Tipuri de subiecte examen la disciplina de Ameliorarea plantelor horticole – grila semestrul 1

1. Ameliorarea plantelor reprezinta: reprezinta stiinta aplicativa care foloseste legiile geneticii ,
legile ereditatii in vederea obtinerii de material biologic nou, soiuri si hibrizi precum si pentru
producerea de samanta si material saditor pentru cultura.

2. Centrele de origine sunt: sunt reprezentate de acele areale de pe glob unde s-au format
pentru prima data unele specii de plante

3. Centrele genice sunt: acele suprafete unde se gaseste cea mai mare diversitate de forme ,
cea mai mare frecventa a genelor pentru o anumita specie

4. Constituie obiective de ameliorare: totalitatea caracterelor si insusirilor pe care trebuie sa le

intruneasca materialul biologic creat , soiuri sau hibrizi pentru a raspunde paramatrilor de
productivitate si calitate.

5. Factorii care condiționează alegerea obiectivelor de ameliorare sunt: factorii naturali locali ;
factorii tehnologici și factorii economici

6. Productivitatea: este o insusire complexa determinate pe deoparte de baza ereditară a

materialului cu care se lucrează , care condiționează valorile elementelor de productivitate , iar
pe de alta parte de condițiile de mediu și condițiile de cultura

7. Fertilitatea potentiala/reala :

a. Potentiala : Reprezinta capacitatea plantelor care compun soiul sau hibridul de a da

naștere la formatiuni florale , muguri de rod , inflorescențe și flori care diferă de la cele anuale la
multianuale.
.b. Reala : este dată de capacitatea de fecundare a florilor , de totalitatea florilor capabile sa
se fecundeze .

8. Productivitatea initiala/finala :
a. Inițială – este dată de totalitatea fructelor sau semintelor care s-au format pe planta în
primele faze după fecundare
b. Finală – este reprezentată de capacitatea plantelor de a reține și a matura fructele care s-au
format , insusire care de asemenea depinde de productivitatea inițială , de unii factori ecologici ,
de insusirile genetice.

9. Valoarea calitativă a unui material biologic este conferită de: conținutul în substanțe utile ,
natura chimica a ancestor substante , insusirile tehnologice și culinare ale produsului principal și
aspectul exterior .
10. Tipuri de rezistența la boli și daunatori :
a. Rezistenta pasiva : cand boala nu poate ataca planta respective
b. Rezistenta activa : cand avem de-a face cu o reacție a plantei în momentul atacului

11. Rezistenta activa:a. Orizontala : Reprezinta capacitatea soiului de a avea rezistenta la

mai multe boli în același timp sau la mai multe rase fiziologice ale unei boli , care se manifesta
mai slab , dar pe o perioada de timp foarte mare , uneori peste 50-100 anib.
Verticala : Reprezinta capacitatea unui soi de a rezista la o boala sau la o anumită rasă
fiziologică a unei boli , o rezistență puternică dar de scurta durata , astfel în condițiile care apare
o alta rasa fiziologică , soiul respective trebuie scos imediat din cultura pentru ca nu mai are
rezistență

12. Scopul ameliorării epocii de maturare : este foarte important pentru anumite areale de
cultura , pentru zonele mai nordice când perioada de vegetatie trebuie sa fie mai redusă și de
asemenea pentru unitățile care au posibilitatea ca în condiții de irigare sa obtina 2 culturi pe
aceeași suprafață de teren

13. Germoplasma este: reprezentată de totalitatea formelor biologice cultivate sau spontane
care sunt utilizate în procesul de ameliorare , pentru crearea de soiuri sau hibrizi superiori celor
deja existenti sau pentru îmbunătățirea celor deja create.

14. În funcţie de originea variabilităţii, germoplasma se clasifică în :

a. Germoplasma de baza sau cu variabilitate măsurată
b. Germoplasma nou create sau cu variabilitate artificială

15. Tipuri de germoplasmă :

a. Forme din flora spontana inrudite cu specia care se amelioreaza
b. Soiuri si populatii locale
c. Soiuri ameliorate

16. Din cadrul germoplasmei nou-create fac parte

:a. Populatiile hibride in curs de segregare
b. Liniile consangvinizare
c. Formele mutante
d. Formele poliploide

17. Colectarea formelor de material initial : Pentru colectarea materialului inițială s-au inițiat
expeditii stiintifice , s-au înființat colectii de germoplasma, parcuri stiintifice , rezervatii natural si
banci de gene .

