sint mai mult sau mai putin bogati, in afara oric&rei griji materiale. Averea este unicul nediu in care pot pluti aceste fiinte diafanc. Rnergia nemaifi- id existentei, toate subiecte- ind indreptataé in sensul cigtigé: le romanului balzacien sint eludaté. Aci n-avem de~a face cu ambifiogi politici, cu averi, ou speculanti, ci cu persoane preo- cupate de "ce zice lumea", ambitionind s& dea serate, 54 fie pri- 2@ lumea", abt Cn snane “4 So receptil-dificile, s& reac $0! in to mo= cepyit = nite amite recep’ woot at rriee cele ual grave, S8 Godul cel mai distins" (Metieia 1iteraturit rowine")» Deed atéturlin acestor observatii storia . Scanned with CamScannerre on og He “yo ee constatarea pe care offices Mihai Ralea, cfnd atragea atentis c& eroii Hortensiei Papadat-Bengescu provin de fapt dintr. lume de parveniti, desprindem si unghiul critic al Tomanelon, Asistim la un efort penibil de a trai in mod distins, fang nici un succes insti, Imaginea nu -e comic&, pentru c& existy un minimum de deprindére, aga c& nu apar contrastele ridicg_ le intre esent& gi aparenta din literatura lui Caragiale, Re, ductia sufleteasc&, egoismul, amoralitatea acestei lumi 9 fac pur $i simplu detestabild, cu atit mai mult cucit mp. nierele" rémin pentru ea doar o tehnicd deprins& de curing, si aplicat& pentru a ascunde impulsurile violente Pasionale, Vieile din aceste caérji se prelungescy se compune Autoareg revine, povesteste fapte, intimplari care clarific& situatiy dintr-alte episoade anterioare. Sint momente pe care le der. volt& colateral in nuveleo Astfel, episodul nasterii Micki. Ié +, a pScatului Lenorei, a apérut separat in "Cetetea lite. vara" (1925) De acolo eflim si modul cum planturoasa Lenore) fata ascizarului din Pitesti, a devenit sotia mogierulai Dory Halippao 2 Un episod publicat mai tirziu ‘in "Vremea" (1943) con- tinu& viafa lui Nory din "RMdicini", > : Ciclul Halippi lor] cuprinde tei romane:, "Fecioarele despletite” (1924), "Uoncert din muzicd de Bach" (1925) si “Drumul ascuns" (1933) Dar i romanul "R&dicini", seris tn 1957019385 adu¢e in al déilea plan milf eroi dif primele c&rtio Pe muzicianul Mercian 21 gisim chiar in ultimul roman in manuseris al seriitoarei, "Striina", Doar un singur volun, “Logodnicul", apirut in 1935,-nu se o€up& de aceiasi oameni. 2 Gine Bint in fond Halippil ? Doru Halippa e st%pinul Prundenilor, unde gina ridicat un éonac’luxos, El tréieste iitro Stare de vegnick nehotirire, Ig inchipuie pasiuni toomal pentri agi justifica existenta, E vinktor si se in- tereseazi de femei, = Eun individ abulic, crescut de maicé-sa in cultul obediontei. DupA moartea acesteia nu Ssbutey te s& se condued singur, Doru ta de nevastd pe Lenora din ie vil) femele axatd exclusiv-pe o viati senzuald, Pentru ea,t- ‘ule datacul, pernele numeroase, cu funde, cutiuyele ou pi- Gri. Trumsetii de "tiparoasi cu miros tare", asa cum ° Scanned with CamScanner7 caracterizeazy autoa: cotenentul Pau. Tea, va semina 4 Oe Paulici, p: a misterioase. Acun rimul_ei sot, jur numai dezastre, Low ~Se_sinucide fn Smprejuriri deveniti mosientta, igi subtiaz& i, Elena si C oca~Aimée rare de sera. Di; a ee ae ae amor vinovat cu m sider tations a fagabond decit uester, Lenora rinisleste pe Mica Lé, fiint& cu inn, SC! ute deprinderi perverse. La conduce~ rea c&tre pier: ae ae ee eerrsia din urm& contribuie si familia, vinovat. Romanul "F istorise! ecioarele despletite" seste prin reflectiile uei eroine, un fel de perme i 28, Mini, ce se intimpla ‘mplé la Pr : picatul, apoi viat ‘undeni. Lenora ascunde mult timp sanatoriul d-rului Walter. Cisitoria se destra se intoarce la Eliza, dup& ce vinde orag. Una din martorele ruinei Halippilor e rita, rud& depirtat# a Lenorei. Dar nu intriga aceasta intereseazi, ci galeria personaje- lor, comportérile lor, minciuna si fajarnicia permanenté in care triiesc, viaja de molusc& pe care o duc, robi ai instinc- telor gi ai conventiilor sociales. rosaeeztul ain suztot de Decl" continu’ ciclul in alt a Elenei, fata plan, Episodul se desftgoard coun cind tn cant Ienorei, c&s&torité cu Draginescu, fabricant bogat, descendent de circiumari, eind in casa Zinei Rim. Ambele c&snicii s-au gi nu din sentiment. Elena 1-2 luat de f&cut din ratiuni, : cu un fel de fervoare a sacrificiului, Ea jnescu sof ipe: DrPa 4 la un om care nu-i cores - inc socotegte ci s-a jertfit, cobor: unde . re a pedepsi miselia surorii sale, Mica-Lé si neho ~ a ae cel cu care urma a se logodi-Doc~ tairirea pringului Maxentiu, : . ee Se TEE, bondoacd, gar harnici, bund, de o since torifa Lina, : seorit eu profescrul Gim,pe cares ritate direct’ a = la o catedrd universitark.Omul 9005 prin protectie,i-8 etituri de gorilé nest ubric cu ap niac + cntomi albicioasde ta e un personaj demo Rim igi urmireste cu tuld,el pi Scanned with CamScannerst&ruingé planurile. Vrea s% vad casa pe care Lina a cumpt . rat-o trecuté pe numele sau, are proiecte secrete de viitor gi pofteste intre altele le trupul Stel, faté de pripas finu- tg in casa doctoritet, Aliatii profesorulul Rim sint cel dot geueni_Halippa, tipuri de detracati, cu inteligente complimen. tare, cu gesturile automate, migeindu-se ca nigte ucenicd gro. testi ai maestrului lor, care i-a luat asistentie tn scen& intr’ gi Lick Trubadurul, fost plutonier major, crai dé mahala, vechi iubit al Tdnei, Din dragostea lor a ie- git Sia, exemplar uman obtuz, idiotizat, un fel de piatré mig. cath de iner}ie, Ea 11 iubegte si-1 urtigte totodat& animalic gi definitiv pe taicd-siiu, Licd, Acesta e omul une luri care se stinge. El e floarea Bucurestilor mahalagesti, eraiul_care posedé o instinctiva si deosebit de ager’ art in a se face placut de femeio dc& e crud, egoist, dar de o eruzime frusta, fhrh caleul, copabil de generozité}i citeodat&. Nui plac cu coanele din lumea bund. Pe Lick 11 indrigeste prinjesa Ada Ra- _zu, c&rela Trubadurul fi~prinsese cali de zibalé, evitind m gecident cu’ un gest de automedon curajos, in stare si c& admiratia féindresei. Aceasta e un alt produs al acestui mediue Fata de burghezi inst&riti, ea_l-a luat pe Dbolnavul print Mexentiu doar pentru titlul lui. Cumprarea s-a fécut brutal. Ada, femeie vulgar&, caleulat& si cu instincte prima- re, iva prescris lui Maxentiu o pensie zgireit& si-l las& acum cu cinism s& se sfirgeasc% in umilint& si extaz. Ba 11 aduce pe Ide in cast, i1 face profesorul ei de c&lurie gi mai tir ziu deputate Intriga propriv-zisi a romanului se cldegte pe pregé - tirea gi executarea unui concert, fn saloanele Elenei. 