18. Organizarea germoplasma : Materialul inițial colectate sau primit și observat in campurile de
carantina va fi trecut în campul de colectie în funcție de anumite criteria geografice , taxonomice
sau ameliorative ; de regula se accepta ultimul criteriu în organizarea germoplasmei în campul
de colectie , astfel se face o schita a campului de colectie în funcție de tipul de material avut la
dispoziție , acest material se așează în parcele de dimensiuni corespunzătoare pentru ca
materialul păstrat să poată fi sufficient in inceperea diferitelor procese de ameliorare

19. Studiul germoplasmei : are in vedere :

-cunoasterea perioadei de vegetatie ;
-cunoasterea diverselor fenofaze in corelatie cu factorii climatici ;
- cunoasterea elementelor de productivitate ;
-cunoasterea diferitelor insusiri fiziologice privind rezistenta la factorii de mediu ;
-rezistenta la boli si daunatori ; conoasterea valorii nutritive a produsului principal ;
- conoasterea diferitilor constituenti si din produsul principal a naturii chimice a acestor
constituenti ;
- cunoasterea pretabilitatii la diverse tejnologii de fabricare , etc.

20. Păstrarea germoplasmei : Se face in : parcuri si rezervatii natural , gradinibotanice , banci

de gene , culture de cellule si tesuturi

21. Material genetic înseamnă: Orice categorie de material biologic care poate fi inmultit sexuat
sau vegetative si care contine unitati functionale ale ereditatii.

22. Băncile de gene au următoarele obiective

:a. Prospectarea si colectarea germoplasmei
b. Studiul privind efectul depozitarii asupra propretatilor fizico-chimice ale materialului
c. Constientizarea cercetatorilor in ceea ce priveste valoarea acestui material

23. Caracterele şi însuşirile materialului initial :

a. Caracterele reprezinta totalitatea particularitatilor morfologice care diferentiaza un individ de
altul
i. Caractere calitative
ii. Caractere cantitative
b. Insusirile reprezinta proprietatile fiziologice , biochimice si tehnologice ale germoplasmei.

24. Fenotipul este : Format din totalitatea caracterelor si insusirilor unui individ

25. Genotipul este: Reprezentat de totalitatea caracterelor ereditare ale unui material .

26. Variabilitatea reprezinta : totalitatea diferentelor privind caracterele si insusirile indivizilor

dintr-o anumita populatie

27. Metode de ameliorare sunt:

a. Selectia
b. Hibridarea
c. Consangvinizarea
d. Mutageneza
e. Poliploidia
f. Hibridarea somatica
g. Mutatiile “in vitro”
h. Androgeneza

28. Selectia este definita ca: Proces natural sau artificial care permite supravietuirea si
inmultirea indivizilor cel mai bine inzestrati .

29. Planta elita este : Reprezinta planta sau o parte din planta care este aelasa ,retinuta ,
studiata si inmultita in timpul procesului de selectie , ca urmare aceasta trebuie sa corespunda
obiectivelor stabilite prin programul de ameliorare.

30. Descendentele sunt : Plantele obtinute in urma inmultirii unei plante elita.

31. Linia cosangvinizată : Este formata dintr-o populatie de indivizi homozigotiintalnita la

alogame , in general plantele elita primesc in momentul alegerii si retinerii unnumar sau un cod
care se va inregistra intr-un registru special de evidenta si care se va mentine pe tot parcursul
ciclului de ameliorare.

32. Selecţia în masă : Consta in notarea , studierea ,retinerea si inmultirea plantelor elita , in
amestec , tinandu-se cont doar de manifestarea fenotipica a caracterelor si insusirilor urmarite.

33. Selecţia individuală : Se foloseste in toate stituatiile indifferent daca sunt specii autogame
sau alogame , este superioara selectiei in masa deoarece urmareste aspectul fenotipic al
plantelor , caloarea biologica a fiecarei descendente rezulta prin inmultirea elitelor.

34. Fondul de gene este : reprezinta totalitatea genelor care controleaza caracterele si insusirile
unei populatii

35. Hibridarea reprezinta : incrucisarea a 2 organisme avand ca effect contopirea in zigot a celor
2 baze ereditare.

36. Variabilitatea genotipica obtinuta prin hibridare are ca si cauze:

a. Segregarea alelelor ( a factorilor ereditari )
b. Libera combinare a genelor pe baza legii hazardului
c. Crossing –over-ului ( schimbul reciproc de gene intre cromatidele nesurori ale cromozomilor
omologi )
d. Aparitia transgresiunilor respectivilor indivizi la care un anume character se manifesta intr-o
masura mai mica decat la cel mai slab parinte sau intr-o masura mai mare decat la cel mai
valoros parinte.