0 con~ curent& odioas& de fapte meschine, de planuri si sforarii s¢ tese in jurul arhitecturii de oglinzi si de limpezimi geome ~ trice ale muzicii lui Bach, Concertul e un pretext mizer. Ada yrea si+1 introducé pe Lick in lumea bund spre a-l lua 4¢ sot, de aceea combind. intilnirea Elenei cu Marcian. Acestia doi sfirgese priri a pecetlui concertul eu un adulter. Profe ~ sorul Rim o vineazi pe Sia si casa Linei, gemenii Halipp? ~ testamentul familiei, Dupi aminiri, concertul din Bach at? Scanned with CamScanner_ em: ee ie ae in biserica unde e adus pentru slujba mortua- iP at gi vinkt al Siei, victimk obscurd, ucisé de poftele care se urmrese fn jurul ei unele pe altele, ca 1d- triturile silbatice de lipi, Za moartea Lenorei si a lui Driginescu asistim in al treilea roman, "Drumul ascuns", Lenora sea cistorit cu doc = torul Walter, care isa vindecat boala de nervi., Fost bat al beronesel Efrain, sofia bancherului, el a mogtenit de la aceasta palatul BorSdin. Casktoria sa cu Lenora e o incercare de a masca un trecut rusinos, Pasivitated cu care asisti la nanevrele Cocdi~Aimée, dornic& s& devin’ ea d-na Walter in locul mamed sale, izvoraste din aceeagi dezarmare a omului ce se gtie condamnat dinaiute, Lenora e canceroask. acest fapt va lichida ins&si ratiunea vie}ii sale, conditia ei de femeie. Zenora preferi moartea, ascunzindu-si boala. In acelagi timp, si c&sitoria Draginestilor se spulber&. Blena’pleacd in Elve- $ia cu Mareian, Driginescu, dupé ce incearcd zadarnic sdé@si recigtige pozitiile de sof tolerat, moare la intoarcerea in te r& fn urma unei boli de inimd.Else stinge tot in sanatoriul Walter, care devine un fe: 1f al epavelore ~~) Nici romanul "Rid&cini" nu schimb& mult ‘atmosfera. Acum asistdm le duelul dintre Nory feminista, prieten& a Blenei Draginescu gi Dia, sora eroinei, Nory e fata natural& a mosie- rului Baldovin, Crescut&é in conditii speciale, in educatia ei seau amestecat, cu lagi ipocrizie, atentia si dispretul,obli-~ gatia si dezinteresul; Nory e o veleitari. Ba e un fel de r&z- vrétit& din ambifie. Lipsité de feminitate, birbitoas%, ener- gick, face politicé, avocatura, se intereseaz de toate. Desi afiseaz& un total dispre} pentru purtérile distinse, o fasci- neaz& aerele gi misterele de mare doamné ale surorii sale Dia, fata adevirat& a Baldovinilor. Intre cele doudé femei se nagte © afectiune si o ostilitate cu "pidicini" adinci in trecut. Yory vrea prin Dia sisi regisedsck spifa, si-gi reia locul | pe care socoteste c& societatea i lea weneye ts Dia ins& are sidit in singe stilul de a se l&sa servit&é, de 4 socoti orice afectie a ei un dar princiare 0 aseneste permanent pe Noryo Toate’ planurile acestela egueaZzac Dia nu poate intelege in- sistenta surorii sale, 0 enerveaz& imixtiunile ei, desi Nory © intretine. Scanned with CamScannerPrin carte mai trec si alte personaje, doctorul Caro, vioi si talentat, ajuns victima neveste; Sale tip de student ees aie ca urmare a faptului cd o : 7 Toate intimpldrile merg $i aici c&tre un sfirsit,care, deck me dazastruos, devine, totugi, simptomatic. In tay eroii tind a se intoarce la matcd, = rédicini, a traversa Astoria indirits Nory rea si refack, pentru Dia, Baldovi . negtii; Elena se intoarce cu fiul ei la Prundéni, unde do . reste s& se stabileasc& si si creasc& din plapindul vlastar al Dréginestilor un mogier cu mink de fier, Dar Dia Pleack in strdinitate si doar Nory se stabileste la “condc iar fire. vul Ghighi se spinzuré in urma unei drame sentimentale, Si Elena va pleca impreun& cu Marcian tn Elvetia. R&dicinile se usuc&éy pentru c& arboriis nu mai au sev, oamenti acestia au iegit din istorie si, cu implacabilitatea eu care ea fi con dam, antoarea. ti conduce c&tre sfirsitul lor, Cu "Logodnicul", HoPo=Bengescu tintea s% largeasc& tne - tr-o misurd cimpul observatiel sale. Aici nu mai era vorba de mosierl, bancheri gi mari negustori, o4. de mirunti functio = nari, de mica burghezie provinciala, Costel, "logodnicul", e baat al unui dasc&l bine situat la Brdila, Vénit in capite- 18, eroul vrea s& fack repede carierd, Se incureé ins& ine treo familie de fete stricate, se casitoreste cu una din ele, apoi viata sa esueazi intr~o mahala, Pindity de moarte si de Promiscultate, existenta lui Costel nu se ‘poate dezlega de sitorit, cu zestre, lansat in politica’, tn sfirgit pus in picioare de influentele relatii ale tat&lui sdu. 6. literatura Hortensied Papadat~Bengescu ilustreazi foarte bine cum romahul. nostru citadin, apirut extrem de tir- ziu, alunecd spre psihologisn, Tot ciclul Halippilor, ca $i Scanned with CamScannerartistic& intre scriitoarea Definitorie pentru tehni, noastr&é gi romancierul franceze care aduce fn cfmpul aie Proust e memoria involuntaré, ga interioar& a individaului Se ceea ce asociatia liber’ aeeh fluxul ei complet, au tot prafat& din depozitul ee Constringere scoate la sux Papadat-Bengescu schiteazd aaa ae fn "R&d%cini" Hortensia eutistar endlich? Bs ecie ais es @e raccoufei-uri in simplé a st&rilor de constiinté oer practicé ins& analiza sistematicd in spirit aacibanict Lee ara gi descriere exist, tine de obiectul Ltereturti sass eit ete serie GoOdlinescu = const& "in surprind Peas ae sub caimul conventiilor mondene, aisit eee ccna pact. Ginet a0 eda » @ MU: iilor lustruite".Din tag es oes oe vorbi de Proust, “acela zigrie cat al — c&, unde reacjiunile “indivizilor sint de prea mult exercitiu ereditar, inaparente, protocolare ees dar preocup&rllor vitale 1i s~au substituit de multe ori eazuri de constiint& puerile". Partea "neagré" a operei lu Proust ("Sodome et Gomorrhe Jabordeaz&’*gi ea Zona "murdirii- lor lustruite™.s Interesant e c& HePe~Bengescuy f%cind literatura psi = hologicd rumine in social si analizele ei aperent desprinse de conditiile materiale sint, totugi, semnificative pentru rolul istoric pe care-1 joack fiinte ca Halippiisau Dragi.- negtiie tpecioarele des) letite" oferd un tablou al_exerciti - sage panfbite menite of sonstrve tn “uses Dal soee noralitéjii familiale. Piecare persoaj are un secret de or- din infamant. Doru a jubit-o de fapt pe verisoara sa gi Ss~a ckgitorit, nu gtie mici el bine de ce, ou Lenoras Aceasta a recurs la serviciile buned Tina ca sé ascundd originea Tu ~ ginoas& a Micki-Léce Pentru’ a acoperi comportares degradan~ 2 a surorii sale, Blena se marita cu Drdginescus Totul spar re subred, e1adit pe nisips raporturilé intre soji,intre pie rinti si copii, amicitiiles "gecrete” dnavuabile, ‘rod oa ° weru viata faniliel Halippa, transformind~0 angr’ e indw ‘ a le ipoerizil, jer problemele de intr-un dezgustator lan} d Scanned with CamScannerct proportiil congtiint& ale eroilor span pt ee ai 7 ae re, derizorii ele aeeen eetunn: Gri ja pentru respeg _ ae rc iefeieeticd intratit aceste existente, ines, Selec aie soagemnio ee ordinea socialk cary & triijascd astfel. obligé Hee inclina}ia spre patologic a romanelor yo, tensied Papadat-Bengescu (G.CXlinescu). Lenora e inti born, va de nervi apoi se stinge roas& de uf cancer. Dr&gdnescy are o lung& boald de inim, Prinjul Maxenjiu e ftizic, eroing din "Logodnicul" sufer& de un ulcer stomacal, sotia doctorului Can 20 din "Rid&cini" are si ea o maladie gravd; Aneta Pascu 4x semne dé schizoffenie, gemenii Halippa sint-un caz tipic ae arierare, la fel si Sia. Fir&d indoial& c& avem aici de~a fan ce cu influenta naturalismului, patologia convenind mai bine determinismului mecanicist, pe care fl cduta in viata