37. Polenizarea libera : Consta in indepartarea organului de reproducere masculine de la

genitorul mama si urmata de libera polenizare cu polen de la plantele alaturate sau de la
parcela vecina
38. Polenizarea semilibera : Reprezinta cultivarea celor 2 parinti ( genitori ) inranduri alaturate si
introducerea inflorescentelor celor 2 inainte de inflorire sub acelasi isolator.

39. Polenizarea fortata : Reprezinta castrarea florilor genitorului femel ( mama) , izolarea
acestora , colectarea de polen de la genitorul patern( tata ) , polenizarea propriu zisa urmata de
izolare si recoltarea separate a combinatiilor hibride

40. Hibridarea intraspecifica/interspecifica

a. Hibridarea intraspecifica( apropiata ) : reprezinta incrucisarea intre 2 parinti , diferiti din cadrul
aceleiasi specii
b. Hibridarea interspecifica( indepartata ) : reprezinta incrucisarea intre 2 parinti cara apartin
unor nivele taxonometrice diferite ( 2 specii diferite sau 2 genuri diferite )

41. Hibridarea ciclica : Reprezinta incrucisarea tuturor formelor dintr-o colectiecu forma
cunoscuta denumita tester sau analizator.

42. Hibridarea dialela : Reprezinta incrucisarea tuturor formelor dintr-o colectie , fiecare cu
fiecare , atat direct cat si reciproc .

43. Sterilitatea hibrizilor in F1poate fi datorata: Diferentelor existente intre cei 2 gameti , care
participa la formarea zigotului in sensul ca imperecherea cromozomilor poate avea loc in
totalitate ; doar partial ; sau se poate sa nu aiba loc . Cu alte cuvinte , sterilizarea hibrizilor in F1
este data de deosebirile de ordin calitativ si cantitativ intre cele doua forme parentale.

44. Consangvinizarea si efectele ei : a. Constangvinizarea : Reprezinta metoda de baza pentru

crearea de noi surse de germoplasma prin cresterea variabilitatii la speciile alogame .b. Efectele
consangvinizarii : i. Reducerea vitalitatii ii. Scaderea variabilitatii sau cresterea uniformitatii iii.
Desfacerea populatiilor in biotipurile constituent.

45. Transgresiunile genetice : sunt doar doua situatii de transgresiuni genetice si acestea sunt
: a. Sa fie peste nivelul genitorului cel mai bun b. Sa fie sub nivelul genitorului cel mai slab

46. Soiurile sintetice sunt: Reprezentate de populatiile hibride obtinute prin polenizarea libera a
mai multor linii consangvinizate

47. Hibrizii simpli, dubli, triliniari si complecsi :a. Hibrizii simpli : sunt formati din 2 linii
consangvinizate fie ca se incruciseaza directsau reciprocb. Hibrizii dubli : au in compozitie 4 linii
consangvinizate diferite , mai intai se obtin 2 hibrizi simpli , iar prin incrucisarea lor se obtine
hibridul dubluc. Hibrizii triliniari : au in compozitia lor 3 linii consangvinizate diferite , se obtine
mai intai un hubrid simplu care se incruciseaza cu o linie consangvinizata care nu intra in
component lui .d. Hibrizii complecsi : au in compozitia lor mai multe linii consangvinizate si se
obtinprin incrucisarea a 2 hibrizi dubli .
48. Mutatiile transmise ereditar se mai numesc : si variatii ereditare sau variatii genetice , in
sens mai larg mutatii , acestea sunt singurele care au valoare ameliorativa.

49. Mutatiile naturale apar ca urmarea

: Unor efecte natural printre care amintim :
a. Radiatiile cosmice
b. Radioactivitatea Pamantului c. Radiatiile Carbonului si Potasiului din plante
d. Prezenta in exces a unor saruri minerale in sole.
Variatiile bruste de temperature

50. Mutatiile artificiale sunt realizate cu ajutorul: Aceste mutatii sunt produse de catre om cu
ajutorul:
a. Agentilor mutageni
b. Agentilor chimici
c. Agentilor fizici

51. Obtinerea formelor poliploide : exista mai multe metode insa toate sebazeaza pe 2 directii
de actiune si anume :
a. Blocarea cromozomilor in metafaza prin inhibarea formarii fusului nuclear si astfel
cromozomii nu mai pot migra spre cei 2 poli
b. Impiedicarea aparitiei peretelui despartitor al celor 2 celule , va ramane o celula cu 4n
cromozomi , celula tetraploida Cele 2 metode de obtinere a formelor poliploide sunt :
- Metoda socurilor de temperature
- Metoda centrifugarii