scoala din Médan, In "Logodnicul", boala ajunge de la un moment dat oblectul proprit-zis al rémanului, transformat tntr-un fel de fis& clinic&, De cele mai multe ori, starea patologicd e stu- diat& ins& sub raportul efectelor ei de ordin sufletese si integrat& ideii e&rtilor. Ea r&mine un simplu mijloc de ascu- tire a conflictelor psihologice, de subliniere a@ semnifica «= fiei lor social-morale. Asa e cazul lui Draginescu, a carui maladie fi creeaz& Elenei raspunderi si temugcari, exercitind asupré-i un fel de gantaj moral. Asa e cazul Lenorein Starea ei scoate in evident& si mai puternic comportarea inumani a Cocki~Aimée, De asemenea, £2 Pune pe doctorul Walter intr-o situatie complicata si ambigud, Intelegerea $i discretia con- dugal& se izbeste la el de obligatia profesional’ a mediculul $i in plus de un nem&rturisit sentiment al culpabilitatiie Pringul Maxentiu gust Voluptatea prelungirii uned ago- nii care o enerveazi pe Ada Razu, neribdtoare si devind vie duvie Toate ranchiunele bastardului $ignese ain sufletul lui Nory, obligat’ sa-si ingrijeasc&’ mama bolnav&s Maladia neves- ted lui Caro explicd, 1a rindul ed, dezechilibrul din viata doctorului, Scanned with CamScannerMorbidetjea capita adesea in oartile Hortensied Papadat~ Bengesou 0 semnificatie critico-sociald, plin& de rezonante> Gonform formulei fericite a lu: 1 1 GoCdlinescu, toat& "murdaria lustrvite ® acestui concert din muzied de Bach capéth o prom jectie simbolick prin moartea printului Maxentiu 91 a neferi- citel Slag Primul se stinge tntrun delir lirics a doua’cu trupul dospit de otravuri, in timp ce-in jur se ridicd geometria splendid& de oglinzi a muzicdi lui Bach gi continud cursa lu- xurioasé a restului personajelor, ta fel, frigiditatea lui Nory, care se zbate siesi gi- seascé rédicini, La fel, naufragiul jalnic al Anetei Pascu, aceast& biataé femaie innepmité de agteptarea amoruluis Defectiunea biologic’ ia la Hortensia Papadat-Bengeseu gi aspectul degradirii filiatiel prin legituri ilicite. Min- ele acestea cu ambitii de parvenire provin in fond din medii obscure, care le trag pind la urm& cdtre zonele sordide ale vietii sociale. Buna Lina are un fel de clinicd unde "fecioa~ rele despletite” vin s& Tepede fructul unor amoruri inavuabi= le. Pe aici va trece si Ienora, Lina insigi are o fatd,pe Sia, conceputa inaintea cis&toriel cu lick Trubadurul, In general, oroarea biologicd a Hortensiei Papadat=Bengesou fat& de viata bastardd, atunci cind nu rémine pur gi Simplu o aplicatie a atavismului naturalist, cigtigi si ea o semificatie social& critica. i Seriitoarea arat& de fapt c& in lumea pe care o descrie nu _se poate vorbi eu adevirat de o aristocrajie, Originile acestor familii avute gi deprinse cu viata civilizat& si lue xoas& sint obscure. Halippii, Drégdinestii, Walterii s-au ales, c&t&rindu-se pind unde au ajuns, cu 2girieturi, la coate si genunchi, pentru c& au existat locuri pe unde au trebuit si se tirasc&, Lenora, in ciuda gesturilor de cucoand mare, nu scap& de urmele*viefii ei trecute in casa accizarului din Pitegtijla fel, chipegul Doru tr&deaz& epitciturile unei familid care sia Pidicat fécind arendigie intensivi. Ada Razu e poreclit&é "£Sink= Peasa" pentru o& din intreprinderile de morarie ale lui taic&- sku gi-a cumpérat blazonul princiar, iar in casa unde patronea- z& senioral Elena Driginescu, galeria tablourilor familiale Scanned with CamScanner: Bpdrile, cu infutigeazd, "ou lanturile de eae orate pe ones téndturile tieluite gi cu aerul acela eae ba Smodla" = trinul", “"rogcovany zaravin $i mojic"» pe “Bt al ’ de cute pe“obraz nitoare, cu sute s care emote ey slmpu) gite din p&rul lins adunat reproduse de p: le ie: tor, ou urechi. P a rotocol de codite 12 ceafS, cu cerceii de smarald, pe care Rolla giuvaergiul oferise acum 1 500 000 de lei", Str&moe.. ga Driginestilor "avea ochii mici, vioi gi gitul gros. Mfinile harnice le tinea Dine incktugate pe pinteceS intr-un gest care spune totule Insusi Licd, rudk pufin cu toatd lumea (e tat&l Siei si unchiul Elenei) trece ca un fel de amenintare prin aceste vieti. El singur, care~si face din origina~i plebee un blazon, in peregrinadrile sale de la un cuib cu dragoste la altul calcd gi pragul saloanelor, pared pentru a aminti personajelor adu ~ nate acolo un trecut putin glorios, spunindu-le prin simpla lui prezen&: "Nu veati rupt incd definitiv, trageti dup& voi avatarurile altor existente ca o ghiulea legat& de picioare", Sea observat cf eroii Hortensiei Papadat-Bengescu nu ace ¥ioneaz&. Cartile scriitoarei se compun din relat&ri, nesfir - site comentarii, descompuneri si explicatii de gesturi,descrip- t4i ale unor intentii rareori traduse in fapte Eo formula inerent&é literaturii de analiz&. Dar, curios, si ea cigtigd o semnificatie critico-social& importantés Actele sint finite cind romanele incep, Naratiunea nu fe ce decit s& dezvolte acum, mecanismul lor, justificindu-l, Dacé ne gindim cd, desi avem dewa face cu reprezentantii unei bur ghezii recente ca formatie, ne gisim ins% in fata unei clase cv destinul istoric sfirgit, faptul ia o alt& tnfatigare. Lumea exoilor Hortensiel PapadateBengescu nu evolueazd tn sensi in- noiriis Aici se desfasoari doar un efort Gisperat de conserver pee ei ree Oanenit“acestia nussicreeazi prezentul, nu pun jaloane i itore Ei Se lasd-vrind~nevrind inghiyitd treptat de trecuts Pentri 4: » evenimente, asi din care se zbat 8 ast; dar “din care pot-scipas-Pkecare clip& se adaugi balas~ tului care-i trage indérit th neant, Actele se spulheri +P pioieptul Blonei,cu Ghtghi, fiul lui DrSgéneseu, mu rimine 2 mic; UA Antenpta\de & Fi sofie fidelk a Ledored la fel, Visul Scanned with CamScanner lueruinului Serene epee peaee proiectele profesorului Rim nu se fel de privélire ey ‘Tof& repetat&, confirmaté de istorie,un en ee ey pid&. Chiar cind e vorba de victorii,aces- - ele gustul searbid al pretului lor. Walter_a de- venit un medic cunoscut, dar e str&in de oameni, Se teme de ei, jar in sinea sa se socoteste un picttos care trebuie sh expieze miselii cumplite. $1 pentru Coca-Aimée victoria vine atunci cind totul induntrul eroinei s-a uscat, Ia fel pentru Caro si pentru Nory. Personajele Hortensiel Papadat-Bengescu evolueazi asadar, citre naufragiul fiintei lor. 0 mecanic& de precizie 21 conduce, zhaterea e _inutil&, Din cauza lipsed ori- c&rei perspective, destrdmarea aceasta irémediabil& tmprumuta ronsnelor Hortensiei Papadat=Bengescu un ton deprimant, S-ar pirea c& o conceptie radical pesimist{ asupra naturii umane st&_la_baza scrisului ei, cum remarc& MRalea. Intentiile de a gsi undeva puncte de reazim se sublimea— z& intr-un soi de estetism snob, fnrudit oarecum cu al lumii de care autoarea s-a ocupat. Gea mai bun& dovad& ne-o oferd Marci: eSint doud din personajele la care autoarea tine,pe care le simpatizeazt. Ceva mai putin pe Blena,reprogindu-i r&ceala,ceva mai mult pe Marcian,socotindu-1 un artist diferit de lumea condamaté a Ha- lippilor.Prin ei doi seriitoarea sugereazi o evaziune.Persona— e un mijloc de salvare din meschindria vietii bur- a0ultul lui Bach devine aici un fel de corespondent mai direct al spiritualizirii de care vorbeste nu o dat& H.P.