Tipuri de subiecte lucrari practice la disciplina de Ameliorarea plantelor horticole - grila1. Alegeti
varianta in ordinea corecta a verigilor procesului de ameliorare: Ordinea corecta a verigilor din
procesul de ameliorare este urmatoarea:
a. Camp de colectie
b. Camp de hibridare
c. Camp de hibrizi
d. Camp de alegeree.
e. Camp descendenta I ( camp de selectie )
f. Camp descendenta II ( camp de control )
g. Culturi comparative si de orientare
h. Culturi comparative de concursi.
Omologarea ISTIS2. Campul de colectie: Cuprinde materialul initial de ameliorare ( soiuri si
populatii autohtone si straine ) , hibrizi neomologati ca soiuri , linii consangvinizate valoroase ,
specii cultivate sau din flora spontana inrudite cu specia la care se face ameliorarea sau
chiar specii apartinand unor genuri diferite daca incrucisarea acestora cu specia la care se face
ameliorarea este posibila3. Campul de control se organizeaza la toate speciile horticole cu
scopul : De a testa valoarea , sub aspectul productivitatii si a calitatii , aliniilor , familiilor sau
clonelor selectionate in verigile anterioare.4. In lucrarile de hibridare controlata la mar,
polenizarea se efectueaza : In momentul in care florile mama ajung la maturitatea fiziologica ,
moment indicat de aparitia pe stigmata a secretiei lipicioase , incolore ( “picatura de nectar “)5.
La cires, in hibridarile artificiale nu este cazul sa se mai efectueze castrarea florilor: Atunci cand
se folosesc ca genitori materni soiuri complet autoincompatibile .6. Castrarea florilor la mar se
executa : In stadiul de boboc floral ( buton roz ) pentru : a. A se preveni autopolenizareab. A se
asigura expunerea stigmatelor si facilitarea polenizarii artificialec. A se minimiza vizitarea florilor
de catre insecte reducandu-se in acest fel riscul suprapolenizarii cu polen strain.7. Polenizarea
artificiala la vita de vie consta in : Depunerea polenului genitorului patern pe stigmatul florilor
astrate ale genitorului matern , operatiune care se executa de cele mai multe ori cu ajutorul unei
pensule fine , in primele 2-4 zile de la inceputul infloririi , intre orele 6 si 10 dimineata , cand se
realizeaza cel mai ridicat procent de prindere.8. Hibridarea artificiala la ceapa : se poate realiza
in doua variante sau metodologii de lucru si anume : a. Fara castrarea florilor b. Cu castrarea
florilor genitorului matern9. Diferite tipuri de probleme - I%, F%, GA%a. Intensitatea atacului :
Reprezinta valoarea relative a gradului mde acoperire a plantei sau organului analizat ( tulpina ,
Frunze , etc. ) explrimata in procente din suprafata totala sau cea a organului atacat.I %= ∑(i x f
)n i= % notei acordatef= Numarul de plante, notate cu nota respectiva n= Numarul total de
plante atacate analizate
b. Frecventa atacului : reprezinta procentul de plante sau organe atacate(N)Raportate la
numarul total de plante sau organe controlate ( Nt )F% = n x 100NtF= Frecventa atacului n =
Numarul de plante ( organe ) atacateNt = Numarul total de plante ( organe ) observate (
controlate )Valoare frecventei atacului ne informeaza numai asupra raspandirii agentului
fitopatogenc. Gradul de atac : Reprezinta expresia extinderii gravitatii atacului culturii sau a
numarului total de plante .GA% = F%x I %100F= Frecventa atacului I= intensitatea atacului
Recommended for you
3
Fiziologia plantelor - Note de curs 1
Fiziologia plantelor - Note de curs 1
Fiziologia plantelor
67% (3)
Students also viewed
Fiziologia plantelor - Note de curs 1
Teme seminar Idee Europeana
TEMA 3
32020 E~1
42020 P~1
CURS 9 SI 10 T&M Evaluarii 2 si 3
Other related documents
Dlscrib - Notă: 9
Grila de analiza a programelor
Read me first - CERINTE EXAMEN
For centuries
Tema 2
Ghid constituire Asociatii Sportive
Get the App
Company
About Us
StuDocu World University Ranking 2021
Doing Good
Academic Integrity
Jobs
Dutch Website
Contact & Help
F.A.Q.
Contact
Legal
Terms
Privacy Policy
Cookie Statement
Social
Facebook
Twitter
Instagram
YouTube
TikTok
Blog

Copyright © 2022 StudeerSnel B.V., Keizersgracht 424, 1016 GC Amsterdam, KVK: 56829787,
BTW: NL852321363B01