-Bengescu.Arta - crede autoarea ~ ar conferi sin- gura noblete autentick.E semificativ c& personajelor, privite cu oarecare simpatie,autoarea le descoper& preocupari artisti- ce.Dup& Marcian si Elena,Dia are vagi indeletniciri literare. Sfera e extins& chiar la simplul interes pentru viata spiritua- 1&,prin Mini,care face diyerse reflectii asupra sufletului si potmelor Iui de existenté.Aicd orice intelectualizare si sensi- ale de desprindere din vul- Boe pilizare ajunge s& fie socotiti garitate.Dar cele mai gterse personaje,cele mai lipsite de via- $8 gi mad far& loc tn romanele HePe~Bengescu ramin tocmai Mar- cian si Mini,Elena si Dia,Ele sint un fel de fantome'ale c&ror nicl se unnires¢ anevoie.Se poate compara,de pild’d,statuia jele ar detin: gheze.$i aceasta ar fi art Scanned with CamScannerimobil& a Elenei cu chipul extrem de viu al Lenorei, desi soup spune autoarea, fiica seamind fiziceste izbitor cu mama ? 4), Marcian, intilnit in trei romane, 0 prezentaé micar cit a lui Maxentiu ? a ee nu numai in inconsistenta tipurilor acestora inzes_ trate de autoare cu preocupari "elevate", ci chiar in conse . cintele actelor lor se poate verifica zidurnicia nédejdilor puse intr-o astfel de salvare prin arta. Marcian nu va putes fmpiedica moartea lui Ghighi. Nici Dia nu va izbuti s& o en. te pe sora sa de umilinte nedorite, de ginduri chinuitoare, Toi nu vor face nimic, nu vor schimba in nici un fel mergy) implacabil al evenimentelor, Satirologia estetic& se intil 4 neste la HoPo~Bengescu cu tn soi de misticd a purific&rii prin suferinta. ' Incisivitatea criticd se dizolvi uneord in. mild, intr-o compasiune secret& Cu prilejul unui interviu acordat "Vietii literare", scriitoarea, réspunzind reprosului c& opera’ei ar izvori dintr-o viziune radical pesimist& asupra lumii, ardta c& in definitiv, toti oamenii acestia nu sint chiar atit de imposibili, c& s-ar putea trai intre ei, intrucit nenorocirea scoate la iveal& intotdeauna o farim& de umanitate dintrinsii, Astfel, Drdgdnescu, privit cu aversiune de autoare la inceput, e tratat cu o injelegere dus& pind la simpatie pe misura ce se apropie de moarte. Tot aga, Lenora si chiar Aneta Pascuy din momentul cind amindoud se indreapt& c&tre un sfirgit tragic, incep si inspire nu vepulsie, ci mild, literatura H.P.-Bengescu s-a bucurat de o excelent& apre- ciere a criticii, Publicul a consumat ins& foarte greu aceste wonane, pe care lena giisit adesea ilizibile. Adevirul e 0& “stilul soriitoarei, caracterizat de E,lovinescu ca perfect,est? plin de oxibile barbarisme si defectuod nu o dati, chiar sub fenoria eset, Sabie tr Ta=tasses oe oe de pretioasi, darurile ei de romancier& = incontestabiles intré aceasta i cititor se interpine Task inti o soni de peecourit! mai restrinse ca interes (literatura de analizd cere o anumité ribdare, Proust fnsusi nue un sceriitor citit de mase largi)s apol o regretabil& nesiguranté a linbii, i Scanned with CamScannerA 88 & ores vints 15 : eintnun prosedeu InIVSaG al sipsoomets de et nate in jurul unei formule ee Suprapunerii de note agliti= perscnalele eu un opine? <_tefknitive, Autoarea isi calific& tind _apoi observatia, completing 3 centrind atenjia asupre acestel acts, veste ca un ex moral, personajul apa in acelasi timp pare& stiut de mite asd has ees de introducere a eroilor in ac- ae ae {de~lat Sea cuno; lor_anterloaré. Ei-trup—— in carte direct gi autoarea nu-si pierde timpul pentru a-i deserie in prealabil, Datele se adund pe misuri ce romanul inainteaz&, gesturile ge deduc, ele intéresc figura, Aceasta cregte, se transformi si ne e dince ince mai familiar’, Un exemplu leam dat cu - Lenora "tiparoasa cu miros tare". Altele sint: “Lic& Trubadurul", “bufla Lina", "maimufoiul de“Rim","ge~ nenii Halippa". Califiéativele se vor dovedi treptat exttef de cuprinzitoare. Gind spunem acum dup& lecturd gemenii Ha ~ lippa, aici am couprimat o serie intreagi de nojiuni, fiinja cu creierele injumitajite, tréind acestor manechine omenesti, nedeslipiti, f%cind gesturi simetrices Despre doctorita Lina autoarea scrie intr-un loc: "avea hazul‘ei de la Mizil". Tath cum cregte imaginéa eroinei in cuprinsul undi ca ~ pitol, dup ce am cunoscut-o, am intult relatiile ei cu Rin, felul cum vorbestee i atjie toaleta femeilor. Rim Se comenteazd la 0 conversi face observatii asup: Comentatoarea noteazi: “Pe Lina ra modeie ia nue putuse dezvita de a se imbrica ridieol, eu flori“rosii la p&larie", Si ceva mai incolo: “In adevir, buna ras Bees ra la intimplare, azi © rochie, gata 94 neincercata, = a sau albastraé de obicel, miine 0 manta de m&tase sau de cai are se nimereau, @ drept cu flori fea, dup& sezon, $i palaril ¢ ; 2 po ai", gi conversatia continua, ajungind la remare: ienttoase penta wIntr-o zi, discuyia intre Rim 51 -eroind oe eae aan ort prandatis rogu de cirp& la oe ect : na pe subi qui Mint ot Norye Lina astiel Shtruntat a ese loc in fata luriile doctorului, se invineyise inibusity ees ri ba chiar 8¢ fnrdia, se vedea bine c& are cum 4 era feluts Scanned with CamScannerdar nu spunea un cuvint, numai fun 4 astmaticd... Biata Lina..." 35 a i ca tris&turile eroinei sx ate datese( oe Cena etatias s& sublinieze supliciul ei de femeie injosit®, condaunaté a se Sepopoyone ee ey Ele Rim: “In ce priveste echipamentul Linei, rochia ei ver Ca i tata de dimineat& pini seara, la gospoda ~ de sau albastraé, purta’ rie, la spital, in oras, lua asa de mult forma bunei Lina, 9 forn% botit&é si curaté, incit pirea una si aceeagi rochie, 54 una si aceeagi cu eae Iargnantourilepde mitase, lux personal rémas din cine stie ce aspiratie de fata. s&rac&, pierdeau de 1g inceput orice lustru si ostentatie si se mototoleau in jurul st&pinei cu modestie si stingicie" (s.n.). La fel sporeste chi. pul lui Iic&, aici vizitator al linei, cu care sporovaieste in t&cere, aici sporovdind in tain&i cu Sia, sau imbrécat in haine englezesti aldturi de printesa Ada Razu. El tisneste in roman ca un erou grec..Autoarea scoate cu ironie in relief alura su- perb& a fantelui, gestul siu cu care struneste caii apucati de c&pistru, ca intr-un basorelief, In Lick se amestech vigoa- re si molicime, siretenie si franchet&. Iat& relatarea unor gesturi, transformat& treptat intr-o subtild caracterizare. "..Cu virful ghetelor rosii voit: mai strimte, totusi, decit cerea moda, lui Licd fi plicuse totdeauna gheata strins% pe pi- cior, Lick impristie tn drum spre casa Rimilor mormane de foi uscate; unele cintau ca o ghitari cind le z2drobea, altele pU- trede ca un covor de Smirna si toate vopsite 1a fel cu rochii- le femeilor, care nu mai voiau si poarte decit culori de aur textil, proaspit ori vechi, si culori de rugin&", venin in ochi si pe puze, pe nas scotea cu risuflarea ¢: se precizeze cu gi mai Scanned with CamScanner